1,737 matches
-
una veselă, așa cum sfîrșitul pare un happy-end, iar yachtul se îndreaptă parcă spre un alt orizont. Acolo unde ți se pare că se pune punct sunt de fapt puncte puncte. Pentru ca (scuzați cacofonia!) ceea ce urmează să fie chiar povestea noastră. Refrenul punctează ironic-nostalgic lecția de patriotism și, ca în romanele lui Milan Kundera, nu știi pînă la ce punct ironia și ușorul falset vocal nu vorbesc mai bine despre sentimentele autentice decît ar face-o o corală sau un discurs de
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
sorb/ ochiurile mărilor!" La fel, de citit - și de citat integral, de-aș mai avea loc... - e blestemul șăgalnic pentru "cine-o supăra o barză", atenționare care, în popor, se poartă, adusă în volum cu diferența, marca Foarță, a unui refren pe latinește: "avis pia & benigna". Scrisă despre "opurile care/ dintr-un verb, fac o dihanie", și pe marginea lor, poezia lui Șerban Foarță, glosă de respiro filologic, improvizație de calitate între două studii la vioară e prefața unei apariții. Minunea
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
statuează relațiile axiologice, le asigură mediatizarea care nu e decît o formă a propagandei: "Libertatea de a gîndi, de a exprima un punct de vedere devine, din principala calitate, principalul pericol al vieții literare". Teoria marxistă revine ca un sarcastic refren: "Mai devreme sau mai tîrziu condiția materială nu putea să nu se transforme în condiție spirituală". La baza tuturor mijloacelor de comunicare în masă s-a instituit, în întregul decurs al regimului comunist, cenzura. Instituționalizată în 1949, sub numele de
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
genialitate când lamina ca nimeni altul aurul limbii române până la deplina lui valoare în carate, fie și-n sentimental-glumețele noastre relaxări de gen retro, adică din epoca anterioară manelelor cu mult metisaj de neamuri proaste, când el își permitea doar refrenul pursânge țigănesc: „Ce ne facem noi țiganii Dacă vine americanii?!”... și iată că el răspunde dorului acestuia și-mi revine dinainte din când în când parafrazându-se pe sine însuși. În acest mod, mai zilele trecute, când cu ședința CSAT
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
dintre convingeri și convenții. „Este mai important să nu producem suferință decât să nu ucidem? Atunci de ce respingem euthanasia umană? “, s-au întrebat participanții. Porcul gastronomic, mediatic, antropologia, etnografia și economia porcului au fost tot atâtea unghiuri ale dezbaterii cu refrenul „guți, guți“. „Într-un fel, suntem ceea ce facem cu porcul“, a enunțat, spiritual, sociologul Vintilă Mihăilescu.
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
pentru club, pentru galerie” - spune cantautorul. Cine, eventual, nu știe, încă, versurile (compuse în august 2002), iată-le, cu istoric, cu fală, cu îndemn: Prima loptă adevărată, / Când se ivea primăvara / Se „Bătea” acum un secol / În Banat, la Timișoara. Refren: AEK-a-Poli Timișoara / Ne-a adus iar primăvara / AEK-a-Poli, hai băieții / Din Banat alb-violeții. / Suntem Poli Timișoara /Ai Ripensiei urmași, / Astăzi vrem, ca și atunci, / „Banatu’ să fie fruncea”. Iar prin Comando-Viola / Cunoscut în toată țara, / La fair-play și omenie /Vă
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
Radiodifuziunii a fost însă primul eveniment bucureștean încare centrul de greutate s-a mutat, firesc, în vest. „Să se-audă-n toată țara/C-așa-i bluesul de Timișoara“... Precum o (altă) lozincă faimoasă („azi în Timișoara, mâi-ne-n toată țara“), refrenul compus de Kamocsa Bela pentru unul dintre cele mai izbutite și cunoscute hituri ale trioului Bega Blues Band s-a adeverit în chip sublim la Gala Radiodifuziunii Române. Desfășurată în Sala Mihail Jora, duminica trecută, ediția secundă a evenimentului, organizat
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]
-
care a câștigat premiul de 500 de milioane de lei. O prestație scenică deosebită au avut la finalul spectacolului băieții de la trupa Desperado, care și-au început minirecitalul cu „piesa de suflet“, un adevărat imn al formației - „Lenea“, cu sugestivul refren „mi-e o lene... de mă doare“ ce a stârnit hohote de râs, fapt deloc neobișnuit la concertele formației, care s-a remarcat tocmai prin genul musical abordat - country-rock, dar mai ales datorită textelor sincere, inspirate din viața cotidiană și
Agenda2004-12-04-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/282199_a_283528]
-
