7,041 matches
-
Sentimentul că firele se înnoadă într-un final mulțumește lectura, dar această încheiere e uneori o renunțare la prezentarea complexității imoralității lumii noastre. LV. Starea ta definitorie, deși ascunsă, e umorul. Faptul că scrii cu umor te împiedică să te refugiezi în ironie. Preferi compasiunea. De la moderniști încoace, de la Joyce și Eliot, ironia e unealta predilectă a scriiturii. Toate miturile au fost demitizate. Am senzația că refaci zidurile sacrului. Mă înșel? TM. Nu mă văd scriind absolut nimic fără umor. Umorul
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
el va răbufni în 1920, când se izolează de compatrioții participanți la războiul cu Rusia. Spaima de serviciul militar sau o lașitate neînțeleasă l-au plasat în marginea evenimentelor. Se înstrăinează astfel și pentru prima dată, umilit și indignat, se refugiază în anarhie și cinism, împotrivindu-se în felul acesta statului și altor evenimente de asuprire colectivă a individului. Acum, va redacta și prima lucrare "literară", monografia Ilustrissimae familiae Gombrowici, (rămasă în dactilogramă), ale cărei informații genealogice îi vor adânci și
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
glasul rațiunii pare a fi împăcat părțile. Michael Luders, expert în problemele Orientului Apropiat, a criticat atît politica inconsecventă a Occidentului față de regimurile dictatoriale din Orientul Apropiat și Mijlociu, cît și unele metehne ale intelectualilor arabi care fie că se refugiază în ideologii totalitariste, devenind poeți de Curte, fie că aruncă vina pentru actuala criză a lumii arabe în cîrca colonialismului și a politicii americane în regiune. Germania stagnează... După valul tinerilor prozatori, după succesul celor vîrstnici, în Germania s-a
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Mi-a făcut cu ochiul și m-a lăsat singur, javra, cu femeia năucitoare. Ce intuiam mi-a fost în clipa-aia clar, Miquel, ce rușine s-o spun, dar ăsta a fost unul dintre motivele pentru care m-am refugiat cu disperare în studiu, să văd dacă-s în stare să uit de mine sau, și mai dureros, dacă-s în stare să mă schimb. Lucia s-a dezbrăcat în fața mea și-a-nceput să mă mângâie și să-mi
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
homosexual, cum ziceți azi, între altele fiindcă era ceva de care nu vorbea niciodată nimeni. Eu trăiam asta, fără să știu c-o trăiesc. Credeam că e normal să mă tem de femei, să le simt departe. Și m-am refugiat în Virgiliu și în Horațiu; familiei i se părea normal; mai ales bunicului Maur II Divinul. Lui i se părea normal. Dar ei nu știau că Virgiliu era un ascunziș ca să nu dau ochi cu femeile și să nu bag
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
regimului comunist, sfârșitul anului 1989? B.E.: Crezând și necrezând în finalul norocos. Urmăream cum se petrec lucrurile și în momentul, de pildă, când Markus Wolf, șeful serviciilor secrete din Berlinul de Est a dat drumul germanilor din RDG să se refugieze în Cehoslovacia, în Ungaria, de unde solicitau într-un glas vize pentru RFG, am priceput că regimurile comuniste sunt pe ducă. În același timp, mi-era îngrozitor de frică că Ceaușescu va reuși să păstreze această ultimă redută a stalinismului, a comunismului
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
un Hans Castorp sau un Gustav Aschenbach. David Mc Neil, însă, nu are, cel puțin așa apare, astfel de complexe: este romancier, compozitor, textier, interpret. Scriitorul regăsește imediat privirea ingenuă a puerului. Micul David (născut la New York, unde i se refugiase familia în timpul celui de-al doilea război mondial) are impresia, care se dovedește ulterior greșită că, de fapt, copilăria se petrece numai vara, pe nisipul încins, lângă marea nesfârșită, la Vence, în Provence, în lumina radioasă a pictorilor. Cu șoferul
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
literar și critic exigent al actualității) - și dinspre L, prin Nicolae Leahu (cu excelente glose despre erosul postmodern) și însuși Eugen Lungu (autorul unei foarte pătrunzătoare prefețe la această antologie).Excepții sunt Valentina Tăzlăuanu (teatrolog de prestigiu) și Andrei }urcanu, refugiat spre sfârșitul alfabetului, prezent cu unele din cele mai acide considerații despre ,captivii semianalfabetismului" și despre ,celula suferindă" sub persecuția proastei politici. Autoflagelarea intelectualilor și autodetestarea basarabenilor sunt fenomene înrudite cu cele din România. Ne e comună ,euforia dezastrului", cum
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
