2,072 matches
-
demonstrează că "în 1950, în exil, încă se mai puteau spune adevăruri în conformitate cu adevărul, ceea ce din păcate astăzi nici măcar în exilul devenit diaspora nu se mai pot șsicț spune"2. Cîteva luni mai tîrziu, Nicolae Florescu dădea la iveală studiul Regăsirea Soranei Gurian, în fapt prefața volumului ce se anunța astfel și care va și apărea la începutul anului 2003. De data aceasta, criticul și istoricul literar subliniază că, în Les Mailles du filet, "autoarea transformă într-un adevărat «roman» experiența
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
loc, pentru cutare "comparație cu steaua", declara că va renunța de atunci încolo să mai evoce gîtul alb al iubitei înlocuindu-l cu hamalul și ținându-și ochii deschiși spre coșurile fabricilor și uzinelor. Nu va fi, așadar, o surpriză regăsirea în presa protestatară, de stînga, a anilor imediat următori, a autorului unor asemenea poezii, care scosese, împreună cu ceilalți "algiști" și două publicații voit scandaloase și cu trivialități căutate una purtând numele "popular" al mai savantului Phallus, în octombrie 1931, alta
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
loc, pentru cutare "comparație cu steaua", declara că va renunța de atunci încolo să mai evoce gîtul alb al iubitei înlocuindu-l cu hamalul și ținându-și ochii deschiși spre coșurile fabricilor și uzinelor. Nu va fi, așadar, o surpriză regăsirea în presa protestatară, de stînga, a anilor imediat următori, a autorului unor asemenea poezii, care scosese, împreună cu ceilalți "algiști" și două publicații voit scandaloase și cu trivialități căutate una purtând numele "popular" al mai savantului Phallus, în octombrie 1931, alta
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
va deveni și mai ireală, în care jucam împreună cu Nichita Stănescu jocurile secunde ale poeziei. N-a ars și Nichita ca o flacără devoratoare în propriul său corp? M-a emoționat - pe planul subiectiv-fantasmatic al lecturii mele a jurnalului Gabrielei - regăsirea cu Nichita și cu alți vechi vechi prieteni, prieteni de cînd lumea și chiar alți eu-însumi; surprinzător, într-o notație fugitivă, l-am revăzut și pe Genu Ghelber, cel care se plîngea că i-am scris o biografie imaginară sub
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
se păstrează, dar pare a nu avea nici o legătură cu primul Coriolan, cu excepția păstrării aceluiași tip de perspectivă, deși se schimbă și aceasta în ultimul capitol, Fotoliul-pat și o fotografie, destul de liric și de optimist, încheind cartea cu o fericită regăsire a normalității prin iubire. Cinismul micului funcționar din prima parte a cărții și ironia din a doua parte au o justificare comună: sancționarea prin rîs a unei lumi în care totul este anapoda, anormalitatea și automatismul (verbal și comportamental) reprezentînd
De-a rîsu'-plînsu' by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Imaginative/11180_a_12505]
-
își manifestă întreaga sa dragoste și admirație față de Divinitate. “Vino vară-mbujorată”, “Primăvara ai vrea să la ai pe toate”, “De toamnă”, “Noiembrie trist”, “Noapte de vară la munte”, sunt doar câteva titluri ce reprezintă locuri, oameni, fapte, trăiri și retrăiri, regăsiri, toate înveșmântate în lirismul elegant și cald al unui adevărat jurnal intim, încărcat cu bucurie și optimism: //te-ai întrebat vreodată/ de ce explodează supernovele în văzduhuri sidefii/le aude cineva și dacă da cui îi pasă/ai ascultat cum pocnesc
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
în general, și mai ales pe cel care iubește poezia ca un oxigen pe care îl atragem în plămâni. Poetul a știut să aleagă cuvântul lustruit, pe care l-a pus acolo unde trebuie, în versul cu culoare sentimentală. Această regăsire l-a făcut încă mai elastic, și mai cald în volumul ”Caut steaua destinului”. În această carte defilează 32 de poeme. Autorul a mai publicat anterior încă două culegeri de poeme: ”Pentru o picătură de ploaie” și ”Melodia veșniciei” (2014
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
s-a dat. Acea Lumină pe care o ascundem inconștient în cotloane întunecate ale sufletului, pe care o zăvorâm fără regret refuzând și, în timp, uitând care este rolul trecerii noastre prin Viață.“Care popor? Negânditoare plebe,... VI. 3 PENTRU REGĂSIRE, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014. În ultimii zece ani am avut doar trei vise: Chemarea, Suspinul și Regăsirea, descătușate, dezlănțuite Venite să doară, promise de Cel Ce Veghează... Și zorii se întristează în lipsa
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