1998, fiind remarcată în special datorită stilului abordat - country-rock - precum și textelor inspirate din viața de zi cu zi, versuri ce denotă o ironie fină la escapadele extraconjugale, consumul de alcool, lene și alte vicii. Publicul și-a adus aportul la refrenul melodiilor „Lenea“, „La fel ca tata“ și „Fata de la țară“. Tinerii promit că pe următorul album, ce va fi lansat în această toamnă, vor aborda și subiecte despre motocicliști. RAFIRA BOBICI Câștigătoarea marelui premiu de 500 de milioane de lei
Agenda2004-12-04-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/282199_a_283528]
-
-ul susținut de actor. Ei i s-au alăturat la interpretarea unei „melodii în premieră absolută”, a precizat Gyuri. Intitulat „Nu te lasă!”, cântecul a fost foarte gustat de copii, dar și de părinții din sală. Cum melodia are un refren mobilizator, mult timp după ce Gyuri plecase, copiii încă mai cântau „Nu te lasă!” cu patos. Dar piesă favorită a copiilor dintre cele interpretate de Gyuri a fost cea despre instalator. Puteți urmări show-ul lui Gyuri la Televiziunea copiilor sâmbătă
Ioan Gyuri Pascu cântă la Televiziunea copiilor ”Nu te lăsa!” () [Corola-journal/Journalistic/22946_a_24271]
-
Brutărie!". Cei doi vor fi invitații lui Dan Negreu în această seară la emisiunea "Te pui cu blondele" la ediția specială cu numărul 150. "Am fost surpriza pentru nea Mitică! Evident că după ce ne-am pupat am început să cîntăm refrenul celebrei piese «Mitică la brutărie». Am mai spus că am șanse mari la premiile MTV cu hitul ăsta", a precizat Ciutacu. Ca de fiecare dată, șeful Ligii a intrat în joc și a răspuns afirmativ provocării lui Negru. "E tare
Victor Ciutacu şi Mitică Dragomir cântă împreună "Mitică la Brutărie!" () [Corola-journal/Journalistic/23020_a_24345]
-
Nu i-a mai ajuns timpul, căci Dan Spătaru a dat numele său unei stele căzătoare... Inima lui a pierdut o secundă ritmul muzicii interioare și s-a oprit din cântat. Însă, în fiecare sat, oraș, casă de pe harta României refrenele sale sunt parte din refrenele locului, pentru oameni de toate vârstele, de toate felurile și gusturile. Pe harta visului său din urmă, Banatul era un loc cu totul special, nu ca o politețe spusă, ci ca un adevăr trăit. Puțin
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
timpul, căci Dan Spătaru a dat numele său unei stele căzătoare... Inima lui a pierdut o secundă ritmul muzicii interioare și s-a oprit din cântat. Însă, în fiecare sat, oraș, casă de pe harta României refrenele sale sunt parte din refrenele locului, pentru oameni de toate vârstele, de toate felurile și gusturile. Pe harta visului său din urmă, Banatul era un loc cu totul special, nu ca o politețe spusă, ci ca un adevăr trăit. Puțin știu, spre pildă, că marele
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
și are impresia că nu poate să realizeze tot ce își propune în timp util“, ne-a declarat cel mai vechi component al formației, Eugen Mihăescu. Solistul trupei - Răzvan Fodor - a reușit să antreneze publicul care a cântat împreună cu formația, refrenul: „Îți mai aduci aminte, drumul spre noi/Cafeaua din zori, nopțile albe/ Acum sunt doar, foarte departe“. După care, a urmat noul single „Am dansat cu norii“. Nicola a cântat și încântat Înainte de concursul Eurovision de la Riga, talentata Nicola a
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
sau mai mulți? - dornic să-l vadă pe dl Iliescu centenar, însă înfiorat de niște pericole ce-l înconjură și de care cel vizat nu avea, vai, cea mai vagă cunoștință. Prafuri, săruri, alifii, gaze, lichide, gloanțe, bombe, ca în refrenul de operă: "Pumnal, otravă și satâr!" Așadar, în pantaloni praf de scărpinat, făcând cu neputință senina ședere pe scaun în prezidii; praf de strănutat, la depunerea de jurăminte; furnici în mâneci, la strângerea de mâini cu șefii de state; greieri
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
nopți într-una/ nu-l cunosc și nu/ mă mai vrea ca pînte-cu ce mă născu,/ Alba mea Soție/ Soare tămîiet/ doar din șapte-n șapte/ zile te mai văd! " (Treapta a patra, a Rodului șCopilul Bătrînț). Aspectul repetitiv, utilizarea refrenelor au, desigur, rostul de-a aduce obsesia afectivă la treapta incantației. Dar poetul descinde mai adînc în temporalitatea sensibilă, delectîndu-se cu tonalități aspre, arhaice: "! rogu-mă, rămîi aici,/ Doamne, nu pleca,// la cer să nu te ridici/ Doamne, nu pleca
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
a atmosferei. Ele se adresează direct, concret, nefalsificat publicului, pe teme care-l interesează cu adevarat. Epoca în care se cântă despre căi frumoși, stele, fluturi, despre chemarea mării și despre epuizanta solicitare a iubirii abandonate și reînnoite într-un refren repetitiv până la obsesie, aceasta epoca pare să fi apus. Ceva s-a deblocat, o comunicare reală, o logică a defulării concurează strivitor producțiile de circumstanță, cu o lirica siropos-greoaie. Vehiculul acestei schimbări este textul. Cuvintele spun în sfârșit ceva - indică
