41,115 matches
-
se stingea. Plita era curățată cu un praf special și marginile nichelate erau frecate cu șmirghel (Schmirgelpapier), pînă cînd ajungeai să te oglindești în ele. Hîrtia de șmirghel era aspră, cu zgrunțuri mari și cenușii. Mai tîrziu, la școală, am regăsit șmirghelul, mult mai fin, de culoarea nisipul, cînd trebuia să răzuim, la fiecare sfîrșit de an, pupitrele de lemn pe care apăruseră tot felul de desene și inscripții în cerneală, a căror elaborare migăloasă era o distracție în orele plicticoase
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
a literaturii și a culturii în general, aceasta este o etichetă sigură care poate fi aplicată scriitorului Nicolae Breban (unul dintre mulți alții). Cum spuneam, cîteva carcatere puternice se bat în discuții, în ideologii, în ritualuri erotice, pînă la epuizare. Regăsim, bineînțeles și tradiționala "fractură" brebaniană. Pe la jumătatea celebrului roman Bunavestire se produce "ruptura", o metamorfoză radicală a personajului, care apoi va putea fi găsită în multe romane ale lui Breban. Și în Voința de putere, unul dintre protagoniștii principali, Amedeo
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
de-a rândul și am ajuns la concluzia că motivul creației trebuie să fie foarte personal ca să devină universal. Un bărbat și o femeie, după o petrecere unde s-a discutat, dansat, cântat, făcându-se și glume proaste: cuplul se regăsește și soțul remarcă ceva străin la soția sa. Un cântec a trezit amintirea iubirii din copilărie a soției pentru un băiat care a murit din cauza ei. Această iubire nemărturisită trezește în soț bănuieli profunde: că acea iubire a fost mereu
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
ea până noaptea târziu. Dimineața, la Lahti, la hotel miros de alcool în patul meu, apoi citind lista invitaților am avut surpriza să văd și numele unui cunoscut de la primul festival la care am participat. La prima întâlnire ne-am regăsit cu Erkki și Sulamita și scriitorul iugoslav Tișma. Apoi vederea lui KS care m-a speriat: era gras, cu vânătăi pe față, ca și cum s-ar fi bătut cu cineva. A vrut morțiș să danseze cu mine ținând în mână un
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
depăși, ca într-un ritual sacrificial, propria-i natură. Nefiind ceea ce s-ar putea numi un mistic, un iluminat solitar și rătăcitor într-o lume irecuperabil decăzută, el trăiește rațional și privește lucid. Spiritul său de o rigoare geometrică se regăsește deplin în chiar geometria fundamentală a picturii sale. în cea mai pură descendență bizantină, apropiat moralmente și spațiului eclezial, el ridică această geometrie de fond pînă la cotele mărturisirii și transformă retorica modulară a liniilor în ceremonial sacru și în
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
putea spune. Mircea Zaciu este în primul rînd un critic și istoric literar de excepție. Acele cărți ar fi trebuit repropuse spre lectură, în primul rînd. Jurnalul lui Zaciu, apărut după 1990, a supărat multă lume. Cunoscuții nu și-au regăsit acolo portrete "adecvate". Figura autorului din regimul nocturn al scriiturii nu era prea ușor de suportat. Și la Mircea Zaciu există o "dedublare a personalității de tip maiorescian". Jurnalul lui Maiorescu dezvăluie un tip pus pe căpătuială, ipohondru, avar etc.