prieteniei care ne-a legat. - Ce discutau ardelenii din Ardealul ocupat? Existau lideri de opinie în chestiunea teritoriilor "rupte"? Mă adresez acum istoricului Al. Husar, cel care a scris Dincolo de ruine, Lecțiile istoriei, recent, Avem o misiune. - Ce discutau ardelenii refugiați în țară din teritoriul ocupat, se vede concludent în presa lor. Adevărați lideri de opinie, Mălin Boșca, Ion Th. Ilea și Vasile Netea, originari din zonă, scot revista "Plaiuri năsăudene". Cu o forță exemplară, susțin drepturile istorice ale românilor. De
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Sanda Mihăescu-Cîrsteanu Henri Troyat este, ca mulți alți scriitori din dramaticul secol XX - al războaielor, revoluțiilor, lagărelor -, un exilat. Născut la 1 noiembrie 1911 în Moscova țarilor, își petrece primii ani ai copilăriei în Rusia, refugiindu-se, împreună cu părinții pe o proprietate a acestora din Caucaz în timpul revoluției bolșevice. De acolo familia pornește spre Constantinopol, apoi spre Veneția, pentru a se stabili în cele din urmă la Paris în anul 1920. în Franța își schimbă numele
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
ce îl desemnează pe Melmont, emblema noii (non)existențe, un fel de pecete apocaliptică. Oferim cititorilor "României literare" două fragmente din acest roman recent marca Snoo Wilson. Între timp, Melmont ajunse în Rutenia, urcat pe un morman de pături pentru refugiați dintr-un camion al Crucii Roșii. Uitase cât de măruntă era sărăcia și acum aceasta îi devenise inaccesibilă. Ca să ajungă acasă, trebuia să parcurgă drumeaguri întortocheate, cu serpentine perfide și pante înfricoșătoare, cu trecători prin munți, alunecări de teren și
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
carnal, mărginit la trup144. Se poate ajunge la o împletire a patimii cu dragostea. Astfel unii oameni, profund răvășiți de faptul că au fost înșelați pe când trăiau o iubire veșnică, nu mai cred în iubirea sinceră și jertfelnică, ci se refugiază în plăcere ca într-un drog și multiplică, nu fără un surd spirit de revanșă, cuceririle încurcate și efemere 145. În aceste cazuri, cel care desfrânează poate avea impresia că o face din dragoste pentru celălalt, dar el, cu sufletul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cu soarta celor sărmani, apărător de minorități etc. fiind "de dreapta"? Sau, invers, că cei "de stânga" nu pot fi corupți, răi, profitori, demagogi etc? - Da, am observat că unii prieteni sau diverse cunoștințe de-ale mele care s-au refugiat în Suedia din diferite țări est-europene au optat de regulă pentru o poziție politică mai degrabă de dreapta. Cu alte cuvinte, cât mai departe posibil de "comunism". Din punct de vedere psihologic, acest lucru nu este greu de înțeles. Dar
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
-l practice. Se maimuțăreau, totuși, duelîndu-se "fără gloanțe". Boierul fanariot Nicolae Suțu, viitorul mare logofăt al Moldovei, a relatat în memoriile sale un astfel de straniu "simulacru de duel" (este chiar expresia lui), petrecut în 1822 la Brașov. Acolo se refugiaseră familiile boierești din Muntenia, amenințate de dezordinea instaurată în 1821 de eteriști și de panduri, dar și de turcii veniți să-i reprime. Avînd 24 ani, Nicolae Suțu frecventa la Brașov "societatea de tineri aplecați spre vînătoare și mînuirea armelor
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
malurile Bîcului, despre Ebreia... etc.".21 Cum era de așteptat, pînă la urmă, Pușkin a murit în urma unui duel cu motivații cețoase (Petersburg, 1837). Adversarul său a fost Georges Charles d'Antčs, un tînăr ofițer francez monarhist, care s-a refugiat în Rusia țarului Nicolae I. Peste doar doi ani de la eveniment, vizitînd Petersburgul, marchizul de Custine va scrie: "Dl d'Antčs a făcut tot ce a putut pentru a evita scandalul", dar, pînă la urmă, "lucrurile ating un prag de unde
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
totul avea prospețime " (p. 25), apostilă falsă pentru autorul nuvelei Desfășurarea. Lipsesc contextul, constrângerile ideologice, drama intelectualului prins sub vremi, cedările, căutarea disperată a subterfugiilor. Într-un capitol mai amplu, Raportul dintre biografie și operă (p. 24-48), istoricul literar se refugiază în analiza operei, sub acoperirea banalității din preliminarii că "opera lui Marin Preda are un caracter profund autobiografic " (p. 13). O secvență ce ar fi meritat o exploatare expertă, mai savuroasă, Marin Preda, autor de texte ieroglifice (p. 49-51), mult
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
totul avea prospețime " (p. 25), apostilă falsă pentru autorul nuvelei Desfășurarea. Lipsesc contextul, constrângerile ideologice, drama intelectualului prins sub vremi, cedările, căutarea disperată a subterfugiilor. Într-un capitol mai amplu, Raportul dintre biografie și operă (p. 24-48), istoricul literar se refugiază în analiza operei, sub acoperirea banalității din preliminarii că "opera lui Marin Preda are un caracter profund autobiografic " (p. 13). O secvență ce ar fi meritat o exploatare expertă, mai savuroasă, Marin Preda, autor de texte ieroglifice (p. 49-51), mult