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
și copilă, era intelectuală, citînd cu voce tare povestiri din Andersen, Grimm, Selma Lagerlof, Toepfer, Rousseau și paginile din Biblie. Din cînd în cînd (...), se schița un cor de trei voci, însoțit de orgă, psalmul lui Luther, cîntece de munte, refrenul yodl, obișnuit în Alpi, si vestită Doina a vacilor, care pentru elvețieni are un accent secret de nostalgie a patriei, atît de puternic, încît Bonaparte îl interzisese ostașilor lui mercenari". Și în chip de concluzie, aceasta idilica soluție de asanare
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
de cuvînt, trăite în afara rostirii. Copilul de atunci își amintește - și prima parte e dedicată mamei (leitmotivul fiind mereu spus de ea, în loc de orice altceva, fiului: "desigur tu n-ai fost niciodată copil"), iar a doua - tatălui (care rostește acum refrenul, imperativ mascat al autorității paterne: "vorbiți mai încet"; deși nimeni nu vorbește...). Scena reluată la infinit, cu variațiuni ce sugerează (alături de punctajul leitmotivic) subtilități muzicale, dincolo de aparențele fluxului confesiunii, este a cinei: mama servește mîncarea, tatăl s-a întors din
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
a amabililor funcționari germani. Scrisorile pe care Matei le scrie necunoscutei Monalisa sunt simbolice pentru amestecul de "dragoste și abjecție" definitoriu pentru lumea acestui român. ănvinsi și ănvingători, sinucideri și plecări, violența și visul Occidentului, toate se petrec pe fundalul refrenului obsedant și ironic: "La felicità...e un bicchiere di vino, con un panino..." Anamaria Beligan, Scrisori către Monalisa, român, versiune an limba română de Dana Lovinescu și Anamaria Beligan, Editura Polirom, 1999, 312 pag., preț neprecizat.
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
și anume, „verificțiune” sau „veridicțiune”. Tot astfel „Gérard Genette”, teoreticianul, îl reduce momentan la tăcere pe „Fréderic (prenume de elecțiune și afecțiune) Genette”, verificționarul, pentru a lămuri, cu argumente din muzicologie, dacă temele sale recurente țin de riturnelă sau de refren. Dar, după cum spuneam, în această scriere fragmentară despre „continuitățile” și „discontinuitățile” trecute și prezente ale autorului veridicționar, printre temele recurente găsim timpul, spațiultimp, trăit sau visat, memoria în viziune bergsoniană, memoria în palimpsest, uitarea, timpul incorporat în viziune proustiană, muzica
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
pe care le lansasem în încercări de a face reviste tipărite și emisiuni radio încă din 1990, spectacolul cu mult public în sală și larg difuzat în eter. Acesta a fost: CABARETUL POLITIC SAU PERIOADA ROMANTICĂ adică putem dramatiza pe refren de romanță: „Naiv-romantic eram eu, Dar mă veghea din umbră guvernarea!...” O să vedeți mai încolo cum veghea guvernarea și pe unde mi se puneau „strâmbele”; că nici eu n-am văzut chiar imediat. Și asta pentru că am avut o vreme
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
facă gluma de a-mi suspenda rubrica. Partea întâi: CABARETUL POLITIC SAU PERIOADA ROMANTICĂ adică, așa cum veți trece pe „audio” în final, ascultând melodiile lui George Marcu cântate de cei mai lăutari dintre marii actori ai neamului, putem dramatiza pe refren de romanță: „Naiv-romantic eram eu, Dar mă veghea din umbră guvernarea!...” Preambul Aceste puține texte ce le pot reconstitui au făcut parte din Cabaretul politic radio pe care l-am început în anul 1993 și s-a prezentat periodic multă
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
firește, răspunsul nu există.” Nu există răspuns, pur și simplu, așa cum nu există răspuns pentru boală sau moarte. Imposibila renunțare Ca într-un gest de rememorare a existenței scriitoricești, în care viața și scrisul sînt strîns legate, ca într-un refren sau o reinițializare a acestei existențe, Radu Petrescu, spre finalul însemnărilor din jurnal, reconștientizează condiția scriitorului, procesul prin care viața este transferată continuu și irevocabil în scris. În încercarea de a face ceva „cu ochii în ochii lui Dumnezeu”, caută
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
reacție șovină față de ea ar fi deplasată. În sufletul meu mă simt român și ungur, poate mai mult ungur decît român". Și în decembrie 1971: În vreme ce muzica populară românească, cu excepția doinei, mă lasă rece, mă oripilează chiar, cel mai banal refren maghiar mă răscolește cum nimic nu mă poate răscoli. În mod normal dacă "România" n-ar fi existat, mi-aș fi făcut studiile la Budapesta și la Viena; sînt un om al Europei Centrale și am în sînge tot fatalismul
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]