108 matches
-
dacă zgîriem puțin portretul lui Marius Chicoș Rostogan, zugrăvit de Caragiale, dăm de o nedreptate: Nenea Iancu nu și-a bătut joc doar de un cara-ghioz de ardelean latinizant à outrance, ci de o trăsătură a ardeleanului pe care el, regățeanul, o vestejea, poate din gelozie și anume seriozitatea." În sfîrșit, întîrzierea lui E. Lovinescu (Lipsa de originalitate a teatrului lui Caragiale Flacăra, 1915) în aprecieri minimalizatoare ("Nimicurile sale nu mă mișcă îndeajuns") aș pune-o pe seama atenuării sensibilității estetice față de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
știi, unde-ți umblă mintea la meditații?" Unde să-i umble? De la o bancă la alta, stârnind râsete pe unde trecea. Ce le povestea? Avea un puternic accent ardelenesc, și în limbaj un argou de la el din sat, care nouă, regățenilor, ne stârnea o veșnică încîntare, mai ales când tăceam schimb de înjurături: el râdea de-ale noastre, neînțelegîndu-le încărcătura, noi de-ale lui, tot așa, fiindcă ne scăpa semnificația. Călca-te-ar vaca neagră! Sau, bolîndule! Ei și?! Mare lucru
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai slab, a preferat spânzurătoarea... Iar mărturia lui din Ion pledează pentru înțelegere... - Da, știu, e frumos, dar... Codrin se poticni. \ - Vreau să spun, reluă el, că Ardealul e al nostru. Și că e presărat de martiri, de care voi, regățenii, nu știți nimic. - Aflăm de la voi, i-am răspuns. Povestiți-ne! - Asta și facem! Tata, la Brașov, s-a dus la un ziar și a scris. - Bine, Codrine și tu ce faci în București? - Sunt pedagog într-un internat. Nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și fidelitate față de muza politică este dovedită de Apostolii din piesa lui Liviu Rebreanu. Într-o capitală de județ ardelean, telegramele de la "centru" restablilesc ierarhia politică exact ca în O scrisoare pierdută. Utilizat ironic, termenul de "apostoli" face referire la regățenii care propagă demagogic idei despre propășirea neamului, despre emanciparea culturii naționale etc., inoculând românilor din Ardeal această veșnică preocupare pentru "marea trăncăneală" muntenească, urmărind în realitate sensibilizarea financiară prin sponsorizări ale diverselor "inițiative frumoase și naționale în acest colț al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fiindcă în meciurile noastre cu liceul unguresc, Pretorian, în chiloți, se împiedica pe extremă, când fugea, de propriul lui organ procreativ și noi strigam: hai Puloș! hai Puloș!) și în plus băiat plin de viață, cu toate că mediocru la învățătură. Era regățean, taică-său, un om cu stare, proprietar de moară sătească, pe undeva prin Teleorman. Avea rude în orașul nostru și de aceea venise aici, în loc să se fi dus la Pitești sau Turnu-Măgurele. Szekely era un ungur distins, de o eleganță
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
simpatizat în tot liceul pentru că vorbea românește perfect și preferase liceul nostru în locul celui unguresc. Nu era singurul ungur printre noi, dar era cel mai inteligent și cu cele mai alese maniere. Asanache era băiat de popă de țară, tot regățean, se știa despre el că are o droaie de frați prin licee și că părintele trăgea din greu să-i țină pe toți. În timp ce Szekely și Pretorian schimbau costumele în fiecare săptămână, Asanache nu și-l schimba pe-al lui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care, e adevărat, e o combinație între humorul pur, dacă există așa ceva, și lipsa de humor sau humorul involuntar care dă naștere unui humor specific, când se râde atât de persoana care vorbește cât și de ceea ce spune această persoană. Regățeanul nu poate fi prins în acest sens, în flagrant delict, să râzi adică și de el. Persoana considerată la noi de un humor irezistibil are tresăriri când își dă seama că ea însăși e subiect de comedie, dar nu știe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
puneți mâna și munciți, că de-aia vă plătește statul. Și muncesc, ba chiar, în momente grele, fac acte de eroism la care numai conștiința îi obligă. Popor admirabil și, cum bine ai spus dumneata, ușor de guvernat... Ne încurcă regățenii, exclamă deodată domnul Culala dîndu-se pe spate, forțând la limită echilibrul dintre el și scaun, picior peste picior, și cu o privire dură de șef ardelean care nu știe de glumă. Dădu paharul pe gât. Cum a putut un cărturar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el datează cel puțin de pe vremea când pe la Porțile de Fier ale Severinului au trecut legiunile lui Traian XE "Traian" ... Oricum, aceasta nu mai este nici istoria mea, nici Transilvania mea. Nu pot decât să las În seama medieviștilor, a regățenilor și a istoricilor mai mult români decât ardeleni plăcerea de a desluși aceste Începuturi obscure. Cert este că pe data de 20 aprilie 1628, la Alba Iulia, moșul meu Oprea Cornea XE "Cornea" primea o diplomă de Înnobilare nu de la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
