6,309 matches
-
Pro Tv, doar pentru o emisiune-show sportivă, Florin Călinescu se dovedește același atoateștiutor cozeur (din punct de vedere cantitativ), plin de șarm ca și la emisiunea „Chestiunea zilei”; doar în timpul câte unui respiro * călinescian (*v. Ion Ghițulescu, alt mare și regretat de mine crainic sportiv) au voie și invitații să vorbească... Apoi, m-am bucurat că - virgulă, nu? - cu desăvârșită timiditate și vinovăție feciorelnică, în una din emisiuni, F. C. s-a autodenunțat ca fiind jurnalist satiric. I-auzi! Îmi pare rău
Știri Sportive by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13462_a_14787]
-
a unor versuri exemplificative și citate din critici reprezentativi. Ge Baoquan a scris și o postfață în care a menționat momentele importante în activitatea de traducere din Eminescu, colaborarea lui cu ceilalți doi traducători precum și cu prietenii români. Este de regretat că această primă ediție chineză a operei lui Eminescu a avut un tiraj de numai 6.500 de exemplare, puține în comparație cu alte cărți de pe vremea aceea, și s-a epuizat într-un timp scurt. Cartea rămâne mulți ani sursă principală
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
pe atât de însuflețitul și neobositul slujitor al lui Christos la concluzia tristă că „antisemitismul și legionarismul (contra cărora vituperase toată viața - n. m.) stau sub cenușe, ca niște cărbuni gata să aprinză iarăși pământul”. În același timp, în 1946, regretă că prietenii lui izraeliți nu l-au invitat la concertul marelui Jehudi Menuhin, despre care scrisese în „Adevărul” și nu-și poate reține o anumită nemulțumire: „Israel își aduce aminte de mine atunci când e trist și bolnav. Sunt un fel
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
participarea lui politică la trista noastră comedie omenească, și multe laturi cunoscute și necunoscute din viața lui vor da mult de furcă și de vorbă umașilor” (3 nov. 1954). Bătrân și bolnav (va fi lovit în 1955 de paralizie), scriitorul-deputat regretă că nu s-a putut prezenta la procesul lui Ovidiu Papadima: „Bietul băiat, acuzat de legionarism, ar fi avut în mine un cald martor al dezvinovățirii lui”. Executarea lui Lucrețiu Pătrășcanu, în urma unei înscenări monstruoase de tip stalinist, e o
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
Și nici ironici să nu fim, câtă vreme și aceasta e o direcție, mai seacă, de a te jelui, de a luneca o dată mai mult în capitalul păcat al înstrăinării de mase. Și cum se întâmplă cu femeile cuminți care regretă la bătrânețe modul în care și-au irosit tinerețile, să ne facem un sever examen de conștiință. Acum, când mâna e prea slabă ca să mai ducă la umăr kalașnikovul, ochiul prea obosit ca să mai țintească victima ce tocmai iese la
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
schimbat cărțile de vizită sau numerele de telefon. Am remarcat că împreună cu ea a mai aterizat pe trotuar un bărbat pe care nu-l observasem și pe care l-aș fi putut lua drept controlor de bilete. Nici acum nu regret că am preferat estetismul civismului în acea scenă din autobuz. Îmi plac oamenii care știu să-și facă meseria. Tînăra hoață din 368 mi s-a părut o actriță începătoare care și-a uitat replica, dar își parează amnezia cu
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
și de cultivat își manifestase dragoste și respect pentru valoare, pentru literatură, pentru autonomia artei, Croh. ne apare profund contradictoriu în evoluția lui de la teoria realismului socialist la susținerea generației „Desant”. Ideologic, el rămăsese un comunist îndârjit, un antiliberal, ceea ce regretă și prietenul său mai tânăr. Atât de experimentat în profesia lui de critic literar, Ov.S. Crohmălniceanu, vai, n-a avut puterea, discernământul politic și curajul de a privi adevărul în față ca Malraux. În privința „Analizelor politice”, precum și a scrisorii trimise
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
să fie limpede, la clonarea lui Cosasu care scrie, ci la multiplicarea unui fel de a fi și de a citi lumea, în cheia unui optimism vaccinat de naivități. Intorcin-du-ne însă la numărul 535 al Dilemei, nu putem decît să regretam absența unor experți ai boemei autohtone: Grisa Gherghei, Gheorghe Iova, pentru cea literară, Gheorghe Dinică și eventual Ștefan Iordache pentru boema actoriceasca, Johny Răducanu ar fi putut avea o contribuție cît se poate de dilematica la întregirea hărții boemiei autohtone
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
