100 matches
-
cartelizarea presei românești și de discursul maniheist, profund non-jurnalistic, ce a câștigat teren în spațiul nostru public, nu putem trece peste faptul că un cetățean presupus "informat" nu este, automat, și un cetățean "competent" sub aspect politic 4. Totuși, instrumentul referendar se adresează acestor cetățeni, care au, cu toții, acces la informație, dar ale căror competențe politice sunt discutabile. Chiar și în această situație, alegerile cetățenilor trebuie respectate. Pe de altă parte, trimițând din nou spre fragila democrație românească, aș lua în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
deocamdată, singurul aranjament procedural în care funcționează democrația contemporană. Cu toate defectele sale, pentru că nu vorbim, evident, despre un sistem politic perfect, ci despre unul perfectibil. Există, aici, o anumită "sensibilitate" a sistemului, pe care utilizarea în exces a jocului referendar ar putea să o afecteze în chip negativ. Tocmai de aceea, concluzia mea este, mai curând, un îndemn la precauție o precauție ce ar trebui implicit prevăzută constituțional atunci când vine vorba despre referendum. Referendumul și rolul său constituțional Ioan STANOMIR
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acelei decizii. Referendumul nu a avut ca rezultat demiterea Președintelui, dar contextul a prilejuit discuții și dezbateri destul de ample cu privire la necesitatea unei revizuiri a Constituției României. Depoziția prezentată atunci de mine în cadrul audierii publice a fost legată chiar de instrumentul referendar, care ajunsese, în acel context politic, în atenția opiniei publice. Dar ar fi fost greu de anticipat în acel moment că referendumul va suscita încă și mai multe dezbateri cinci ani mai târziu, în 2012, cu ocazia unei noi decizii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
parlamentului de suspendare a președintelui țării. Nici de această dată Președintele nu a fost demis, întrucât nu a fost îndeplinită condiția numărului minim de cetățeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil. Dar necesitatea discutării instrumentului referendar în sine a rămas, mai ales că între timp (în 2009) avusese loc încă un referendum consultativ valid, prin care populația s-a pronunțat masiv pentru reducerea numărului de parlamentari și trecerea la parlament unicameral, dar ale cărui rezultate nu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
referitoare la întreaga filosofie constituțională, nu doar la aspectele care sunt într-un anumit moment în atenția publică din cauza unor disfuncționalități. Odată cu îndepărtarea de momentele referendumurilor pentru demiterea președintelui începe să scadă și interesul în planul dezbaterii publice asupra instrumentului referendar în sine, ca mod alternativ sau complementar de legitimare democratică. Dar, consider că rămâne demnă de luat în seamă, la o eventuală revizuire a Constituției, clarificarea modului în care poporul exercită suveranitatea prin referendum, ca și posibilitatea extinderii referendumului decizional
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a președintelui, soldate cu un eșec și consecințe nefericite asupra situației țării, a arătat că aplicarea unor sancțiuni pentru inițiatorul unui referendum care nu este declarat valabil ar putea fi o soluție de evitare a instabilității și abuzului de instrument referendar. Pe fond, putem spune că reglementarea referendumului se referă la o problemă chiar mai importantă decât, de exemplu, cea a relației dintre Președinte- Guvern-Parlament, căci nu se mai pune doar problema definirii exacte și a funcționării optime a unei forme
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de cartelizarea presei românești și de discursul maniheist, profund non-jurnalistic, ce a câștigat teren în spațiul nostru public, nu putem trece peste faptul că un cetățean presupus "informat" nu este, automat, și un cetățean "competent" sub aspect politic. Totuși, instrumentul referendar se adresează acestor cetățeni, care au, cu toții, acces la informație, dar ale căror competențe politice sunt discutabile. Chiar și în această situație, alegerile cetățenilor trebuie respectate. Pe de altă parte, trimițând din nou spre fragila democrație românească, aș lua în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
La referendumul din 2003, presiunea integrării europene l-a determinat ca, împreună cu premierul Adrian Năstase să prelungească, sub coordonarea lui Octav Cozmâncă, timpul alocat votului cu încă o zi. Nici actualul președinte nu s-a lăsat mai prejos, utilizarea instrumentului referendar (în noiembrie 2007 și în noiembrie 2009) având străvezii scopuri electorale. Pe de altă parte, Traian Băsescu a fost subiectul celor două referendumuri de suspendare, din mai 2007 și din iulie 2012. Amândouă au fost puternic personalizate (chiar dacă "pe negativ
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
