134 matches
-
o multitudine de evaluări morale pe care fiecare persoană le face în mod cotidian, cu privire la acțiuni, politici, legi, cutume, practici organizaționale sau instituționale etc. În esență, "judecățile avute în vedere" nu sunt superficiale, ci sunt evaluări morale realizate în mod reflectiv. Mai exact, ele sunt evaluări morale bine chibzuite, pe care persoanele le fac în circumstanțe care favorizează imparțialitatea și coerența. Prin introducerea conceptului de "judecată avută în vedere", Rawls sugerează că intuițiile morale ale unei persoane pot fi analizate pentru
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și înlătura potențialele surse de eroare și, totodată, pentru a se verifica coerența lor. La o primă vedere, pare că Rawls are o abordare dualistă a "judecăților avute în vedere" și a principiilor fundamentale ale teoriei sale. Însă, metoda "echilibrului reflectiv" este mult mai subtilă, implicând mai mult decât simpla însumare a "judecăților avute în vedere" la un moment dat și compararea lor cu principiile fundamentele. Astfel, prin "echilibru reflectiv", Rawls înțelege totodată un proces de postulare și revizuire a modelelor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
vedere" și a principiilor fundamentale ale teoriei sale. Însă, metoda "echilibrului reflectiv" este mult mai subtilă, implicând mai mult decât simpla însumare a "judecăților avute în vedere" la un moment dat și compararea lor cu principiile fundamentele. Astfel, prin "echilibru reflectiv", Rawls înțelege totodată un proces de postulare și revizuire a modelelor teoretice, ideilor și principiilor, la toate nivelurile de generalitate. Componenta holistă a metodei "echilibrului reflectiv" este aceea că toate judecățile și principiile fundamentale pot fi revizuite, de fiecare dată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
vedere" la un moment dat și compararea lor cu principiile fundamentele. Astfel, prin "echilibru reflectiv", Rawls înțelege totodată un proces de postulare și revizuire a modelelor teoretice, ideilor și principiilor, la toate nivelurile de generalitate. Componenta holistă a metodei "echilibrului reflectiv" este aceea că toate judecățile și principiile fundamentale pot fi revizuite, de fiecare dată când sunt necesare schimbări pentru dezvoltarea unei concepții coerente și convingătoare. Aspectul pe care atât White, cât și alți pragmatiști îl subliniază este acela că, în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
toate judecățile și principiile fundamentale pot fi revizuite, de fiecare dată când sunt necesare schimbări pentru dezvoltarea unei concepții coerente și convingătoare. Aspectul pe care atât White, cât și alți pragmatiști îl subliniază este acela că, în dezvoltarea metodei "echilibrului reflectiv", Rawls 13 adoptă și modifică un proces descris de Nelson Goodman în lucrarea Fact, Fiction and Forecast (1955)14. Asemenea lui Goodman, Rawls susține că regulile de inferență și inferențele particulare sunt întemeiate prin punerea în concordanță a unora cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Goodman poate fi considerată ca o descriere a modului în care sunt întemeiate regulile folosite pentru evaluarea proceselor cognitive. Astfel, Goodman oferă un răspuns direct la întrebarea: Cum ar trebui să procedăm în procesul de argumentare?22. [II] Testul "echilibrului reflectiv" descris de Goodman constituie al doilea aspect pe care îl abordează Stich din perspectiva pragmatismului "aprofundat". Această perspectivă este de fapt foarte asemănătoare cu cea propusă un deceniu mai târziu de White: pragmatismul holist 23. Întrebarea de la care Stich pornește
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
îl abordează Stich din perspectiva pragmatismului "aprofundat". Această perspectivă este de fapt foarte asemănătoare cu cea propusă un deceniu mai târziu de White: pragmatismul holist 23. Întrebarea de la care Stich pornește este: "Ce statut ar pretinde Goodman pentru testul echilibrului reflectiv pe care îl descrie?"24. Stich are certitudinea că Goodman consideră de la sine înțeleasă următoarea concluzie: un sistem de reguli inferențiale este întemeiat dacă trece testul "echilibrului reflectiv". Însă, nu este deloc clar de ce crede Goodman că oricine poate ajunge
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care Stich pornește este: "Ce statut ar pretinde Goodman pentru testul echilibrului reflectiv pe care îl descrie?"24. Stich are certitudinea că Goodman consideră de la sine înțeleasă următoarea concluzie: un sistem de reguli inferențiale este întemeiat dacă trece testul "echilibrului reflectiv". Însă, nu este deloc clar de ce crede Goodman că oricine poate ajunge la concluzia respectivă. La această chestiune sunt posibile mai multe răspunsuri. Stich se rezumă la două: (1) Testul "echilibrul reflectiv" este constitutiv pentru întemeiere. Astfel, dacă admit primul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reguli inferențiale este întemeiat dacă trece testul "echilibrului reflectiv". Însă, nu este deloc clar de ce crede Goodman că oricine poate ajunge la concluzia respectivă. La această chestiune sunt posibile mai multe răspunsuri. Stich se rezumă la două: (1) Testul "echilibrul reflectiv" este constitutiv pentru întemeiere. Astfel, dacă admit primul răspuns, atunci este suficient ca regulile unui sistem inferențial să se afle în "echilibru reflectiv" pentru ca sistemul respectiv să fie întemeiat. (2) Dacă un set de principii inferențiale trece testul "echilibrului reflectiv