în care își compunea mirarea, în felul în care își grada erupțiile pe scenă și în ființa sa locuită de imens talent, de vulnerabilități. Genial. Mi-am dat seama că peste cîteva zile ar fi împlinit șaptezeci de ani... Am regretat imens că nu a fost timp să ne cunoaștem, să stăm de vorbă sau să tăcem împreună. Am avut un răgaz, o singură dată, la Tîrgu-Mureș, acum zece ani, cînd Promoția de aur s-a întîlnit și s-a sărbătorit
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
aranja. Oblomovul lui Tocilescu își privește moartea. Este, în final, spectatorul a ceea ce se întîmplă după disparița lui. În timp ce-și pregătește patul-sicriu și retragerea, decorul, obiectele sînt încărcate în coșuri mari. Scena se golește. Îl plînge Agafia, îl regretă, bocind ușor, bătrînul decrepit Zahar. Oblomov se uită. Se ridică, își ia "crucea" în spate și pleacă, ușor, pe o geană de lumină. O candelă arde, agățată undeva, tot spectacolul. Cine este, la urma-urmelor, Oblomov? S-a cuibărit la mine
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
Vezi în ele de la puști de 10 ani pînă la adulți care se apropie de 50. Cunosc nu știu căte asemenea săli, aflate în mai toate cartierele Bucureștiului. Dacă vă trece prin cap că aș fi unul dintre acești jucători, regret să vă dezamăgesc. Unul dintre băieții mei participă la acest campionat. E o lume care s-a organizat din aproape în aproape și în care competitorii corespondează prin Internet. Elevi de gimnaziu, copii care au abandonat școala, liceeni, studenți, tineri
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
mai mult (Monotonia spălătorilor de parbrize), iar două versuri, stinghere, par într-adevăr rătăcite în această carte: „Mi-a ieșit iubirea în față / ca o lumină de faruri la vânătoarea de iepuri..." Cam atât! În aceste condiții, eu unul îl regret pe acel Coșovei care obișnuia pur și simplu să fie. Semnată de altcineva, această carte ar fi trecut neobservată. Traian T. Coșovei - Vânătoarea pe capete, Editura Libra, București, 2002, 98 pag., 55000 lei
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
de Litere. L-am sărbătorit în fiecare 10 ianuarie și după ce a murit - iată, se împlinesc 30 de ani de atunci -, împreună cu foști studenți ai lui care azi sunt bătrâni profesori universitari. Fiecare își mai amintește câte ceva și toți îl regretă și se întreabă cum ar fi fost dacă ar mai fi trăit. - Dați-mi totuși câteva nume dintre cele mai proeminente. - La Iași, unde a trăit zece ani a fost prieten apropiat cu profesorul Myller, cu Octav Maier, cu Mendel
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
să nu ne încarce memoria." Uimește acest adînc exercițiu de admirație la ateul Nadeau, cel care păstrează pînă și în anii în care scrie cartea aceasta nostalgia troțkismului din tinerețe, perioadă pe care o privește acum, după ce mai întîi a regretat-o, cu indulgență: „Cînd tocmai ai împlinit douăzeci de ani, cum să nu devii troțkist?". Uimește iarăși venerația sa față de oameni care au uitat că-i datorează ceva. Nu sînt puțini aceștia și printre ei se numără unele dintre numele
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
primejdios marginile admisibilului. O singură dată se pripește, când interpretează greșit un gest "mai liber" al Nadiei Martinetti, soția profesorului, pe care crede că și-o poate face amantă. Se năpustește, gafând, asupra "stăpânei", care-l respinge "râzând ușor, cristalin". Regretă imediat imprudența și-și promite să nu mai greșească, să-și tempereze "lăcomia", "orbirea", spre a nu pierde într-o clipă tot ce a adunat cu trudă. Ocolește aventurile, angajările riscante, sentimental se rezumă la relația, intrată în rutină, cu
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
intensitatea emoțiilor de la mila pentru fata disperată la furia împotriva odiosului Caspar, de la groaza coborârii printre ghețurile, urletele fioroase și strigoii din Cheile Lupului la voioșia corului vânătorilor (interpretat și el doar de suflători și fluierat de mine o dată cu ei). Regretam de fiecare dată că lipsea, cum îmi spusese Matata, scena miracolului final: preschimbarea Agathei într-o porumbiță și împușcătura nu mai puțin miraculoasă, care în loc să o ucidă face să devieze glonțul vrăjit dinspre inima ei spre mizerabilul Caspar, ce se
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