asta trebuie de văzut ce se poate face în târguri și orașe. O trupă de teatru și un cor ar trebui să circule periodic. Broșuri ar trebui răspândite prin copiii de școli primare. Chestia publicațiilor care cer bani și subvenție referendar. Cuvânt Moldovenesc Calendar Date statistice as. României -2 24 Oct. D-nii Ciobanu Halippa Dr. Mironescu, Alexandrescu, Cioflec în chestia Asociației literare și științifice "V.R." Certificat p. Liviu cu d-na B. Tudor Pamfil 4000. Doctor Mironescu 1000 Alexandrescu Cioflec Halippa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Severin - 29.VIII.1927, București), autor dramatic și traducător. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” din București, Ț. intră copist la Cancelaria Consiliului de Miniștri, mai târziu fiind subprefect și director la Prefectură, contabil la Teatrul Național din București (1899) și referendar la Curtea de Conturi. Pentru că, în timp, s-a afiliat la mai multe grupări literare bucureștene, Ț. este acceptat și în publicații foarte diferite: „Columna lui Traian”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Ghimpele”, „Literatorul”, „Revista literară”, „România literară”, „Fântâna
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
a Tuturor Românilor, contribuția sa în plan cultural fiind răsplătită în 1902 cu decorația Bene Merenti clasa I. Din 1911 devine membru activ al Societății Scriitorilor Români, iar după trei ani este ales vicepreședinte. După război funcționează o vreme ca referendar la Casa Școalelor și i se acordă, în 1926, titlul de membru de onoare al Sindicatului Presei Românești din Ardeal și Banat. Neputând să opteze pentru o carieră didactică din motive de sănătate, G. se îndreaptă încă din studenție spre
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
Muscel. Dedică aceluiași scop o selecție de obiceiuri, Dintr-ale neamului nostru (1903), și poeziile patriotice din Cântece de vitejie (1904). Este numit, în 1907, șef al Biroului de control al activității extrașcolare din Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice și referendar. Ultima revistă pe care o conduce (cu Ion Gorun și Il. Chendi) este antimodernista „Viața literară” (1906). Lucrează intens la traduceri: Georgice de Vergiliu (1906), Parmeno de Terențiu (1908), Don Carlos de Schiller (1910), Odiseea de Homer (tipărită în 1966
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneția la 18-19 octombrie 2002, ci Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneția, adoptat la 16-17 martie 2007. Acest cod recomandă ca doar aspectele fundamentale în materia dreptului referendar să nu poată fi modificate cu mai puțin de un an înainte de desfășurarea referendumului. Aceste aspecte fundamentale vizează, potrivit punctului de vedere prezentat, următoarele chestiuni: "- componența comisiilor electorale sau a altui organism însărcinat cu organizarea referendumului; - dreptul la vot și
DECIZIE nr. 735 din 24 iulie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 4 [referitor la art. I pct. 5^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 ] din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243508_a_244837]
-
ori a înțelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară". Astfel fiind și pornind de la premisa potrivit căreia "dacă o lege ce vizează substanța dreptului referendar adoptată de o majoritate parlamentară la un moment dat reușește să întrunească susținere parlamentară majoritară timp de un an, se poate presupune că ea reflectă în mod real o majoritate electorală și că democrația nu ar putea fi în niciun
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
a 19-a reuniune (Veneția, 16 decembrie 2006) și de Comisia de la Veneția la cea de-a 70-a Sesiune Plenară (Veneția, 16-17 martie 2007). Codul stipulează la art. II alin. 2 pct. b) că " Aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie modificate cel puțin un an înainte de referendum sau trebuie reglementate prin Constituție ori la un nivel superior legii ordinare". Unul dintre aspectele fundamentale în materia dreptului referendar vizează "efectele referendumului". Or, modificând în mod arbitrar (chiar în anul
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
II alin. 2 pct. b) că " Aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie modificate cel puțin un an înainte de referendum sau trebuie reglementate prin Constituție ori la un nivel superior legii ordinare". Unul dintre aspectele fundamentale în materia dreptului referendar vizează "efectele referendumului". Or, modificând în mod arbitrar (chiar în anul în care se intenționează organizarea unui referendum) însăși condiția formală care generează efectele referendumului (pragul de valabilitate) legiuitorul afectează un aspect fundamental, anume efectele juridice posibile ale referendumului decizional
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
