KorAP: Find »[drukola/base=regenerativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...10 >

230 matches

Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749

conduită practică ce se impune cu precădere. Revoluția n-ar fi o revoluție adevărată dacă s-ar limita la îndepărtarea unor vârfuri. Ea trebuie să provoace neapărat înnoirea întregului corp social, să producă (pe alocuri a și produs) acel frison regenerativ, pe seama căruia se poate spera o revitalizare a națiunii în ansamblu. Dialog, XXI, 135 (ian 1990) p. 1 DESCHIDERE SPRE CE? Nimic din trecutul nostru nu se compară, strict vorbind, cu perioada postbelică, marcată atât de grav de dictatura comunistă

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
în formula nietzscheană, e un atribut inerent ființei noastre. Numai forma de expresie, motivația imediată, intensitatea diferă de la un ins la altul. Sunt însă, acestea, elemente esențiale. Cuza și Atatürk, dacă ne gândim la motivație, au folosit puterea ca instrument regenerativ, ca pârghie a redresării naționale. Amândoi au exercitat-o sub zodia unui paternalism de lungă tradiție în zonă, formulă pe care, sub diverse înfățișări, o întâlnim încă peste tot în aria de tradiție bizantină. Ea a colorat într-un fel

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
să nu mai sufere, ca înainte, "rușini și groaze". Vor ști ei să se scuture de regimul fanariot? "Aidi, voinice, te arată/ Că tot ești ce-ai fost odată", sună un distih din epocă, în deplină consonanță cu alte demersuri regenerative. Istoria devenea o sursă de curaj civic, un garant al existenței unor virtuți încă obnubilate. Reconsiderând-o cu fervoare, la 1840, Kogălniceanu evoca "ura, interesul, pisma, toate patimile" ce dezbinau o societate în curs de schimbare. Situația se arăta disperată

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
curs. Conduita lui era aceea a unui pedagog preocupat să provoace, în numele mesianismului românesc, o atitudine pozitivă, transformatoare, știind bine de altfel că minunea resurecției nu se poate împlini de la o clipă la alta, ci este rezultatul unui lung proces regenerativ, alimentat de suferință și de nevoia racordării la cursul lumii moderne. Asemenea procese au avut loc mai pretutindeni în zonele de dominație imperială, iar o doctrină a renașterii ciclice (palingenesia) încuraja mai demult speranța în redresare. Din nici un text important

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
de cunoaștere și un mijloc de a înrâuri masele pe linia unui militantism de clasă. Istoriografia romantică făcuse din cunoașterea trecutului (o știm de la Michelet, însă și de la Karamzin, Palacky, Kogălniceanu etc.) un mijloc esențial de autodefinire și un instrument regenerativ. Kogălniceanu, de pildă, recunoștea în demersul istoriografic o necesitate inexorabilă, căci fără el omenirea ar fi redusă la infantilism. Ideea venea de la Cicero, din care istoricul nostru reproducea chiar un pasaj esențial, unde memoria faptelor noastre e chemată a se

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
Luceafărul, Viața românească etc. atestă o vocație sigură de apostol, vocație căreia apropierea de N. Iorga n-a făcut decât să-i precizeze relieful. Conferința despre Unire și "fantezia" Se caută un Bismarck denotă deopotrivă cunoaștere a realităților noastre, entuziasm regenerativ și voință reformatoare. Îndeosebi primul text, elaborat pentru Societatea Academică Română din Berlin, la 24 ianuarie 1906, trebuie luat în seamă, ca expresie a unui program de redresare națională. Istoria constituia, în acest caz, numai un cadru explicativ, un fel

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
să urmeze acum, la un ceas de nouă primenire, dăscălimea acestui tulburător sfârșit de veac? Îndrumări mai concrete, expuse analitic și cu o bună cunoaștere a realităților noastre, se pot găsi în această epistolă deschisă a cărei actualitate de program regenerativ e neîndoielnică. Cronica, XXV, 33 (17 august 1990), p. 1, 2 CUNOAȘTERE ȘI COMPREHENSIUNE O dramă interetnică milenară cunoaște la acest sfârșit de veac o recrudescență care pe alocuri denotă forme destul de grave. Lumea largă are încă în minte episodul

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
nouă răscruce a istoriei, când vechile tensiuni dintre Est și Vest cunosc o vizibilă schimbare de termeni, cine se ocupă de trecut poate observa lesne un anume paralelism între începuturile resurecției române, cu două secole în urmă, și noul proces regenerativ pe care tocmai îl traversăm. Și atunci lumea "atlantică" dispunea de un avans, în ordinea civilizației, care fascina pe răsăriteni. Și atunci, ordinea păturilor de jos părea definitivă, în timp ce o elită subțire căuta, uzând mijloace variate, să determine schimbări comparabile