români care aparțin, În general, părții liberale a spectrului ideologic, de la Horia Patapievici, Emil Hurezeanu și Alexandru Cistelecan la Gabriel Andreescu. Dar el ar fi putut recolta asemenea opinii și În rândurile celor mai Înfocați naționaliști, fie ei transilvăneni sau „regățeni”, al căror respect pentru seriozitatea și spiritul de ordine al ardeleanului, contrapuse superficialității balcanice de la București, nu este cu nimic diferit de cel al autorilor sus-amintiți. Larga răspândire a unei atari opinii, În medii atât de diverse, pare să indice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și o dorință, În locul căutării aplicate a adevărului. Voi insista așadar În concluzie, asupra faptului că particularismul ardelean se fundamentează astăzi doar pe un stereotip regional - Împărtășit, fără Îndoială, pe o scară largă, de români și maghiari, de ardeleni și „regățeni”, de naționaliști și liberali. Dar această imagine are o acoperire extrem de redusă În realitatea economică și socială, ca și În moștenirea concretă istorică, bazându-se doar pe rememorarea colectivă a unor tradiții erodate inițial de paradigma statului național unitar și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
schimb, noi prieteni din Transilvania și mi-a consolidat relațiile cu cei pe care soarta mi-i dăruise deja. Când i-am predat lui Gabriel Andreescu articolul pe care mi-l ceruse, În care afirmam, printre altele, că diferențele dintre regățeni și ardeleni s-au cam estompat În ultima vreme, i-am mărturisit, În glumă, că Îmi voi pierde toți prietenii (firește, ardeleni) În momentul apariției sale. „E cel mai mic rău care ți se poate Întâmpla”, mi-a răspuns, zâmbind
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect și, pe de altă parte, că această Întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o efortare sau ezitare. Lipsa de ezitare mi-o explicam. Oamenii vorbeau cu orășeni și regățeni și voiau să se facă Înțeleși. Făceau Însă lucrul și cu o plăcere a lor, vădind adaptare și voință de progres. Acest fenomen, al preluării limbii române literare, avea să se repete după ce limba moldovenească a fost din nou izolată
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de o parte că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și, pe de altă parte, că această întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o efortare sau ezitare. Lipsa de ezitare mi-o explicam. Oamenii vorbeau cu orășeni și regățeni și voiau să se facă înțeleși. Făceau însă lucrul și cu o plăcere a lor, vădind adaptare și voință de progres“ <footnote Sensul pe care îl dă Caracostea conceptului română comună este cel preluat de la Alexandru Philippide, Originea românilor, I
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o parte, literatura luptătoare, civismul, pedagogia națională așezată sub semnul urgenței, militantismul care nu putea acorda prioritate rigorilor estetice; pe de altă parte, infiltrația ideilor junimiste, angajând bătălia în sfera emoțiilor estetice, ieșind din culturalitate, pigmentată de volubilitatea superficială a regățenilor, în contrast izbitor cu sensibilitatea gravă, bolovănoasă a ardelenilor. Și dacă L. Blaga vorbea de tipul Grama (vezi Saeculum, nr. 3/1943), detractorii din primul val se luptă cu lirismul bolnăvicios, blamând de pe baricadele "direcției sănătoase" pesimismul și ireligiozitatea, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și-n stânga, biserica ortodoxă se războiește cu papistașii, cu protestanții și cu greco catolicii, ungurii cu românii, românii cu ungurii, ungurii cu secuii și toți cu țiganii și cu ce a mai rămas din evrei. Ardelenii îi beștelesc pe regățeni (și viceversa) sau se coalizează cu ei contra moldovenilor, televiziunile se bat între ele, SRI e într-o surdă concurență cu SIE, patronii de cluburi sportive se încaieră piperat săptămână de săptă mână, ministrul justiției se ceartă cu magistrații, ministrul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
exemple numeroase și interesante despre această "conștiință de sine" cetățenească. Ne aducem aminte că după 1918 primarii români care au venit în Bucovina să instaureze noua ordine politică și culturală a statului căruia Bucovina îi aparținea acum, au fost numiți "regățeni" și considerați de noi, bucovinenii, ca străini. Toți bucovinenii, indiferent de etnie, se manifestau la fel. Sintagma "noi, bucovinenii" era ceva permanent și oricine citește presa anilor '20-'30 din secolul trecut, o poate întâlni. Copil fiind, aveam prieteni români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
