1,128 matches
-
drumul Londrei. Tatăl lui Michael, Dinu Mussulis, câștigase un concurs pe un post de crainic la BBC. După patru ani, a devenit jurnalist la România liberă a lui Ion Rațiu, publicație care apărea în Londra, iar mama sa era secretara regretatului disident. Ea se ocupa de toată corespondeța omului politic, spune, cu mândrie, Michael. După 17 ani de trai londonez, familia Mussulis revine în România. Nimic nu mai era la fel. Astăzi, părinții tânărului trăiesc la Pitești, departe de tumultul orașelor
Agenda2003-43-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281634_a_282963]
-
din Banat. După montări succesive în România și Germania, atât pentru scenă, cât și pentru televiziune, după prezențe de succes în turnee și festivaluri, emoționantul spectacol va fi prezentat din nou pe scenele din Germania, în montarea din 1991 aparținând regretatului regizor Diogene V. Bihoi. Protagoniștii spectacolului sunt actrițele Ida Jarcsek-Gaza și Ildikó Jarcsek-Zamfirescu. Decorurile au fost realizate de scenograful George Petre, costumele de arh. Traian Zamfirescu, iar muzica aparține lui Adrian Ilica. Spectacolele vor avea loc la Berlin, Hamburg, Köln
Agenda2003-44-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281654_a_282983]
-
anul 1995 de către Tiberiu Arăzan, Agenția de manechine și fotomodele „Diego Arzani“ își va relua activitatea vineri, 1 august (după o perioadă de un an și jumătate de întrerupere). Începând din acest moment, conducerea firmei a fost preluată de nepotul regretatului Arăzan, Doru Arăzan, împreună cu asociatul său Cristian Goldschmidt (va fi reluată inclusiv editarea revistei „Clipa“ care prezintă componenții și activitatea agenției), noul sediu al firmei fiind situat pe str. Retezat nr. 6A. Cursul are durata de 3 luni și costă
Agenda2003-30-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281280_a_282609]
-
în lemn, bronz și piatră, care transformă atelierul în muzeu. Printre ele și un autoportret în cărbune. Lucrările sunt create mai ales la ceas de seară, atunci când timpul și muză, talentul și forță artistului se întâlnesc. Acum lucrează la bustul regretatului actor Mircea Belu, pentru Teatrul Național din Timișoara, si se gândește la o expoziție... de desene în cărbune. „Sigur aici, la Timișoara... în viitor“.
Agenda2003-30-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281297_a_282626]
-
De fapt, lucru de care a aflat mai târziu, soțul ei știa de aranjament. Apropiații doreau ca și Nela să urmeze cursuri de artă, convinși fiind de talentul ei nativ. Și... a fost și ea înscrisă la Cercul condus de regretatul artist plastic Tellman Josif. Despre viața ei de artistă s-a scris în presa vremii, în ziarele regionale. Dacă pictura nu s-a prins de sufletul ei, așa cum ar fi fost de așteptat la o femeie (considerată mult mai sensibilă
Agenda2003-31-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281325_a_282654]
-
în seara Galei, prin vot secret, câștigătorul fiecărui premiu, scrie Agerpres. De asemenea, cu ocazia fiecărei gale, Senatul Uniter acordă premiul de excelență, premii pentru întreaga activitate și premii speciale. La ediția din acest an premiul de excelență îi revine regretatului regizor Alexandru Tocilescu (In memoriam), decedat în 2011, la sfârșitul lunii noiembrie. Pentru întreaga activitate vor primi premii actorul Valer Dellakeza, actrița Melania Ursu, regizorul Cristian Hadji-Culea, scenografa Judit Dobre-Kothay și criticul și istoricul de teatru Ștefan Oprea, iar premiile
Gala Premiilor UNITER: Vezi nominalizările ediției aniversare () [Corola-journal/Journalistic/23035_a_24360]
-
singure, funcționează în clădirea Casei de rugăciuni a comunității din cartierul Fabric (str. Coloniei nr. 2). Astfel, vârstnicii au posibilitatea să se relaxeze, la o cană de ceai, urmărind un film sau jucând șah și rummy. Inițiativa organizării clubului aparține regretatului prim-rabin Ernest Neumann, iar materializarea lui a fost posibilă cu sprijinul material al Programului JOINT pentru România, care a completat sponsorizările locale. În continuare, centrul pilot din Timișoara va beneficia și de contribuția Comunității Evreilor din Kansas City. Domnul Paul
Agenda2004-50-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283153_a_284482]
-
Cu sufletul pentru Timișoara, Dorina Nowak a pavat drumul spre modernitate Numele Dorinei Nowak este bine cunoscut la Timișoara. Nu pentru că, de câteva luni, este cetățean de onoare al acestui oraș. Nici pentru că și-a susținut aici doctoratul, sub conducerea regretatului profesor Eugen Todoran. Ci pentru inima ei uriașă, cât... Spitalul de Copii de mare. Pentru că Dorinei Nowak, energiei ei extraordinare și fundației pe care a lansat-o acum 15 ani i se datorează renovarea din temelii a clădirii Spitalului „Louis
Agenda2004-31-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282700_a_284029]
-