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
respectivă. La această chestiune sunt posibile mai multe răspunsuri. Stich se rezumă la două: (1) Testul "echilibrul reflectiv" este constitutiv pentru întemeiere. Astfel, dacă admit primul răspuns, atunci este suficient ca regulile unui sistem inferențial să se afle în "echilibru reflectiv" pentru ca sistemul respectiv să fie întemeiat. (2) Dacă un set de principii inferențiale trece testul "echilibrului reflectiv", atunci acest fapt reprezintă o dovadă în sine a întemeierii sau validității principiilor respective. Însă, în ceea ce privește cel de-al doilea răspuns posibil, Stich
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reflectiv" este constitutiv pentru întemeiere. Astfel, dacă admit primul răspuns, atunci este suficient ca regulile unui sistem inferențial să se afle în "echilibru reflectiv" pentru ca sistemul respectiv să fie întemeiat. (2) Dacă un set de principii inferențiale trece testul "echilibrului reflectiv", atunci acest fapt reprezintă o dovadă în sine a întemeierii sau validității principiilor respective. Însă, în ceea ce privește cel de-al doilea răspuns posibil, Stich arată că "a fi în echilibru reflectiv și a fi întemeiat sunt două lucruri foarte diferite"25
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
2) Dacă un set de principii inferențiale trece testul "echilibrului reflectiv", atunci acest fapt reprezintă o dovadă în sine a întemeierii sau validității principiilor respective. Însă, în ceea ce privește cel de-al doilea răspuns posibil, Stich arată că "a fi în echilibru reflectiv și a fi întemeiat sunt două lucruri foarte diferite"25. De aceea, primul răspuns sintetizează mai bine concepția lui Goodman. [III] Statutul afirmației că "echilibrul reflectiv este constitutiv pentru întemeiere"26, reprezintă ultimul aspect pe care Stich îl explică. Bineînțeles
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în ceea ce privește cel de-al doilea răspuns posibil, Stich arată că "a fi în echilibru reflectiv și a fi întemeiat sunt două lucruri foarte diferite"25. De aceea, primul răspuns sintetizează mai bine concepția lui Goodman. [III] Statutul afirmației că "echilibrul reflectiv este constitutiv pentru întemeiere"26, reprezintă ultimul aspect pe care Stich îl explică. Bineînțeles, prin "echilibru reflectiv" Stich nu se referă la metoda descrisă de Rawls, ci la procesul propus de Goodman. Astfel, Stich se concentrează pe trei perspective relevante
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fi întemeiat sunt două lucruri foarte diferite"25. De aceea, primul răspuns sintetizează mai bine concepția lui Goodman. [III] Statutul afirmației că "echilibrul reflectiv este constitutiv pentru întemeiere"26, reprezintă ultimul aspect pe care Stich îl explică. Bineînțeles, prin "echilibru reflectiv" Stich nu se referă la metoda descrisă de Rawls, ci la procesul propus de Goodman. Astfel, Stich se concentrează pe trei perspective relevante: (1) Afirmația reprezintă un adevăr conceptual, adică decurge din semnificația cuvântului "întemeiere" sau din analiza conceptului de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
formulează considerații de natură logică, semiotică și semantică 27. Potrivit primei perspective, Stich arată că asemenea altor adevăruri conceptuale, afirmația de mai sus ar trebui să fie cu necesitate adevărată și aprioric cognoscibilă. Din această perspectivă, "statutul afirmației că echilibrul reflectiv este constitutiv pentru întemeiere ar fi asemănător cu statutul afirmației că a fi o figură plană cu trei laturi, închisă, este constitutiv pentru a fi triunghi"28. (2) Afirmația de mai sus reprezintă un adevăr necesar non-conceptual, care este cognoscibil
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o explicație le determină la nivelul conceptului inițial sunt motivate de păstrarea clarității și simplității, fără abateri radicale de la conceptul preexistent, explicația respectivă reprezintă un tip de "analiză conceptuală"30. De fapt, Stich realizează o analiză a afirmației că "echilibrul reflectiv este constitutiv pentru întemeiere"31 care este comparabilă prin subiect și conținut cu interpretările exprimate ulterior de White. Acesta dezvoltă o expunere despre concepția lui Goodman cu privire la asemănarea semnificației, într-o manieră similară lui Stich. Astfel, White evidențiază faptul că
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ale enunțurilor aparținând cunoașterii științifice și/sau cunoașterii comune și (b) investigațiile aposteriori ale altor "instituții" ale culturii 32. În urma analizei detaliate a tezelor lui Goodman, Stich a evidențiat faptul că întemeierea regulilor logicii inductive prin ceea ce acesta numește "echilibrul reflectiv"33, conferă prea multă importanță practicilor inductive pe care fiecare dintre noi le realizează în mod curent. Bineînțeles, nu toate elementele practicilor inferențiale cotidiene ale tuturor indivizilor sunt justificabile. Astfel, raționamente eronate sunt identificate adesea la numeroși indivizi, într-o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