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

împinse până la violențe, culminând cu răscoale, revoluții și războaie, cu impact nemijlocit asupra ritmului firesc de dezvoltare a societăților și popoarelor. Prima jumătate a secolului XIX a însemnat pentru români risipiți sub stăpâniri (ori numai dominații) străine o etapă istorică regenerativă, hotărâtoare pentru destinul lor, etapă al cărei ferment în planul bazei economice l-a constituit progresul tehnic, în limitele îngăduite de coordonatele specifice de dezvoltare ale societății românești, iar în cel suprastructural, neîndoielnic, afirmarea și emergența ideii naționale, care s-

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
iluminism la romantism, pe fundalul politic european al "despotismului luminat", au avut ca efect și "irupția" Principatelor Române în sfera națiunilor civilizate, antrenând prin aceasta mutații specifice în ansamblul organismului social, ca și în psihologia indivizilor. Direcția antifeudală a efortului regenerativ, deșteptarea, amploarea și generalizarea conștiinței naționale pretutindeni în spațiul românesc, alături de ispita sau mirajul occidentului constituie tot atâtea semne ale resurecției colective, declanșate de boierii luminați, de clericii și cărturarii sfârșitului de veac anterior și continuată, fără sincope, de corifeii

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și de temeinic, cu spiritualitatea, dar și cu viața politică europeană și conștientă de propria-i menire, chiar de propria-i capacitate combativă. Densitatea sporită a evenimentelor de mai largă amplitudine, ponderea și ritmul desfășurării lor în noul ciclu istoric, regenerativ 22, este admirabil observată și exprimată de un martor implicat, Alecu Russo, în opinia căruia, pe parcursul a numai 16 ani, de la 1835 și până la 1851, "mai mult a trăit Moldova decât în cele cinci sute de ani istorici de la descălecarea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665

din descrierea termenilor de mai sus (vârcolac și moroi). Creștinismul nu a putut sau poate nici nu a dorit să distrugă mitul vampirului, care a păstrat credința în viața de după moarte, în existența iadului și a dracilor și în puterea regenerativă a sângelui. Împărtășania, atât la catolici, cât și la ortodocși nu reprezintă altceva decât transsubstanțierea pâinii și a vinului în trupul și sângele lui Hristos. Vinul transformat devine astfel sursa vieții pentru oricine îl consumă. Regenerează, vindecă și garantează viață

Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
accentuându-și astfel proprietățile mistice. În plus, cultul Fecioarei Maria a condus la practica utilizării sângelui de fecioară ca remediu pentru diferite maladii 69. În Evul Mediu, mai ales în Europa Centrală, sângele de fecioară era căutat pentru puterile sale regenerative și curative, datorită purității lui. Pe măsură ce teama de vampiri crește în Evul Mediu, încurajată fiind de Biserică, în asociere cu morții care și-au pierdut sufletul și nu-și găsesc liniștea, se inventează și leacuri împotriva lor. Dintre numeroasele remedii

Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570

revelă fenomenele prin care se produc "economia verbală" și, implicit, "economia grafică", conform cu aspirația de a se obține o valoare semantică maximală printr-un semnificant minimal. Fenomenul respectiv face parte din evoluția mai amplă a limbii în general, prin expansiune regenerativă realizată, în parte, prin "condensare lexico-semantică" (v., spre exemplu, Suciu, 1983). (Corolar 2) Acest fenomen este, de facto, posibil, prin faptul că perpetratorii semio-semantici fluizi marchează simbioza dintre semn și semnificație și, la limită, consubstanțialitatea semnelor și/sau semnificanților cu

Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
pentru teoreticienii modernității timpurii cât și pentru cei ai modernității târzii. Izomodernitatea nu înseamnă altceva decât un proces fractal, autorepetitiv și autoregenerativ, împrumutând caracteristici societale și culturale specifice modernității timpurii. Ca atare, enunțul ipotezei inițiale ar trebui reformulat sub mantia regenerativă a următoarei teze: Societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern. Această "a patra hipnoză" antropogenetică constă în geneza omului izomodern, reprezentată printr-o a

Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945

spp. anaerob sau cu Streptococcus spp. aerob în 16,6 % din cazuri și respectiv 33,3 % din cazuri, (fig. 41). De la 33,3 % din vacile fără tulburări puerperale s au izolat Lactobacillus spp., evidențiind faptul că, la nivelul uterului procesele regenerative au o evoluție normală, flora microbiană saprofită luând locul celei patogene sau condiționat patogene. În a patra săptămână postpartum s-au mai izolat bacterii din secrețiile genitale de la vacile cu retenția anexelor fetale în 33,3 % din probe din specia

Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372

imagine a ciberneticii. Întors în țară, de la Paris (1909), G. Marinescu, aprofundează studiul intracelular și al dinamicii fiziopatologice neuronale. Publicase la Paris, în 1909, La cellule nerveuse, cu observații detaliate, mereu actuale prin adevărul observațiilor făcute asupra reactivității degenerative și regenerative a celulelor nervoase în relația cu factorii de diverse naturi intra și extraorganice. O preocupare deosebită a manifestat față de etiologia enzimatică, substratul biochimic în general al dereglajelor neurologice, a bolilor specifice. Neuronofagia îi aparține, ca și boala Marinescu - Sjögren, la

