KorAP: Find »[drukola/base=rege & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...2563 >

64,066 matches

Corola-journal/Science/84976_a_85761

fi dat ocazia, în percepția autorităților, ca Mihai I să devină un personaj istoric, validat politic într-un context în care România, desi devenise membru al Consiliului Europei, avea probleme structurale, iar perspectiva integrării în structurile euro-atlantice era aproape inexistentă. Regele călătorea mult în spațiul european și american și astfel vorbea deschis despre reconectarea țării la lumea liberă și valorile Occidentale, o continuare simbolică a opțiunii de la 23 August 1944. În acest context, un semnal semnificativ a venit de pește Atlantic

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
lumea liberă și valorile Occidentale, o continuare simbolică a opțiunii de la 23 August 1944. În acest context, un semnal semnificativ a venit de pește Atlantic. Congresul Statelor Unite ale Americii a marcat, în mod oficial, la 23 august 1994, recunoașterea rolului jucat de rege cu 50 de ani în urmă. Monitorul Oficial al Congresului a publicat în deschiderea să decretul de decorare a monarhului de către președintele Truman. Evenimentul a fost văzut ca având semnificația unei duble recunoașteri de către SUA33. Mai mult, istoricul Ivor Porter

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
în deschiderea să decretul de decorare a monarhului de către președintele Truman. Evenimentul a fost văzut ca având semnificația unei duble recunoașteri de către SUA33. Mai mult, istoricul Ivor Porter 34 a relatat că, în ciuda piedicilor puse de către autoritățile române, recunoașterea meritelor Regelui pentru victoria Aliaților, s-a produs și în mai 1995, prin invitarea acestuia la ceremoniile care au sărbătorit 50 de aniversări de la sfârșitul războiului în Europa. Astfel, atât participarea în sine, cât și presa britanică, au evidențiat întreaga simbolistică europeană

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
evidențiat întreaga simbolistică europeană pe care o întruchipa ultimul șef de stat în viață, participant efectiv la ostilitățile celui de-al Doilea Război Mondial. Concluzii Clivajul Est-Vest este unul definitoriu pentru gândirea politică, demersul istoric și poziționarea simbolică pe care regele Mihai le-a parcurs de-a lungul carierei și vieții sale. Poate niciun alt reper al personalității ultimului monarh al României nu putea fi redat atât de bine precum perspectiva față de simbolistică, acțiunile și valorile pe care le-a pus

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
a primului deceniu postcomunist iar, de la caz la caz, cultivarea unor relații a SUA, Franța sau Marea Britanie este criticată vehement. Instaurarea regimurile politice în Est apar în cheia unor înțelegeri ilegitime și a unor violări flagrante a normelor internaționale. Totodată, regele constată că duplicitatea comunismului a ajuns să schimbe în Occident inclusiv percepțiile asupra semnificațiilor evenimentelor care au precedat și urmat instalării Cortinei de Fier. Prima tema are o profundă dimensiune caracterologica, morală, etică, principiala. Problemă Basarabiei este un pentru Mihai

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
are o profundă dimensiune caracterologica, morală, etică, principiala. Problemă Basarabiei este un pentru Mihai I o chestiune grav, o nedreptate a istoriei, o consecință care demonstrează încă faptul că multe dintre nedreptățile, abuzurile și fărădelegile sovieticilor au rămas în picioare. Regele vede în continuare o urgență din condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, ca o formă de reîntregire a Europei. Independența republicii Moldova este inițial negata, dezavuata, existentă a "două românii" este respinsă. Ulterior, pozițiile monarhului se nuanțează. Raporturile cu Uniunea Europeană dau, din perspectiva

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
Independența republicii Moldova este inițial negata, dezavuata, existentă a "două românii" este respinsă. Ulterior, pozițiile monarhului se nuanțează. Raporturile cu Uniunea Europeană dau, din perspectiva lui Mihai I, măsura adevăratului drum firesc, normal al viitorului fostei provincii românești. Cu toate acestea, regele nu vede cu ochi buni relația privilegiată a Federației Ruse cu UE. "Dosarul Moldova" rămâne pentru Mihai I o ipostaziere perfectă a politicii nefaste a Occidentului față de Europa de Est. A doua tema este percepția unei dimensiuni spațiale, geografice. Actul de la 23