inferențiale cotidiene ale tuturor indivizilor sunt justificabile. Astfel, raționamente eronate sunt identificate adesea la numeroși indivizi, într-o gamă largă de contexte. În primul deceniu al acestui secol, Gilbert Harman și Sanjeev R. Kulkarni au arătat că utilizarea metodei "echilibrului reflectiv" ca metodă de întemeiere a raționamentelor inductive este problematică, deoarece permite anumitor trăsături ale convingerilor oamenilor să declanșeze schimbări semnificative în "echilibrul" la care aceștia ajung 34. Atât Goodman, cât și Rawls susțin că modalitatea de ajustare a unui principiu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și relevarea "aspectului social al întemeierii"38. Criticile formulate de Stich și Nisbett sunt dezvoltate de Harman și Kulkarni. Aceștia arată că diferite erori (e.g. "eroarea pariorului", erorile de regresie, analiza eronată a covariației 39) pot trece de exigențele "echilibrului reflectiv" obișnuit 40. În ciuda reificării la care recurg atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni, demonstrațiile lor relevă faptul că a fi în "echilibru reflectiv" cu practica inductivă nu este o condiție necesară și nici suficientă pentru întemeierea unei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pariorului", erorile de regresie, analiza eronată a covariației 39) pot trece de exigențele "echilibrului reflectiv" obișnuit 40. În ciuda reificării la care recurg atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni, demonstrațiile lor relevă faptul că a fi în "echilibru reflectiv" cu practica inductivă nu este o condiție necesară și nici suficientă pentru întemeierea unei reguli a inferenței inductive. În esență, procesul propus de Goodman și adaptat de Rawls este caracterizat printr-o fragilitate care ridică semne de întrebare cu privire la temeinicia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a inferenței inductive. În esență, procesul propus de Goodman și adaptat de Rawls este caracterizat printr-o fragilitate care ridică semne de întrebare cu privire la temeinicia judecăților și a principiilor puse în concordanță. Teza Duhem-Quine41 În cadrul investigațiilor filosofice dedicate metodei "echilibrului reflectiv", atât Stich și Nisbett, cât și Harman și Kulkarni nu menționează influența manifestată de concepția formulată la începutul secolului trecut de Pierre Duhem. În lucrarea La théorie physique: son objet et sa structure, publicată în 1906, Duhem susține că: "Un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
altă parte a sistemului"60 este adevărată din punct de vedere logic, dar "bunul simț științific" mă poate determina în anumite situații să consider că nu este rezonabil să păstrez anumite enunțuri 61. Teza Duhem-Quine poate fi abordată, asemenea "echilibrului reflectiv", din punct de vedere epistemologic. Din această perspectivă, Gillies relevă utilitatea tezei Duhem-Quine pentru a demonstra că principiul falsificabilității al lui Karl Popper nu constituie un criteriu adecvat de demarcare, menit să distingă știința de metafizică 62. De altfel, în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
distingă știința de metafizică 62. De altfel, în concepția sa epistemologică holistă, Quine nu admite posibilitatea conturării unei delimitări între știință și metafizică. Din punct de vedere metodologic, teza Duhem-Quine, expusă de Gillies, este interpretabilă ca aplicație a metodei "echilibrului reflectiv". Însă, în acest caz, "echilibrul reflectiv" este limitat de: (a) convingerile determinate de "rezonabilitatea științifică"; (b) metodele logic-inferențiale și cele științifice; (c) "totalitatea așa-numitei cunoașteri"63 a lumii înconjurătoare. Astfel, componentele tezei Duhem și cele ale tezei Quine sunt
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
altfel, în concepția sa epistemologică holistă, Quine nu admite posibilitatea conturării unei delimitări între știință și metafizică. Din punct de vedere metodologic, teza Duhem-Quine, expusă de Gillies, este interpretabilă ca aplicație a metodei "echilibrului reflectiv". Însă, în acest caz, "echilibrul reflectiv" este limitat de: (a) convingerile determinate de "rezonabilitatea științifică"; (b) metodele logic-inferențiale și cele științifice; (c) "totalitatea așa-numitei cunoașteri"63 a lumii înconjurătoare. Astfel, componentele tezei Duhem și cele ale tezei Quine sunt ajustate și puse în concordanță printr-
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
prin ideile propuse de Quine în "Două dogme ale empirismul" și Word and Object 64. De altfel, relevanța concepției lui Quine este admisă de Rawls în mai multe rânduri 65. Pe lângă legătura conceptuală existentă între teza Duhem-Quine și metoda "echilibrului reflectiv", remarcabil este faptul că principiile fundamentale 66 ale dreptății formulate de Rawls pot fi considerate drept componente ale unei conjuncții duhemiene 67. Ele se deosebesc de ceea ce Rawls numește "judecăți avute în vedere" (considered judgments). Rawls își expune principiile cu ajutorul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]