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
era și nașa de botez a lui Hernando, fratele meu numărul opt, ceea ce pentru mama era motivul precumpănitor. Mărturia ei - necesară unui bun reportaj - cîntărea mult. Doi frați ai învățătoarei îl urmăriseră pe Cayetano cînd acesta a încercat să se refugieze la el acasă, dar doña Julieta se repezise să încuie poarta de la stradă fiindcă a crezut că fiul ei era deja la el în dormitor. Așa încît el n-a putut intra, și l-au omorît cu lovituri de cuțit
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
în realitate, Constantius Chlorus (p. 177, 186); or, acest apelativ a apărut abia în secolul al VI-lea. Despre Maximianus Herculius aflăm la p. 179 (nota 53) că „încearcă o revenire la tron în 307, dar este învins și se refugiază în Galia, unde se sinucide”; Maximianus nu a încercat, ci chiar a reluat tronul cu ajutorul fiului său și nu a fost învins de nimeni, pentru că nu s-a luptat cu nimeni după reluarea purpurei, ci a fost alungat din Roma
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dispuneau în șanțuri, lângă șosea, unde mai zăceau pisici strivite de mașini - acestea curgeau gârlă, de cum suna alarma în Capitală - hoituri de câini, găini moarte, ciori uscate din iarnă. Corpul profesoral, și el în dispersare, decisese ca noi, elevii bucureșteni refugiați în comună să organizăm o serbare în care să ridicăm moralul localnicilor și să-i cultivăm, iar în rest, să adunăm gunoaiele ce străjuiau de-a lungul șoselei, pe vreo doi-trei kilometri. Era război, punctul central al serbării a fost
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
public al literaturii le-ar, eventual, aduce-o. Amprenta ideologiei (în sensul cel mai bun, neutru, constructiv al cuvîntului) optzeciste se simte puternic în inițiativa acestei antologii. Strategia publicării colective a fost de la-nceput singura în care s-a putut refugia multă vreme generația lui Cărtărescu și Nedelciu, iar ea avea în spate o lungă experiență cenaclistă a lui „împreună”. Experiență a unui spirit literar comun împărtășită mai apoi (în plin nouăzecism) de autorii Tabloului de familie, ai lui Cinci sau
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
și identitatea religioasă se cuvine a fi consemnate „nu prin Înscrisuri sau alte hrisoave pieritoare, ci prin povești și oralitate, considerând că În lume nu există texte, există doar cititori”. Cu o rară Îndârjire, adepții hasidini refuzau preamărirea și fariseismul, refugiindu-se În smerenie și anonimat. Ei insistau : „Dacă vrei să trăiești mai mult, caută să nu ajungi vestit (...), să nu notezi nimic, ci doar să asculți, să nu rămâi În lenevia lecturii, ci să acționezi prin muncă și rugăciune, În
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
frumoase, cu stucaturi maiestoase În jurul ferestrelor, cu uși grele sculptate și porți Înalte din fier forjat; unele fuseseră părăsite de armatorii greci când a venit războiul, apoi Închiriate diverșilor oameni veniți În oraș cu servicii la marile Întreprinderi dunărene, sau refugiați din alte părți ale țării ocupate de ruși, mai ales din Bucovina și Basarabia. Într una din aceste case locuia amica mea Medi cu familia ei, care a plecat printre primii În Israel, apoi doamna profesoară Ungureanu cu fiul, Mihai
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Întorc mereu capul, ridic bastonul, încerc să-l țin la distanță. N-aș risca să-l lovesc, ar putea sări bucățele din încrustăturile lemnului. Asta m-ar mâhni peste măsură, nu mai găsești sidef în București. Sunt nevoit să mă refugiez la Nestor pentru a-mi pierde urma. După ce mă așez, văd pe Iosef-Sebastian. Cu ochelari pare mai matur, dar și mai urât. Îl știu de la "Cuvântul", antiliberal ca și mine. Nu i-am citit romanul de anul trecut, care face
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
calm contemplativ - Între granițele imaginarului thanatic, temperînd combustia temperamentala. Fiindcă rodul Înseamnă „Înaintarea În moarte”; iar moartea-„curvană” (v. Doina/ Moartea peste tot), moartea că „program zilnic” Își dezvăluie puternicia, lucrînd - zice poetul - pentru gloria ei. Dincolo de imprecizii și substituiri, refugiat În fabuloasă cetate a Baaadului, așteptînd să coboare noaptea În păcătosu-i trup, Cezar Ivănescu a invocă pe cea cu „rîs frumos”, „Moartea Bună” sau „Mama mea Moartea” că Întîlnire norocoasă. Dar e vorba de un Eros thanatic, Îmblînzind seductiv chinul
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]