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
esențializată se pretează la o tratare oratorială, dar această istorioară de un exotism filtrat printr-o grație Jugendstil, plină de minsucule acțiuni cotidiene este mai bine valorificată de o regie care urmează sugestiile textului în toate nuanțele sale. Ele se regăsesc în relațiile personajelor lucrate cu precizie, cu o naturalețe care te poate face să uiți o clipă că acești actanți cântă. Tocmai în capacitatea de a reliefa vâna actoricească a cântăreților stă meritul principal al regiei, ea a clarificat relațiile
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
pentru care Reinhart Meyer-Kalkus vorbește despre o "hermeneutică neîmblânzită". Experimentele lingvistice referitoare la voce și preocupările pentru aspectul fizionomiei acesteia stau la baza raporturilor dintre știință și literatură. În acest context, autorul vorbește despre "ecouri" - influențe ale acestei teorii se regăsesc în operele lui Elias Canetti ("măștile acustice") sau ale unor scriitori ca Hugo Balls, Rudolf Blümners și Kurt Schwitters. La începutul secolului 20 a fost cultivată o nouă sensibilitate pentru elementul acustic prin creațiile sonore, știința vocii, practica radiofonică și
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
unei teorii a colectivității pe care o va dezvolta într-o manieră distinctă în eseul Muncitorul. Laudă vocalelor se află din acest punct de vedere în strânsă legătură cu curentele antifizionomice din literatura și arta vorbirii secolului 20, așa cum se regăsesc în poezia fonetică a dadaiștilor, teatrul "măștilor acustice" al lui Canetti sau teatrul epic la Brecht. Literatură pentru rostit și ascultat Unul dintre fenomenele surprinzătoare ale culturii literare din ultimele decenii în țările de vest, industrializate, este revenirea unei literaturi
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
consumat pentru a-l face pe Geo Dumitrescu descendent sau deschizător de drumuri. Spectacolul luptei dramatice cu toată tradiția simbolizată de metafora selenară pe de-o parte, iar pe de altă parte lupta cu propria trăire, cu propria originalitate îl regăsim integral în poezia Singur-lună. E o poezie a continuei neîmpăcări care domină opera acestui poet, a limitei, a muchiei subțiri pe care a ales să se afle permanent. Nici avangardist, dar nici postmodern, ci realizînd mereu o sinteză și producînd
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
va întîmpla acest lucru, Cronicarul va reaminti previziunile lui Dan Pavel, deocamdată își păstrează unele îndoieli * Nu ne-a venit să credem citind în ADEVĂRUL: "Deputatul Mihai Mălaimare i-a cerut scuze publice lui Șerban Madgearu". Cu mici deosebiri am regăsit știrea și în alte cotidiane. Într-adevăr, deputatul Mihai Mălaimare i-a cerut scuze în public președintelui Consiliului Național al Audiovizualului, Șerban Madgearu, recunoscînd că respingerea raportului alcătuit de C.N.A. a fost hei-rupistă. Să ne scuze colegii de la Adevărul neîncrederea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
înaintea acestora, dramaturgul Ionescu e descoperit a fi incredibil de coerent într-o atitudine filosofică constantă de-a lungul carierei. Paiața metafizică și comunicarea imposibilă, teribilismul, fronda și răsfățul celebrității, disprețul pentru cultura mică și obsedanta frică de moarte se regăsesc toate într-o construcție coerentă a căreie cheie de boltă e manierismul sofist. În capitolul care urmează, fundalul filosofic al operei și al atitudinilor lui Eugen Ionescu e pus în contextul generației '27. Operația nu e neapărat originală, dar autoarea
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
zgomotoasă în cazul lui Ionescu. Ce rămîne însă în locul lăsat gol de inapetența lui Ionescu pentru o astfel de ideologie? Un fel de cale de mijloc, care se opune deopotrivă comunismului și fascismului și pe care Ionescu pare că o regăsește, dar oarecum pasager, în personalismul, noul humanism de la revista franceză Esprit de la sfîrșitul anilor '30. în scrisoarea care exaltă acest "fel francez de așezare a lumii" se întrevede deja admirația obsedantă pe care Ionescu o va arăta constant față de Franța
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
în stările post-traumatice, că rinoceri îi numea pe colegii de generație dedați la antisemitism și, atunci cînd a scris piesa de teatru, a ales pur și simplu un cuvînt din Larousse și un animal care i s-a părut expresiv. Regăsește apoi cuvîntul într-un jurnal de tinerețe. Speculația e tulburătoare și imaginea lui Nae Ionescu ca singurul rinocer cu pălărie trece dincolo de literatură. Capitolul despre tatăl oportunist și versatil, dominator și nedrept, opus fragilității mamei învinse mereu ne amintește de
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
de sub influența amantei... iar de aici drumul naratorului este liber (spre sfîrșitul romanului se va "încurca" cu un încîntător personaj de-al său). Alt plan dezvăluie viața unui mic clan de români exilați - un tînăr proaspăt sosit din America își regăsește unchiul din Paris. O altă poveste este cea a lui Gigi Kent, un mafiot român din Paris, veșnic țintuit într-un scaun cu rotile. Și, în sfîrșit, avem povestea unui pictor român din America, de fapt un șarlatan care a
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
misterioase. Circul lumii prezintă bărbați cu frică sau inconștienți care își pierd viața sau doar reintră în cercul compromisurilor justificate și femei-victime sau călăi, care își pierd sufletul, pentru că piesa nu le atinge decît pe ele. Pe alocuri scrisul își regăsește prospețimea și fețele morții se colorează cu duioșie: "întîi dispare văzul, pe urmă se duce auzul. Inima tace treptat. Față hipocratică. Pe torace, un vas cu apă. Un fulg în fața nărilor. Oglinjoară, oglinjoară, de ce nu mai respir, de ce aburul gurii