uitând care este rolul trecerii noastre prin Viață.“Care popor? Negânditoare plebe,... VI. 3 PENTRU REGĂSIRE, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014. În ultimii zece ani am avut doar trei vise: Chemarea, Suspinul și Regăsirea, descătușate, dezlănțuite Venite să doară, promise de Cel Ce Veghează... Și zorii se întristează în lipsa creației. Toate trei într-o singură noapte Trei șoapte apăsate, poruncitoare Într-o săptămână care mulțumea timpului Pentru nerăbdarea cu care-și scutură clipele De pe
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Suspinul Al doilea vis se naște și îmi oferă taina și febra Tenebra ce amorțește priviri și zidește pasul, Glasul ei în palme reci se ... Citește mai mult În ultimii zece ani am avut doar trei vise: Chemarea, Suspinul și Regăsirea, descătușate, dezlănțuiteVenite să doară, promise de Cel Ce Veghează...Și zorii se întristează în lipsa creației.Toate trei într-o singură noapteTrei șoapte apăsate, poruncitoareîntr-o săptămână care mulțumea timpuluiPentru nerăbdarea cu care-și scutură clipeleDe pe aripele obosite de așteptarea creației
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
și-am să mă feresc de gloate, evitând mereu ce șes e. Ce-a rămas, vreau să se știe că va fi doar împlinire pentru că a mea menire e să ard în Poezie. Știu că viața-mi o să fie pătimașă regăsire, dăruire și iubire într-o dragoste târzie. Anatol Covali Referință Bibliografică: Știu / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ŞTIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380697_a_382026]
-
vrapuam drejt shtëpisë. Machiaj de zi Se-ntâmplă-n viața mea ceva bizar când mă machiez să mă primești în dar, când ploaia se revarsă pe pământ, când ne cerșim și ne iubim plângând, când ardem în plecări și-n regăsiri, când ne-nvelim cu fum și cu uimiri, când frânt de dor mă exilezi la pol și experimentăm căderile în gol, când valul se întoarce către sine și mă alungi să fii pustiu de mine. Nesăbuită, aruncată peste stânci mă
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
Omul acesta care înainte, începând din 1939, scria eseuri într-o manieră detașată, odată ajuns în închisoare și suferind alături de ceilalți, a trăit o experiență spirituală așa de extraordinară, încât a scris Jurnalul fericirii - care este, înainte de toate, jurnalul unei regăsiri a spiritualității. Fie că ești creștin, fie că ești agnostic, fie că ești necreștin, paginile lui sunt zguduitoare. De fapt, paginile cele mai frumoase și cele mai temeinice despre spiritualitatea românească nu sunt scrise de filozofi-specialiști, ci de omul acesta
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
practică astăzi în Franța, este pe jumătate avatarul alegoriei de odinioară, pe jumătate o retorică a confesiunii, într-o lume care știe că nici o poveste nu este adevărată, ci, doar, că are sens. Autoficțiunea este povestea transformării eului narator, a regăsirii lui - o poveste care-și manifestă convențiile narative constitutive, în ideea de a fi sinceră cu cititorul. Pentru că nu numai povestirea trebuie să fie autentică, ci și cadrul ei. Eul autoficționar nu relatează o poveste căreia i-ar fi fost
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
din compoziția sa ambiguă. Adorația unui Crist neconvențional, la margine de drum, într-un peisaj hibernal nu e oare elocventă atît pentru substanța credinței despuiată de aparatul instituțional și de fastul ritualic, cît și pur și simplu pentru umilința necesară regăsirii de sine, a purității ce se desprinde de lume? "Cu ce se poate măsura/ credința băiatului ce și-a abandonat/ cîrjele în zăpadă și, rezemat/ de stînca înghețată,/ adoră un Christ încoronat cu nea și/ atîrnînd pe un crucifix răsărit
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
aici?" (ibidem). Liviu Ioan Stoicu plînge fără lacrimi, sec, sarcastic, ca un Iov (pre)modern. Consolarea sa e, cum am văzut, o proiecție în exterior, într-un exterior însă modelat de vocația prozatorului, deturnată în imaginar. Spre deosebire de confesiune care e regăsire, imaginarul e un mod al înstrăinării, un refugiu al eului ce se disimulează ori, precum în cazul de față, se refuză pe sine. Pe o asemenea cale nu realul naște fabulosul, ci fabulosul naște realul, propriul său real paradoxal, un
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
spus, chiar dacă - ascuțită constatare, la '930... - "cine se ridică cu vrajbă împotriva tagmei din care face parte, trebuie să plece." O poză de ultimă filă, de trimis peste veac, în plicul cu scrisori despre cum se face, cu rețete de regăsire personală și socială în care oamenii deceniului 3/4 credeau, profesorilor de azi: "Eu spun numai sus și tare că în școala noastră de toate treptele, torturată de atîtea legi, regulamente și programe, e o înfiorătoare criză de oameni, o