Istoria medicinei by Cristina Ionescu (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272

asistarea luisocială, pe investiția în capitalul uman, ca precondiție pentru o dezvoltare durabilă, pentru integrare și adaptare socială. Educația pentru/în timpul liber aparține mai mult sferei educației generale a adulților, ce urmărește oferirea oportunităților pentru dezvoltare personală, pentru folosire creativă, regenerativă, pentru optimizarea potențialului indivizilor. Timpul liber (loisir, fr.; leisure, engl.) este acea parte a timpului extraprofesional care îndeplinește, după J. Dumazedier, trei funcții principale, odihnă, divertisment și dezvoltarea culturală a personalității, și este caracterizat prin absența diverselor solicitări și presiuni

Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș (2019) [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
asistarea luisocială, pe investiția în capitalul uman, ca precondiție pentru o dezvoltare durabilă, pentru integrare și adaptare socială. Educația pentru/în timpul liber aparține mai mult sferei educației generale a adulților, ce urmărește oferirea oportunităților pentru dezvoltare personală, pentru folosire creativă, regenerativă, pentru optimizarea potențialului indivizilor. Timpul liber (loisir, fr.; leisure, engl.) este acea parte a timpului extraprofesional care îndeplinește, după J. Dumazedier, trei funcții principale, odihnă, divertisment și dezvoltarea culturală a personalității, și este caracterizat prin absența diverselor solicitări și presiuni

Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș (2019) [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006

relaxare, acest efect se propagă în ambele direcții, din punctul stimulului, ca o undă de șoc. Pentru potențialul de acțiune nu există o atenuare a undei când acesta se deplasează de-a lungul membranei. 9) Propagarea potențialului de acțiune este regenerativă; în scurt timp după ce membrana transmite un PA, aceasta se reface și devine aptă pentru o nouă transmisie. Această caracteristică permite deplasarea PA la distanțe mari, în felul acesta apărând influxul nervos. 10) Constituie unitatea de bază a transmiterii informației

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
adiacente membranei și potențialul de acțiune se propagă ca o undă mai departe de punctul în care a acționat stimulul. Această variație a potențialului transmembranar se propagă nedecremental cu viteze mari pînă la distanțe mari de locul stimulului. Natura procesului regenerativ prin care o depolarizare a membranei este amplificată, a fost explicată de Hodgkin și Huxley care au arătat cum se modifică conductanța membranei în timpul excitației și, implicit, cum se modifică deci curenții ionici. Ei au elaborat un sistem de ecuații

BIOFIZICA by Servilia Oancea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374

metalelor (aflate în stare redusă), iar pe de alta, că orice adaos de substanță reducătoare într’un mediu oxidat în permanență prin aerare este un paleativ, substanța pierzându-și relativ repede calitățile inhibante. Din aceste considerente, trebuie optat pentru soluții „regenerative“, deci care deplasează rH-ul apei spre reducător prin implicarea altor forme de energie decât cea chimică. Deplasarea spre reducător înseamnă de fapt un aport energetic către sistem [126], guvernat de relația:[126] unde: W - cantitatea de energie chimică implicată

Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
mai ieftină. Unele dintre soluțiile analizate implică tot o formă de energie chimică pentru coborârea rH-ului apei de răcire, cum ar fi cazul dezaerării (v. §3.2.1) și parțial al aplicării vopselelor biocide (v. §3.2.2), însă „regenerativă“ ori ieftină. 3.2.1. Dezoxigenarea apei de răcire [127] O metodă este tratarea apei cu șpan de fier. Metoda este de mult timp cunoscută însă, dacă pentru limitarea coroziunii abiotice eliminarea oxigenului din apă este o explicație suficientă, pentru

Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
semipermebilă nu este un material peliculogen, ci însăși pereții celulari celulozici din constituția lemnului. 3.2.3. Modularea fizică a rH-ului apei de răcire Soluțiile de combatere a foulingului biologic considerate de noi drept cele mai eficiente, adică acelea regenerative, presupun modificarea rH-ului apei prin aport de energie (deocamdată electrică) fie în massa apei, în care se obține stoparea dezvoltării foulingului, fie în stratul laminar de lângă peretele metalic, în care caz se obține doar menținerea în suspensie a organismelor

Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

determinate de regulă de instrumente tăioase; secțiunea completă echivalentă cu neurotmezis cu sau fără pierdere de substanță nervoasă, fapt important pentru reparație; 12.5.1. ANATOMIE PATOLOGICA Leziunile anatomice ale nervilor au caracter evolutiv distingându-se două faze: distructivă și regenerativă. 1. Leziunile distructive ale nervului sunt caracterizate prin modificări ce se produc la locul traumatismului, atât în capătul central periferic cât și în terminațiile nervoase. Importanța și aspectul anatomic al acestor leziuni sunt strâns legate de mecanismul și agentul etiologic

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]