10,187 matches
-
dintr-un roman, dar a trebuit să treacă mulți ani ca să-l pot folosi în scop literar. Există lucruri care ni se par sfinte și pe care eu, ca scriitoare, nu le-am utilizat decât după o lungă perioadă de reflecție, un fel de doliu. Deci iarna reprezintă vârsta celor doi eroi. Ajectivul "lucid" poate însemna intervenția destinului. Fără îndoială, eroina era o femeie foarte lucidă până când e luată de vârtejul pasiunii. Dar nici ea, nici el n-ar fi putut
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
O astfel de explozie mediatică implică, bineînțeles, imprecizie în discuție, multă patimă și prea puțină rațiune. Un excelent model de abordare a acestui subiect extrem de delicat este cartea lui Matei Călinescu, Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții. Maniera în care Matei Călinescu atacă problema simpatiilor legionare ale lui Eliade este exemplară. Matei Călinescu face o demarcare clară între hermeneutică și document, între interpretare și dovezi. Este una dintre cele mai dificile distincții în stadiul actual al dezbaterii
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
potrivit pentru a da o lecție de moderație și de rațiune în toată dezbaterea declanșată de cartea Alexandrei Laignel-Lavastine (toată lumea vorbește, dar cîți or fi citit-o pînă acum? Matei Călinescu, Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții, Editura Polirom, Iași, 2002, 184 p., f.p.
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
de prin curtea consulatului, ba limba unora dintre marile personalități ale culturii române, cum ar fi Duiliu Zamfirescu, un obișnuit al casei. Poate de aceea, limba în care este scrisă carte este una ciudată, compozită. Avem fine observații psihologice și reflecții ironice pline de savoare amestecate cu pasaje extrem de vioaie în care personajul-povestitor poate fi un țăran oarecare sau un modest administrator de moșie. Ca un scriitor profesionist, Jurgea-Negrilești evită formulele plictisitoare ale memorialisticii. Nu evocă, nu este melancolic, nu are
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
își continuă calea spre infinit, o traducere atinge originalul în treacăt și numai în punctul infinit de mic al sensului, pentru a-și urma apoi propriul curs, conform legii fidelității în libertatea mișcării limbii". Această teorie, în linia lui Goethe (reflecțiile din Westöstlicher Diwan) și Rudolf Pannwitz, Die Krisis der europäischen Kultur, este cu atât mai relevantă în ziua de astăzi, când, tocmai pentru că există simplificatoarele computere, traducătorul trebuie să extindă și să aprofundeze propria limbă prin intermediul limbii străine. Catrinel Pleșu
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
Iulia Popovici Expresia din titlu îi aparține lui Nádas Péter, e reflecția sa față de un episod al cărui umor amar capătă sens doar la est de acum dispărutul zid al Berlinului: familia Nádas, ajunsă undeva pe scara ierarhică a Partidului Comunist Maghiar, se mută într-o vilă din cartierul devenit al nomenclaturiștilor
Istoria într-o țară mică by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15212_a_16537]
-
cu alta și se altoiesc reciproc, astfel încât apar mereu în forme combinate. Heraclit, Nicolaus Cusanus, isihasmul, René Thom, Ludwig von Bertalanffy, Constantin Noica sunt repere și leit-motive ale discursului său teoretic. Raportul heraclitean dintre Unu și Multiplu se manifestă ca reflecție asupra marginii și a centrului (circumferință și centru la Nicolaus Cusanus), circumscriind discuția privind limbajul muzical local și global, istoric și transistoric, ordinea și dezordinea. Totodată, în planul țesăturii muzicale, Unu devine la Niculescu (prin continuarea ideilor enesciene) unisonul, apoi
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
descinderii harului divin". Riscăm finalmente să fim abandonați în serii de aporii necomentate - preț al "nejudecării aproapelui". În suita acestor stări, pe urmele observațiilor lui Alex. Leo Șerban (care-și intitulează comentariul "Un artist sovietic"), aș adăuga ca temă de reflecție întrebarea cît de fastă a fost influența unilaterală a unui Tarkovski asupra cineaștilor români din anii '80, cînd cinematograful european occidental se profila pregnant pe alte coordonate, reprezentate de pildă de Noul Film German. Dacă ferestrele nu ne-ar fi
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
autor al câtorva culegeri ca Ulysse (1933), Titanic (1936) și - iarăși postum - Exodul (1965). “Actualitatea reînnoită” a operei lui Fondane, despre care vorbește Monique Jutrin în Cuvântul înainte, se încearcă a fi probată, într-un prim timp, la nivelul relecturii reflecției sale filosofice. Mai întâi, Michael Finkenthal (de la Universitatea din Ierusalim), analizează traseul discipolului lui Lev Șestov, care începuse prin a-l urma pe filosoful rus “în lupta sa contra balaurului gândirii raționale, al determinismului științific”, opunându-i “gândirea participativă”: poziție