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
autorități-rege/Est-Vest și a orientării oficiale a României în prima parte a anilor '90. Reabilitarea mareșalului Ion Antonescu cu sprijinul clasei politice, a avut rolul de a politiză o dezbatere istorică și de a o transforma într-o armă împotriva regelui și a unui demers identitar de recunoaștere a erorilor și ororilor istoriei. Punerea în antiteza avea rolul de a glorifica un personaj condamnat pentru crime de război și de a-l prezenta un salvator național. În contrast puternic cu recomandările

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
de a glorifica un personaj condamnat pentru crime de război și de a-l prezenta un salvator național. În contrast puternic cu recomandările și tendințele europene, această dezbatere a fost un turnesol semnificativ care a arătat valorile vestice îmbrățișate de rege și derapajele democratice grave pentru clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră, fundamentală pentru istoricitate. În concluzie, analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Astfel, pentru Mihai I, "Vestul" este sinonim cu Națiunile Unite, cu Comunitatea Europeană, S.U.A, și în general cu valorile democratice, drepturile și libertățile civile, în timp ce "Estul" rămâne ancorat

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
URSS. Întreaga paradigmă este înțeleasă prin prisma unor înțelegeri ilegitime care au despărțit continentul pentru jumătate de secol. Cele trei teme, bogate în semnificații, au, la rândul lor, trei conotații majore: caracterologice, spațiale și memoriale. Note 1 "Mesajul adresat de Regele Mihai cu prilejul zilei de 10 Mai", în Liviu Vălenaș, Regele Mihai printre noi (1989-1999), Prefață de Liviu Antonesei, Ars Longa, Iași, 1999, pp. 331-333. 2 Alexandru Zub, " În loc de prefață", în Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, Princeps, Iași

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
au despărțit continentul pentru jumătate de secol. Cele trei teme, bogate în semnificații, au, la rândul lor, trei conotații majore: caracterologice, spațiale și memoriale. Note 1 "Mesajul adresat de Regele Mihai cu prilejul zilei de 10 Mai", în Liviu Vălenaș, Regele Mihai printre noi (1989-1999), Prefață de Liviu Antonesei, Ars Longa, Iași, 1999, pp. 331-333. 2 Alexandru Zub, " În loc de prefață", în Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, Princeps, Iași, 1994, p. 7. 3 Pentru o analiză a acestora, vezi Alexandru

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
memoriale. Note 1 "Mesajul adresat de Regele Mihai cu prilejul zilei de 10 Mai", în Liviu Vălenaș, Regele Mihai printre noi (1989-1999), Prefață de Liviu Antonesei, Ars Longa, Iași, 1999, pp. 331-333. 2 Alexandru Zub, " În loc de prefață", în Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, Princeps, Iași, 1994, p. 7. 3 Pentru o analiză a acestora, vezi Alexandru Muraru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Editura

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
Iași, 1999, pp. 331-333. 2 Alexandru Zub, " În loc de prefață", în Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, Princeps, Iași, 1994, p. 7. 3 Pentru o analiză a acestora, vezi Alexandru Muraru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Științe Politice, tom IV, anul V (2009); Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1991, pp. 300-331. 4 Mircea Ciobanu, Regele

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Științe Politice, tom IV, anul V (2009); Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1991, pp. 300-331. 4 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 14. 5 Comitetul Național Român a fost un organism de coordonare și înlesnire a dialogului emigrației politice românești de după 30 decembrie 1947. Funcționând că un guvern în exil, a fost finanțat (în secret

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
guvern din exil, născut în 1948, a fost, după discursul celebru al lui Churchill din Fulton (Missouri), recunoscut de către autoritățile americane din timpul administrațiilor Truman și Eisenhower (Vezi spre exemplu Victor Neumann, "Laudațio", în Principele Radu al României (ed.), Lumea Regelui (The King`s world), Polirom, Iași, 2011, pp. 210-219). 8 Ibidem, p. 52. 9 Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 66-67. 10 Ibidem, pp. 91, 106, 108, 121. 11 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 24. 12

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
Neumann, "Laudațio", în Principele Radu al României (ed.), Lumea Regelui (The King`s world), Polirom, Iași, 2011, pp. 210-219). 8 Ibidem, p. 52. 9 Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 66-67. 10 Ibidem, pp. 91, 106, 108, 121. 11 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 24. 12 Ibidem, pp. 125-126. 13 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 99. 14 Idem, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1997, p. 173. 15 "Mesaj al