referendumului adoptate de Comisia de la Veneția, întrucât acestea "au doar un caracter de recomandare". Față de cele invocate, se remarcă că, în ciuda faptului că prin Codul de bune practici în materie de referendum se prevede că aspectele fundamentale în materia dreptului referendar să nu poată fi modificate cel puțin un an înainte de referendum, în ceea ce privește referendumul privind revizuirea Constituției României nu s-a prevăzut o dată certă pentru organizarea acestuia prin Hotărârea Parlamentului României nr. 17/2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaților
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
timp înainte ca acesta să aibă loc. De aceea, Codul bunelor practici în materie de referendum distinge - atunci când abordează stabilitatea legislației în materie de referendum - în art. II alin. 2 pct. b), care stipulează că "Aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie modificate cel puțin un an înainte de referendum [...]". Potrivit art. II pct. 2 lit. c) din Cod, constituie aspecte fundamentale în special regulile care privesc: componența comisiilor electorale sau a altui organism însărcinat cu organizarea referendumului; dreptul de vot
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
a recomandat statelor asigurarea unei stabilități în ceea ce privește legislația în această materie. Or, este incontestabil faptul că cvorumul de validare a referendumului, ca și majoritatea de vot sunt de esența instituției referendumului, constituind în mod evident "aspecte fundamentale în materia dreptului referendar", dar și faptul că în Constituția României nu este reglementat un astfel de cvorum și nici posibilitatea de a adopta legi "la un nivel superior legii ordinare" (în viziunea Comisiei de la Veneția, legea ordinară este și cea aprobată cu majoritate
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
conjuncturale, pe baza unor susțineri de oportunitate ori a înțelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară. Or, dacă o lege ce vizează substanța dreptului referendar adoptată de o majoritate parlamentară la un moment dat reușește să întrunească susținere parlamentară majoritară timp de un an, se poate presupune că ea reflectă în mod real o majoritate electorală și că democrația nu ar putea fi în niciun
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice (Veneția, 16 decembrie 2006) și de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Veneția, 16-17 martie 2007), respectiv cu prevederea art. II alin. 2 pct. b), potrivit căreia " Aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie modificate cel puțin un an înainte de referendum". De altfel, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa a subliniat necesitatea stabilității legilor în materie electorală și în materia referendumului, ca expresie a principiului securității juridice. Obiecțiile noastre privesc modul în care
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
colegii săi, care se străduiau conform uzanțelor de atunci să-și însușească o cultură cât mai vastă, frecventând prelegeri de istorie, filologie sau filosofie, Hoffmann se mărgini la studiile de drept. După primul examen de stat el a activat ca referendar la Kaliningrad, locuind încă la bunici și dorind deja să se dedice artei. În 1796 deveni asesor al administrației de stat din Głogów (pe atunci Glogau) și în 1768 referendar la "Kammergericht" din Berlin. În această perioadă încheie logodna cu
Ernst Theodor Amadeus Hoffmann () [Corola-website/Science/299534_a_300863]
-
drept. După primul examen de stat el a activat ca referendar la Kaliningrad, locuind încă la bunici și dorind deja să se dedice artei. În 1796 deveni asesor al administrației de stat din Głogów (pe atunci Glogau) și în 1768 referendar la "Kammergericht" din Berlin. În această perioadă încheie logodna cu verișoara sa Minna Doerffer. Cel de-al doilea examen de stat îl susținu cu succes în 1799 (după alte surse în 1800) și se angajă după aceea ca asesor la
Ernst Theodor Amadeus Hoffmann () [Corola-website/Science/299534_a_300863]
-
Weber a început să ia din ce în ce mai mult partea mamei în certurile din familie și a început să se înstrăineze de tatăl său. În același timp cu studiile, el a lucrat ca avocat stagiar. În 1886, Weber a trecut examenul de "Referendar", comparabilă cu cel de admitere în barou în sistemul britanic și american. De-a lungul anilor 1880, Weber și-a continuat studiul dreptului și istoriei. A obținut doctoratul în drept în anul 1889, scriind o disertație de istorie juridică intitulată
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]
-
colaborează la "România ilustrată" și "Universul literar". La 28 martie 1902 Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor îl numește în postul de șef de birou, creat prin bugetul administrației Casei Școalelor. Conduce revista " Viața literară", este numit în postul de referendar în Administrația Casei Artelor (1906). Din 1907 lucrează intens la traduceri: "Georgicele" de Vergiliu, "Don Carlos" de Schiller, "Odiseea" de Homer; este numit în postul de șef al Biroului de control al activității extrașcolare (1907). Munca de tălmăcire în românește
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]