reușite pagini sunt cele în care Petru Groza își deapănă amintirile din copilărie și adolescență. Evocarea vieții în Transilvania aflată sub stăpânirea habsburgică, a atmosferei din școlile urmate, a studiilor universitare la Budapesta are un farmec care te face să regreți decăderea într-un limbaj de lemn care nu face altceva decât să reia stupidele stereotipuri socialiste. În finalul primului capitol Profilul locului natal, memorialistul face următoarea profeție de credință: "cred că spiritul în care am fost crescut poate fi evocat
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
-și arate cele mai sumbre din utopii, scria așa: Ah, întunecat ev-mediu, plin de mărețe catedrale, de superbe mînăstiri, de sublime clopotnițe, de impunătoare ceremonii, de aurite manuscrise, de gălăgioase universități, de blînde depravări goliardice, de mari liniști cetățenești, cît regret că nu m-am născut în bezna ta!" O reabilitare romantică. La fel, desprinsă de conținuturile urîte ale unei istorii care se face tablou votiv, e locuirea în universul poeziei: "Ieri, îmi zise profesorul, la ieșirea de la curs am fost
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
din Cicârlău și o sârboaică din sudul Banatului Sârbesc; deci această ocazie, când am văzut eu lumina zilei... și pot să spun că eu sunt bucuros că m-am născut și sunt uimit când văd atâția intelectuali și oameni care regretă că s-au născut. Sunt mulțumit cu existența pe care o am, și accept că m-am născut aici din combinația a două etnii... Nichita Stănescu regreta că nu s-a născut în Rusia, el a știut că rușii nu
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
m-am născut și sunt uimit când văd atâția intelectuali și oameni care regretă că s-au născut. Sunt mulțumit cu existența pe care o am, și accept că m-am născut aici din combinația a două etnii... Nichita Stănescu regreta că nu s-a născut în Rusia, el a știut că rușii nu au un poet atât de mare cum este el; a spus: "Dragul meu, noi nu eram posibili decât aici, în acest sol, la întâlnirea între doi parteneri
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
și muzicolog Luigi Magnani, după cum mi-a relatat el însuși, l-a întrebat într-un rând cum se face că de la o vreme nu o mai vede la Salzburg pe mama acestuia. Ť - Și este greu să se deplaseze și regretă atât de mult că nu mai poate veni să vă admire cântândť. Fără să ezite, Elisabeth i-a spus: Ť - Vin eu să-i cântť, și așa a și făcut, oferind distinsei doamne un recital memorabil în Villa Magnani de la
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
Schwartzeneger, fiul prietenului, bâiguit de căldură, întreabă: -Tati, ghilotina aia nu e nenea Băsescu ? -Ce ghilotină, mă! Ești hăbăuc ? Stai, că te trezesc io, mintenaș! Și jap-jap!, două palme. Juniorul începe să urle, Claustrina să țipe, iar soacră-sa să regrete. Ce zi! Însă la telejurnale, se transmite un reportaj teve într-adevăr tulburător, care ne răscolește în minte și în inimă sentimentul unei iubiri de nație cam ofilită în ultima vreme, recunoaștem cu toții. Aflându-mă într-o stare neobosită, și
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
admite Jeni Acterian e cea a eșecului: Cînd mă întîlnesc cu E. C. sau mă gîndesc la el, am întotdeauna un fel de mirare-regret. Mirare că, în linie generală, simte atît de identic cu mine. Are aceeași Ťstructurăť, aș zice. Și regret pentru că am impresia - nu știu de ce - că asta mă bagatelizează. Ideea că cineva Ťseamănăť cu mine îmi displace teribil". Franchețea sa descumpănitoare face loc simpatiei față de Eugen Ionescu: "Un tip al dracului de inteligent și pe deasupra cu vervă și tupeu
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
bătrân și doi tineri înțeleptul senin și îndrăgostiții disperați beau bruderșaft: Socrate Julieta și Romeo... NEAMURI DE PIETRE Țărmul mării are două neamuri de pietricele primul din ele gândindu-se la Socrate cel de-al doilea la Demostene respectiv primul regretând că și-a pierdut colțurile al doilea - foarte necăjit că mai e colțuros. SEARĂ ...în fapt de seară întinzi mâinile cu degetele răsfirate printre care curge nisipul negru al propriei umbre odată cu prezicerile bizare ale ghicitoarelor care demult în tinerețile
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
împrejur dar cu mai multe lacrimi Pentru că așa se întîmplă la înmormîntările eșuate Cînd nu mai vin oficialii nici aceia care vor să se Fotografieze cu ei vin doar aceia care au De cine să se despartă pe cine să regrete Vin oamenii triști rămași singuri Ei reușesc uneori să-l vadă pe Sfîntul Petru Într-un colț al capelei după un castan după o cruce De granit moartea lor Va fi mai ușoară că vuietul mării Mai tîrzie decît întorsul
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]