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
Semnificația fundamentală - cea legată de un uz eufemistic al limbii - s-a extins la alte atitudini excesiv puritane, voluntariste și protecționiste, și în genere a căpătat un uz ironic și depreciativ, pe care dicționarele englezești îl înregistrează și care se regăsește și în cele mai multe dintre citatele românești. Sensurile sînt de obicei lărgite: de exemplu prin aplicarea la trecutul apropiat și la discursul său politic: "Discurs internaționalist, neobolșevic deci "politic corect" (curierul conservator.com); Era atunci o vreme în care politic corect
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
lumii, a realului în ansamblu. Ușile se pretau de minune la o lectură plastică precum aceea propusă în albumul de față. Dincolo de ele, abia sugerată, o lume solemnă sau umilă, după caz, invită oricum la atitudine comprehensivă. Memoria ei se regăsește în suita de imagini cuprinse în album, confirmând o dată în plus acel genius loci pe care străinul de cetate îl recunoaște, fără a-l defini totdeauna, la Iași. Pictorul însuși pare că se apropie, respectuos și tandru, de valorile specifice
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
favorabilă, cu un aport esențial de teatralitate și de impact vizual de Mihai Măniuțiu. Nu am mai fost de ceva vreme la operă din pricina prăfuielii, a unui soi de imobilism estetic prezent în diferite spectacole. Ceea ce am văzut și am regăsit acum, într-o seară de duminică, m-a bucurat însă cu adevărat. Deși am ajuns cu minute bune înainte de începerea reprezentației, esplanada era plină. Oameni eleganți, parfumați și surîzători intrau în foaier. Alții stăteau încă la coadă pentru a mai
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
pagini (cele "de antren") și să-l mențină la cote ridicate pînă la sfîrșit. Pentru cine este familiarizat cu stilul tranșant și persuasiv al criticului de la Contrafort, faptul nu este de natură să surprindă. În plus, în eseurile de aici regăsim preocupări mai vechi ale autorului, teme, obsesii, întrebări, prezente și în precedenta sa carte Frica de diferență (1999), toate axate pe chestiunea delicată a identității (nu doar) culturale, care capătă conotații multiple în cazul intelectualilor din Moldova de peste Prut. O
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
se împlinește într-o devenire unică. Iată-l aici pe Bizeț înainte de Bizeț! ...pe Bizeț înainte de Carmen, capodoperă finală a creației compozitorului. Diferența este importantă, investiția de creativitate, rezultatul acesteia, sunt spectaculoase; ...de aici și până la Carmen, saltul este imens. Regăsim aici, in Pescuitorii..., multe dintre conveniențele muzicii franceze romantice de mijloc de secol XIX, o anume calofilie, caracterul oratorial, o anume lentoare privind mișcarea muzicii... Sunt aspecte care, în sfârșit, au fost la noi pentru prima oara înțelese de un
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]
-
cu adevărat pentru el. Importantă deci este abilitatea comportamentului și cultivarea "imaginii", căci: "de vei vedea că iaste izbînda ta, lesne iaste să intri iar în toiu și să mergi la locul care-ți va fi voia să stai". Vom regăsi aceeași abilitate prudentă în relațiile cu boierii. Neagoe, profitînd și de experiența milenară a Bizanțului, dar și din proprie experiență, echilibrează autoritarismul cu "munca în echipă". În virtutea aceluiași egalitarism creștin - toți sînt robii lui Hristos, deci vorbele Domnului pot veni
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
îndărătul căreia se ascund crime și coșciuguri. Viața și moartea își predau ștafeta ca într-o scamatorie dibaci executată. Îți scapă mereu tocmai trucul. "Să împingi burlescul la extrema lui limită. Ici un ușor bobîrnac, o alunecare imperceptibilă, și te regăsești în tragic . E o scamatorie. Trecerea de la burlesc la tragic trebuie să se facă fără ca publicul să-și dea seama. Poate nici actorii, sau mai puțin. Pe un text bulesc, un joc dramatic. Pe un text dramatic, un joc burlesc
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
modificare semnificativă de registru. Valer Dellakeza găsește clou-ul pentru un diriginte de poștă pungaș și veșnic cherchelit care trăiește dependent de scormoneala în intimitățile (scrisorile) celorlalți, un viciu ce-l concurează zdravăn pe cel al băuturii. Ceva caragialesc se regăsește în atmosfera spectacolului. Excelenți Angel Rababoc și Nicolae Poghirc în Dobcinski și Bobcinski, un fel de Farfuridi și Brînzovenescu, chiar de la nivelul replicii. Adrian Andone în Luka Lukici Hlopov este un nătîng și cabotin inspector școlar, terorizat de nevastă și
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
încurajat de un avocat idealist și corect, bun profesor de exersarea încrederii în oameni, în triumful adevărului. Spre deosebire de alte asemenea "lupte cu mafia", unde cei mărunți sunt de obicei șterși de pe fața pământului, aici "capul pierdut" al victimei decapitate e regăsit. El simbolizează indestructibilitatea personalității umane, "chipul care nu se pierde". Pe lângă structura polițistă (aleasă datorită "formei literare interogative, care presupune participarea cititorului la rezolvarea cazului") și filosofică a cărții (abordarea misterului din alt unghi), admirabile descrieri de case și străzi
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]