domnește, dar nu guvernează", Iorga a replicat: Acest lucru este împotriva tradiției istorice a românilor. România și-a avut întotdeauna conducătorii ei". După cum vedem, gîndirea lui Iorga evolua spre o monarhie autoritară de tip medieval. Pentru Maniu (și alți ardeleni), regățenii erau "un amestec rezultat dintr-un grec ortodox și o țigancă necredincioasă". În ultimă instanță, Iorga i-a administrat lui Maniu cea de pe urmă insultă, vorbind despre el "ca despre un străin". Iorga explica cum acest "străin" dirijase încă din
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de el... Dar aici erau niște băieți deosebiți, unul și unu’, și pur și simplu n-am ajuns cum au ajuns studenții de la Pitești... Norocul nostru a fost că dintre noi... cei mai buni, cam 80%, au fost ardeleni, bucovineni, regățeni. Moldovenii au venit cu elemente mai slabe. În ce sens? Oameni cu pregatire intelectuală mult mai slabă... Nu știu care a fost explicația. Nu pot să-mi dau seama... ăștia, moldovenii, o’ încercat ei să facă nu știu ce... A fost grea detenția acolo
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
treabă și de viață, însă cumpătat, destul de riguros ardelean (trecuse de tânăr în Regat, unde intrase în școala militară). Mică și fără pretenții la înfățișare, generăleasa, regățeancă, patrona agreabil și cu tact această societate, compusă totuși mai cu seamă din „regățeni“, dacă nu numai din militari. Aveau un băiat, tot ofițer, blond și frumos ca un prinț din romanele rusești, și două fete „serioase“, care nu jucau cărți (din care cauză mie îmi păreau mai moderne). Fratele lor, colonel încă tânăr
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
apoi, la Aiud, cu titlul neînțeles de pueril de Harap-Alb, unde am publicat o recenzie despre poetul Pajerelor. Șapirograf am împrumutat printr-un coleg. Din lumea lui Liviu Rebreanu, mai trăia în Aiud Victorița Slăvoacă, măritată cu un colonel Ștefan („regățean“ ca și colonelul Strat, ca și tatăl meu), cea mai bună prietenă a mamei atunci, singura persoană care se interesa de „creațiile“ mele literare, citindu-mă cu răbdare, comentându-mă, îndrumându-mă. Numai ea mă înțelege pe lume - gândeam eu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
unuia dintre informatorii șefului Prefecturii de poliție că sosise momentul corectării greșelii României de a nu fi acceptat, în 1928, "brațul păcii" întins de Ungaria (?). După aprecierea respectivului, numai românii transilvani erau de rasă pură, ei erau românii adevărați, în timp ce regățenii erau corciți. Conform cuvintelor acestuia, mișcarea nyilașistă "crea, în contextul unui partid legal, de dreapta, posibilitatea exprimării cât mai eficiente a voinței noastre naționale"63. De remarcat, în același timp că, în perioada respectivă, din conducerea organizației locale de partid
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
evoluție a societății, dar din discurs transpare un anumit complex de inferioritate, mai ales când provincialul se raportează la intelectualul capitalei. Într-o situație aparte se încadrează însă intelectualul din provinciile alipite, aflat într-un soi de concurență cu intelectualul "regățean". Ziarul Glasul Bucovinei reacționa, prin vocea moldoveanului Radu Rosetti, la acuzele emise de Nichifor Crainic în Cuvântul, conform cărora intelectualul din provincii întreține nemulțumirile față de Vechiul Regat și că după război, beneficiile acordate acestora, precum accesul în universități sau Academie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
reacționa, prin vocea moldoveanului Radu Rosetti, la acuzele emise de Nichifor Crainic în Cuvântul, conform cărora intelectualul din provincii întreține nemulțumirile față de Vechiul Regat și că după război, beneficiile acordate acestora, precum accesul în universități sau Academie, au dezavantajat pe regățeni 45. Într-o notă de dispreț, Crainic reclama câțiva ani mai târziu lipsa activității culturale în Bucovina, dar și a unei literaturi a provinciei, în ciuda grupărilor culturale destul de prolifice, precum Iconarul. Replica bucovinenilor a survenit în același cotidian, înfierând literatura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dat, așa, o turnură filozofică, vrea să „tragem concluzii”, să comentăm evenimentul din mai multe unghiuri de vedere. „Vreau o opinie a românilor despre Trenul Literaturii”, așa se exprimă, adică ne invită la o discuție pe toți cinci, „basarabenii” și „regățenii”. O întreb cât va dura dialogul dat pe post. Aproape zece minute. Îi replic că suntem prea mulți vorbitori pentru doar câteva minute, dar insistă să venim. Nu o refuz direct, însă nu mă duc la ora fixată, pentru că mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]