pe care nu-l vei uita niciodată“. Invitație la aventură A povesti despre India reprezintă o misiune ingrată. Nu poți prezenta țara pe care a iubit-o Eliade și a cântat-o în versuri Tagore decât, poate, dacă ești Kipling. Regretatul cronicar sportiv Ioan Chirilă mărturisea odată că fusese tentat să scrie o carte despre campionatele mondiale de fotbal care să nu cuprindă altceva decât declarații ale celor implicați - fotbaliști, antrenori, organizatori - și, eventual, ecourile din presă ale competițiilor. Pagina de
Agenda2004-19-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282386_a_283715]
-
sa pe americana Peggy Willens din Washington DC, venită în România ca voluntar Peace Corps Acum patruzeci de ani, la Timișoara se constituia Corala Feminină Carmina Dacica. La început câteva tinere, amatoare într-ale muzicii, dar foarte talentate, conduse de regretatul dirijor Mircea Idvoreanu, au reușit să devină mesagere ale muzicii corale românești în țară și în străinătate. Acum, Carmina Dacica numără 40 de doamne împătimite de muzică. Corul timișorean este invitat la Festivalul Internațional Alta Pusteria din Italia, ce va
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
Concert la Sânnicolau Mare l Demers al Asociației Pro Bartók Binecunoscutul violonist Ágoston András, elev al regretatului Ștefan Ruha, va susține, după concertul de la Timișoara, un concert și la Sânnicolau Mare, programat sâmbătă, 19 februarie. Dând curs invitației Asociației Pro Bartók din localitate, celebrul muzician din Cluj oferă amatorilor de muzică clasică ocazia să asculte piese de
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
reveni în universul filmului când e distribuit în pelicula „Cerul începe la etajul III“, continuându-și susținut activitatea de turnee și înregistrări la Radio, Televiziune și „Electrecord“, unde are imprimate patru LP-uri. Iată și câteva piese reprezentative din repertoriul regretatului artist: „Nici o lacrimă“ (Ion Cristinoiu), „Știu adevărul“ (Edmond Deda), „Mi-a spus inima aseară“ ( T. Popa), „Nu-ți șade bine când plângi“ (Gelu Solomonescu), „Drumurile noastre“ (repertoriu internațional). Prin plecarea în amintire a lui DAN SPĂTARU, rămânem mai săraci sufletește
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
Peciu Nou, pentru câțiva absolvenți de liceu“. Alături de un prieten și cu ajutorul a 2 turntables-uri (pick-up-uri) și boxe, evenimentul a fost o reușită totală. Pasiunea pentru arta muzicală a venit o dată cu audiția posturilor de radio sârbești, Radio Luxemburg, „Metronom“-ul regretatului Cornel Chiriac (Europa Liberă) și a câtorva emisiuni de la programul TV 2 sârbesc. „Mai existau și revistele «Bravo», «Dzubocs» sau «Rock», de unde am învățat cum trebuie să scrii o carte, care sunt elementele principale din text.. După ce și-a notat
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
de la Generală 18, doamna Crisnic, având și puțin noroc, în clasa a VIII-a m-am calificat la Olimpiada Națională la chimie. Acesta a fost în mod cert evenimentul care mi-a decis următorii 20 de ani. Profesori dedicați, ca regretatul domn Gafencu, doamna Putnoki, domnul Niculescu, mi-au facilitat contacte la Facultatea de Chimie, unde eram primit în laboratoare, de către soții Pârlea. Am avut parte de colegi de liceu excepționali, exista o solidaritate formidabilă între noi. Îmi amintesc cum un
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
într-un singur act, scrisă de o echipă de 12 elevi în cursul... unei singure zile! Piesa a fost regizată de trupă, înregistrată și vizionată în cursul serii, apoi discutată în vederea îmbunătățirilor ulterioare. Toate acestea s-au petrecut sub supravegherea regretatului prof. Silviu Pepelea, care a fost fondatorul și sufletul acestei trupe. În următorii ani, acolo, la Brebu, se scriau scenariile originale pentru piesele pe care „The Hooleelogans“ le prezentau la diverse competiții interne sau chiar internaționale. Și atunci, și acum
Agenda2004-49-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283119_a_284448]
-
componenți ai „The Hooleelogans“. Piesa „Deșteptarea primăverii“ a avut și o reprezentație în limba română, în cadrul Festivalului „Histrioniada Liceenilor“ de la Cluj-Napoca. La cererea expresă a juriului, spectacolul a fost jucat de două ori. Piesele care au urmat au fost dedicate regretatului profesor Silviu Pepelea, fondatorul trupei, care este și acum o prezență vie în sufletul tuturor celor care au avut vreodată legătură cu „The Hooleelogans“. La cea de-a cincea ediție a Festivalului Internațional de Teatru în Limba Engleză pentru elevi
Agenda2004-49-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283119_a_284448]
-
să ne înțelegem cu rușii". La care, încunostiintat, Churchill a avizat cinic în scris: Nu suntem obligați să-i spunem nimic" și pe un alt raport: "Să ne mai lase în pace acest bătrîn nebun". România a fost, desigur, înșelată. Regretatul N. Carandino mărturisea, în memoriile sale, despre acest episod, la care a cugetat în închisoare, ca în întreaga să convorbire cu Harriman era evident că acesta nu urmărea decît un singur scop: să obțină liniște externă pentru că Hary Truman să