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
și să apere însăși limba română. Ar mai fi ceva: toate aceste cercetări nu stau numai sub semnul respectului față de știință, ci și sub cel al afectivității: pasiunea pentru tonalitatea lirică inimitabilă a unui anume poet latin, sau pentru chinuitoarea reflecție filozofică a unui tragediograf grec sau, de asemenea, ecoul unor cursuri ținute de vreun profesor iubit, toate acestea vibrează în adînc, dar își fac loc uneori și la vedere, colorînd cu elan juvenil eseurile savante. Asemenea îmbinare de rigoare și
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
pentru asta să extragă din ea promisiunea de înălțare, încărcătura de viitor. Prin explozie, zbor, țâșnire, metamorfoză, laconism, revoltă, poetul încearcă să edifice o lume fără adâncime, un univers eliberat de origini și de nostalgie”. Ulterior, criticul francez își nuanțează reflecția, găsind că profunzimea este mereu de actualitate, căci numai ea poate fonda orizontalul. Nu insist, fiindcă profunzimea are destui apărători, aici doresc să reabilitez ideea de suprafață. Or, după atâția alți poeți scufundați în foraje ambițioase, Mircea Ivănescu pune în
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
Sontag. Triumful literaturii de divertisment Cu minime excepții, oferta beletristică a acestei toamne a fost destul de săracă. Cărțile noi care rămîn memorabile confirmă capacitatea filonului autobiografic de a alimenta inepuizabil rezervoarele marii literaturi. Imre Kértesz culege elogii și îndeamnă la reflecție cu noua sa carte intitulată Lichidarea, un fel de bilanț al secolului XX. Elias Canetti, premiatul Nobel din 1981, revine în actualitatea literară cu jurnalul său londonez, Walter Kempowski reia în romanul intitulat Ultimele salutări vechi și binecunoscute personaje, Fritz
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
intitulat Ultimele salutări vechi și binecunoscute personaje, Fritz Raddatz, un autor incomod, își redactează autobiografia în stil „rousseauist”, Herta Müller, scriitoarea originară din România, care figurează pe lista candidaților la Premiul Nobel pentru Literatură, semnează un volum de eseuri și reflecții în care elementul autobiografic, memoria vie a spaimelor generate de dictatura comunistă se sedimentează literar, autoarea explicînd și geneza acestui fenomen. Oskar Pastior, originar și el din România, prieten foarte apropiat al regretatului Gellu Naum, își încîntă din nou cititorii
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
explice prezența sa în Parlament. Prin șantaj: „Fusesem îndatorat celor care m-au ajutat să plece fiicele mele în Italia”, fapt excepțional pe atunci. Dragostea lui de părinte fusese mai puternică decât demnitatea. Și e cuprins mereu de îndoieli și reflecții amare: „Ce caut eu în această lume care vrea să reformeze fără Christos și fără smerenia creștină?” „Și cum mă voi solidariza cu cei ce nu cred în Christos, deși pot fi sincer democrați (când s-ar întâmpla să fie
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
cărții este aceea de a parcurge spațiile pe care domnia sa le-a populat: arhitectura teatrală, scenografia de teatru și film, studiile și publicistica lui Paul Bortnovschi, temele abordate în interviurile, nu foarte multe, acordate de-a lungul timpului, ciclurile de reflecții grafice la intersecția dintre scenografie, arhitectură, urbanism și land art, completînd toate acestea cu datele biografice, cu un prolog “poetic” și emoționant semnat de George Banu, cu un studiu final semnat de Ion Cazaban, cu multe schițe care vorbesc ochiului
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
ceea ce Baudelaire a numit „regina însușirilor”. Decan al Facultății de Filosofie, profesorul cu o privire albastră și scormonitoare, cu un zîmbet reținut dar luminos, ne-a primit cordial în biroul lui de la Universitatea Lyon 3. În acest spațiu favorabil unei reflecții care încearcă să îmbine raționalitatea și imaginarul, autorul volumelor Utopia sau criza imaginarului (tradus și la noi), Rațiunea contradictorie, Imaginația, Sacrul (tradus în rom.), Imaginaruri ale politicului (tradus în rom.), Omul în epoca televiziunii, a avut amabilitatea să ne vorbească
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
finalmente ea să apară ca o „esență” unitară, se potrivește cu destinul lui Paul Celan. Viziunea unei viitoare biografii a poetului, a cărei precizie depinde de posibilitatea, acum mai lesnicioasă, de a dispune de datele arhivei, presupune însă o reînnoită reflecție asupra modalității de a aprecia corect importanța laturii biografice pentru înțelegerea poeziei lui Celan și, în consecință, pentru îndeletnicirea interpretativă cu textele sale lirice. Într-o scrisoare către Jean Bollack din 8 februarie 1971, unde Peter Szondi îi anunța prietenului