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
2011, pp. 210-219). 8 Ibidem, p. 52. 9 Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 66-67. 10 Ibidem, pp. 91, 106, 108, 121. 11 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 24. 12 Ibidem, pp. 125-126. 13 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 99. 14 Idem, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1997, p. 173. 15 "Mesaj al regelui Mihai, cu ocazia festivității de la Pavilionul Regal, Paris", în Liviu Vălenaș, op. cît, pp. 343-347

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 24. 12 Ibidem, pp. 125-126. 13 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 99. 14 Idem, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1997, p. 173. 15 "Mesaj al regelui Mihai, cu ocazia festivității de la Pavilionul Regal, Paris", în Liviu Vălenaș, op. cît, pp. 343-347. 16 "Mesaj adresat de Regele Mihai românilor din Basarabia", în Ibidem, pp. 300-301. 17 Regele Mihai I al României, Basarabia e parte a Europei pentru că

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
ed. cît., p. 99. 14 Idem, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1997, p. 173. 15 "Mesaj al regelui Mihai, cu ocazia festivității de la Pavilionul Regal, Paris", în Liviu Vălenaș, op. cît, pp. 343-347. 16 "Mesaj adresat de Regele Mihai românilor din Basarabia", în Ibidem, pp. 300-301. 17 Regele Mihai I al României, Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte a Europei (interviu cu Mihai Tomescu), accesibil online la adresa http://www.europalibera.org/content/article/1811256.html

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
al României, Humanitas, București, 1997, p. 173. 15 "Mesaj al regelui Mihai, cu ocazia festivității de la Pavilionul Regal, Paris", în Liviu Vălenaș, op. cît, pp. 343-347. 16 "Mesaj adresat de Regele Mihai românilor din Basarabia", în Ibidem, pp. 300-301. 17 Regele Mihai I al României, Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte a Europei (interviu cu Mihai Tomescu), accesibil online la adresa http://www.europalibera.org/content/article/1811256.html (15 aprilie 2010). 18 Ibidem. 19 Regele Mihai este singurul

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
pp. 300-301. 17 Regele Mihai I al României, Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte a Europei (interviu cu Mihai Tomescu), accesibil online la adresa http://www.europalibera.org/content/article/1811256.html (15 aprilie 2010). 18 Ibidem. 19 Regele Mihai este singurul șef de stat decorat atât de sovietici, cât și de către Statele Unite ale Americii cu cele mai înalte distincții, pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și alăturarea țării sale de către alianță Națiunilor Unite. Cele două distincții au fost

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
de către alianță Națiunilor Unite. Cele două distincții au fost - din partea URSS, "Ordinul Victoria" dat la 2 iulie 1945 și, din partea SUA, Legiunea de Merit în Grad de Șef Comandor, acordată de Harry Truman la 20 martie 1946. 20 Andrei Bădin, "Regele Mihai cere Rusiei condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov!" în Evenimentul Zilei, 7 mai 2005, disponibil online la adresa http://www.princeradu.ro/news/986/18/Presa-despre-Turneul-Familiei-Regale-pentru-cinstirea-soldatilor-romani-3-9-mai/ (17 aprilie 2010). 21 Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., pp. 317-347. 22

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
ed. cît., pp. 317-347. 22 Idem, Nimic fără Dumnezeu: Noi Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., p. 151. 23 Pentru detalii și pentru o amplă descriere a acestui fenomen vezi Alexandru Muraru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015, pp. 78-96. 24 "Din partea Biroului de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai", Revista 22, anul I, nr. 34, 7 septembrie 1990, p. 16. 25 Victor

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
amplă descriere a acestui fenomen vezi Alexandru Muraru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015, pp. 78-96. 24 "Din partea Biroului de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai", Revista 22, anul I, nr. 34, 7 septembrie 1990, p. 16. 25 Victor Neumann, "Laudațio", ed. cît., pp. 210-219; Roger Griffin, "A monarch for all seasons", în Ibidem, pp. 110-119. 26 Nicolae-Șerban Tanașoca, "La aniversarea Regelui", în Ibidem, pp.

Polis (2015) [Corola-journal/Science/84976_a_85761]