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
avem timp destul de meditat și făcut planuri pentru un viitor mai îndepărtat". După tezele din iulie 1971, lucrurile au înghețat. Eliade, neștiutor al celor ce se întîmplau în țară, alcătuise un proiect al unei ediții de Opere, încredințîndu-l, la Paris, regretatului meu prieten Aurel Martin, atunci directorul Editurii Minerva. Apoi, și-a dat seama că revistele încetaseră să mai publice articole despre opera sa, ba aflase că patru-cinci articole predate de critici nu au fost publicate. A realizat că e vorba
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
față de lucrările mele. Mi-au parvenit mai multe studii critice, semnate de autori notabili, care n-au putut vedea lumina tiparului". Și carantina aceasta stupidă a durat ani mulți. De-abia în 1981 Editura Științifică și Enciclopedică publică, în traducerea regretatului poet și eseist Cezar Baltag (stocul de scrisori către Cezar Baltag e memorabil), întîiul volum din Istoria credințelor și ideilor religioase, urmat, apoi, de celelalte. Dar, acum, Eliade era rău bolnav de artrita lui reumatismală, cu degetele și încheieturile mîinilor
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
Sigur, există evaziune din deviații, derapaj și obsesiile prezentului în bucle temporale SF (Ovidiu Bufnilă sau Mihail Gălățanu), în erotodemonie de tip claustral, în scenarii thriller. Nu lipsește autoterapia ironică, virilă, monologul semiserios, aproape detașat, aproape disperat ce motivează povestirea regretatului Mircea Nedelciu, "Alienum est", cu final amânat. Un picarro al damnațiunii postmoderne este personajul lui Răzvan Petrescu, ce n-are nici o reținere în al său monolog excesiv sardonic. Anxietatea benignă a cititorului complice la textul lui Mircea Horia Simionescu devine
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
în antume și postume), erori de lecțiune, lacune - grave - de paternitate la secțiunile publicistica și traduceri. Dar, nenorocire imensă, dacă s-ar găsi resurse financiare pentru o asemenea colosală întreprindere științifică, nu mai sînt - asta e crudă realitate - editori. Mult regretatul învățat filolog Petru Creția a fost, totuși, ultimul editor care putea relua, în ediție critică, lirica lui Eminescu. După dispariția să, întristătoare în toate, nimeni, avizat, (deopotrivă filolog și cunoscător al hărții interioare a caietelor-manuscris ale marelui poet) nu-i
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
mai întîi că autorul acestui testament reabilitează termenul de eminescolog, tratat, cu dreptate, în deriziune de Călinescu, restituindu-i partea de reală științificitate care îi revine propunîndu-l și impunîndu-l în locul altuia mai fericit. Iar dacă un perfect cărturar de statura regretatului Petru Creția și l-a asumat, e de chibzuit dacă termenul (justificat acoperit de oprobiu de Călinescu pentru "eminescologii" vremii sale) nu e, totuși, de acceptat. Cea dinții mare observație a lui Petru Creția în materie de poezie eminesciana este
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
Pavel Șușară Din bibliografia artistică românească, instrumentele de lucru lipsesc aproape cu desăvîrșire. Dacă pentru perioada feudala, grație regretatului Vasile Drăguț, si pentru domeniul artei populare, mulțumită Georgetei Stoica și lui Paul Petrescu, a apărut cîte un dicționar bogat și riguros, pentru perioada modernă și contemporană lucrurile stau cum nu se poate mai rau. modernă al lui Constantin Prut
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
Această Gală, iubita, hulita, în funcție de capricii și orgolii (lumea teatrului este mereu legănata de aceste valuri) a creat și menține un spirit, acela de reverența față de valorile pe care le avem. Iar trofeul - opera de artă - realizat de extraordinarul și regretatul Ion Bîțan este o dovadă în plus a acestui lucru. Dar pînă pe 15 martie, seara Galei, să analizăm nominalizările pentru stagiunea '97-'98 făcute de juriul de selecție format din Cristina Dumitrescu, Florica Ichim și Constantin Paraschivescu, membri ai
Cel mai..., cea mai..., cei mai... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18104_a_19429]
-
care pare a fi considerat, ca și stagiul militar, un fenomen opresiv dar necesar), e împinsă dincolo de limitele normalului. Istoria pare să rămînă un spațiu al majusculelor și al clișeelor, al dogmelor de nediscutat. De fapt, discursul istoric idealizat și regretat a cel impus de manuale în timpul mai multor decenii de cenzură și presiune ideologică - cuprindea două elemente importante, reunite sau alternative: vagul abstract și emfaza sentimentală; ambele asigurau solemnitatea i. Schimbările de paradigmă ale științei istorice au rămas deocamdată fără
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]