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
principiu, identificate de către cititor, prin reluarea continuă a celei dintîi lecturi, a operației de descifrare”. Nu poate fi vorba cîtuși de puțin de latura anecdotică a vieții poetului, ci de cîteva premise, puține, dar cu atît mai importante, ale unei reflecții, al cărei obiect este în ultimă instanță tot limbajul poetic: „cunoaștere a cunoașterii poetice”. Și chiar mai mult: „dacă forma coincide cu conținutul poemelor”, complexitatea faptului biografic nu poate fi înțeleasă cu adevărat decît prin „inscripția” sa în „materia limbajului
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
Apusul lui Dumnezeu: Voegelin și Lonergan - cu privire la Înțelesul constitutiv”. Conferențiarul aduce substanțiale clarificări cu privire la opera celor doi gânditori, făcând astfel mai accesibilă gândirea teologică a acestora. Tânăra universitară Alina FELD, profesor de filozofie al Universității Hofstra ne propune câteva argumentate „Reflecții asupra renașterii spirituale În România post-comunistă”. Am citit cu deosebit interes prelegerea distinsei cercetătoare reținând În mod deosebit Încercarea ei de a introduce concepte și noțiuni specifice culturii și spiritualității românești, Într-un context filosofic și teologic mai amplu, scoțând
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
analizată, comentată, discutată, eventual nuanțată, completată sau, prin absurd, combătută. Oricum, lucrarea va suscita opțiuni pro și contra. Va răsturna canonul din mintea unora, va tulbura convingerile gata făcute ale altora, nu va lăsa pe nimeni indiferent, va invita la reflecție, ieșire din stagnare, înnoire. Căci o punere în chestiune a modernității și postmodernității din muzica românească e în același timp o indubitabilă zguduire a muzicologiei noastre, cu consecințe în ierarhia valorilor științei autohtone. Valentina Sandu-Dediu, Muzica românească între 1944-2000, colaborator
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
Georgeta Drăghici Cînd, în 1994, apărea la "Cartea Românească" volumul lui Lucian Raicu, Scene, reflecții, fragmente, interesul față de scrisul său părea încă viu, dacă judecăm după reacțiile entuziaste și încîntările unora. Ce s-a întîmplat după aceea, în anii care au urmat, e perfect explicabil în primul rînd prin tăcerea autorului. Nici antologia alcătuită de
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
său părea încă viu, dacă judecăm după reacțiile entuziaste și încîntările unora. Ce s-a întîmplat după aceea, în anii care au urmat, e perfect explicabil în primul rînd prin tăcerea autorului. Nici antologia alcătuită de Vasile Popovici, Scene, fragmente, reflecții. O antologie ( Editura Fundației Culturale Române) nu s-a remediat mai nimic, nu s-a bucurat de prea multă trecere, deși intenția antologatorului era limpede: o resuscitare a interesului prea amorțit față de opera lui Lucian Raicu. Cele cîteva cronici ce
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
sub așteptările cititorilor de acum, prea impresionistă ca să mai poată impresiona? Posibil. Oricum valul revizuirilor și al reevaluărilor pare să fi trecut, ca orice val, și totul revine încet-încet la o normalitate băltită, de indiferență și mare plictis. Cît despre reflecțiile lui Lucian Raicu, ele merg, ca și altădată, în vremea lor fastă, contra curentului, de nu paralel cu orice curent. Critica lui se naște dintr-un exces: apropierea țintit genuină de textele literare, ignorînd grilele la modă, care nu fac
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
să ne mire, nici întrebarea pe care (și-)o adresează: "Cum se poate face «critică literară» cînd există moartea, cînd există problemele ultime?", nici răspunsul dat: Există totuși un mod de a face critică... Fără a te sustrage problemelor ultime." Reflecțiile autorului se întemeiază pe creația în sine, el este interesat de procesul de creație, de scris, însă nu orice creație îl pune pe gînduri ar fi pierdere de vreme ci numai aceea a geniilor și a scriitorilor importanți. Aici găsește
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
un elogiu lui Diderot și scrierii sale Jaques le Fataliste). Omniscient, naratorul își conduce eroii și cititorii în direcții de el dorite, dinainte trasate, fără a se lăsa prins (cum singur afirmă) în mrejele psihologiei. Aluziile mitologice, observațiile asupra prezentului, reflecțiile pe marginea istoriei sunt numai cîteva din mijloacele de care uzează pentru a conferi savoare și vitalitate schemei narative, destul de artificioase, a romanului său. Cartea poate fi însă citită și ca un tratat al exilului. Și tocmai de aceea, această
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]