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
zi se lasă ceața. Suficient de deasă cât să fie nevoie de-o revenire. La Herculane, când Cristian Lind, operatorul echipei, a ținut cu tot dinadinsul să urce să filmeze la Crucea Albă, caseta goală a dispărut misterios, și nici regăsirea ei n-a fost mai ușor de explicat. Dar nu numai în preajma locurilor sfinte apar fenomene stranii. Bunăoară, făceam un film despre un clarvăzător din Arad. Omul vorbea și-și mișca mâna deasupra frunzei unei plante, la o oarecare distanță
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
zi se lasă ceața. Suficient de deasă cât să fie nevoie de-o revenire. La Herculane, când Cristian Lind, operatorul echipei, a ținut cu tot dinadinsul să urce să filmeze la Crucea Albă, caseta goală a dispărut misterios, și nici regăsirea ei n-a fost mai ușor de explicat. Dar nu numai în preajma locurilor sfinte apar fenomene stranii. Bunăoară, făceam un film despre un clarvăzător din Arad. Omul vorbea și-și mișca mâna deasupra frunzei unei plante, la o oarecare distanță
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
-lea (Ed. Meridiane, 78 000 lei). Prețurile nu conțin T.V.A. (9%). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vindecare aparentă Volumul de proză al celebrei poete engleze Sylvia Plath (1932-1963) este un roman al rătăcirii și regăsirii, al înstrăinării și redescoperirii de sine, al agoniei și al aparentei vindecări. Uimind prin ritm și umor, prin dezinvoltură și ironie, cartea rămâne, înainte de orice, o ego-grafie a unuia dintre cele mai zbuciumate suflete feminine ale secolului XX. Sylvia Plath
Agenda2004-3-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281966_a_283295]
-
din Cenadul Maghiar. Duminică, 25 aprilie, de la ora 11, hora se va încinge la Casa de Cultură din Tormac, iar de la ora 12 la Deta și de la ora 18 la Casa Tineretului din Timișoara artiștii vor purcede, cu publicul, la regăsirea tradițiilor. Simpla sarabandă... cu Șeherezada l Balet la Opera Română Prețioase prin ele însele, ca și prin starea de grație pe care o induc, spectacolele de balet ale Operei Române Timișoara au un farmec aparte. O astfel de întâlnire cu
Agenda2004-17-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282335_a_283664]
-
a lansat-o acum 15 ani i se datorează renovarea din temelii a clădirii Spitalului „Louis Țurcanu“. „Povestea de dragoste“ dintre Dorina Nowak și Timișoara a început în anii 1970 și nu se va încheia niciodată. Este o poveste cu regăsiri, cu multă muzică, cu suflet și cu extraordinara performanță de a aduce, alături de Timișoara, mii de donatori. Înainte de 1989 „Ați făcut acțiuni caritabile și înainte de 1989? “ - am întrebat-o pe Dorina Nowak, la inaugurarea clădirii renovate a Spitalului de Copii
Agenda2004-31-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282700_a_284029]
-
culturală“. Nu știu ce alt județ mai pune atâta preț pe cultură, din bugetul autorității județene. Baza obținerii acestor bani o reprezintă strategia culturală a Timișului, care descrie exact direcțiile pe care le încurajăm: valorificarea tradițiilor bănățene, afirmarea caracterului multicultural al județului, regăsirea reperelor în istoria locală, regională, națională și europeană, conectarea la fenomenul cultural european. Susținem și acțiuni concrete, și instituții culturale, și proiecte. Dacă Timișoara va avea un muzeu de artă, acest lucru va fi posibil și datorită investiției pe care
Agenda2004-19-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282383_a_283712]
-
drept „un pastor creștin și un american“. Pentru faptele sale, găsește o motivație ciudată: „Deși păcatul e al meu, tentația e a altora“... Reverendul este judecat pentru toate păcatele vieții lui și exilat în pustiu de către episcop, întru pocăință și regăsirea căii celei drepte. John Updike: O lună de duminici. Editura Univers, București 2004. Preț: 140 000 lei.
Agenda2004-22-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282485_a_283814]
-
responsabilitate a povestirii. Rostul parodicului nu este însă, precum în tehnica postmodernă, de a pulveriza convenția tocmai făcînd-o evidentă, ci mai curînd, cred eu, el ține de un palier mult mai adînc, metafizic, al povestirii ca formă de împlinire și regăsire umană. Fata care apare în dulapul de haine este, evident, o întruchipare a Șeherezadei. Numai că, spre deosebire de mitul fondator al povestirii, nu ea e cea care înfruntă pericolul morții, ci ascultătorul ei. Moartea și fantezia sînt temele constante în secole
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]