684 matches
-
în peste 90 de spetacole de teatru și a rămas în istorie drept unul dintre cei mai mari actori români ai tuturor timpurilor, fiind celebru pentru interpretările sale filmografice, dar mai ales pentru scheciurile de televiziune realizate în colaborare cu regretatul Alexandru Bocăneț și scrise de Dan Mihăescu. TOMA CARAGIU a jucat în 39 de filme, dintre care amintim seria "Brigada Diverse"(1970, 1971), "Șeful sectorului suflete" (1967), "Săptămâna nebunilor" (1971), " Nu filmăm să ne-amuzăm" (1975), "Operațiunea Monstrul" (1976). De
TOMA CARAGIU și JEAN CONSTANTIN și-ar fi sărbătorit, pe 21 august, zilele de naștere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22148_a_23473]
-
surrealismul incisiv al anilor '90. În rândurile de față, nu ne vom referi la proza sau traducerile lui Radu Sergiu Ruba, ci doar la acest volum antologic în care vom regăsi calitățile dar și căderile de tensiune stilistică semnalate de regretatul Radu G. Țeposu în a sa Istorie tragică... Poemele antologate, lungi secvențe de colportaj liric și livresc, dau încă senzația de montaj cultural epatant. Substratul moral, meditativ se pierde sub abundența ludicului și invers, emoția are de suferit sub avalanșa
Horoscop baroc by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16682_a_18007]
-
Cronicar Mihail Gorbaciov despre Nicolae Ceaușescu Spre deosebire de unii publiciști, al căror anticomunism acumulat în tăcere pînă la căderea sistemului a izbucnit după aceea cu o furie nivelatoare de nuanțe și circumstanțe, revista MEMORIA, fondată de regretatul Banu Rădulescu, nu s-a erijat în procuror. Ea a adunat și adună mărturii pentru un veritabil proces al comunismului, în care și jurații generațiilor viitoare să poată da verdictul corect, judecînd atît vinovățiile individuale, cît și contextul istoric. Cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
din spiritul public românesc și l-au anexat, cum, mai tîrziu, și l-au anexat și comuniștii. Eminescu n-a predicat dictatura și partidul unic iar gîndirea sa naționalistă nu dă temei pentru anexarea sa la extrema dreaptă. Consider că regretatul Ion Negoițescu a exagerat mult cînd l-a calificat pe poet un protolegionar pentru că xenofobia nu epuizează doctrina extremei drepte interbelice. Cît despre alegerea făcută de autorul nostru din opera lirică a lui Eminescu (Doina) aș spune, mai întîi, că
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
ales franțuzească. Din faptul sau circumstanțele semnificative ale morții s-au născut, prin 1990-1991, Împușcatul (grabnic Împușcatul, primul Împușcat, Abuziv împuscatul, Împuscatul cu Zile), Ciuruitul, Doborîtul, Răposatul, Decedatul, Defunctul, Mătrășitul, Accidentatul de la Tîrgoviște etc. Au apărut clișee noi, ironic favorabile - Regretatul, Binefăcătorul, Martiru' Neamului - sau combinații (comice, uneori chiar oximoronice) între vechiul clișeul omagial și eticheta nouă: Cel Mai Împușcat Fiu al neamului (1992), multilateral ciuruitul (1994), sau între două clișee noi: Regretatul odios (1991), Odiosul împușcat (1993), Odiosul Răposat (1992
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
Tîrgoviște etc. Au apărut clișee noi, ironic favorabile - Regretatul, Binefăcătorul, Martiru' Neamului - sau combinații (comice, uneori chiar oximoronice) între vechiul clișeul omagial și eticheta nouă: Cel Mai Împușcat Fiu al neamului (1992), multilateral ciuruitul (1994), sau între două clișee noi: Regretatul odios (1991), Odiosul împușcat (1993), Odiosul Răposat (1992). Spre sfîrșitul deceniului, se revine în genere la evocarea neutră, prin nume, dar rămîn în uz cîteva din formele citate - "împușcatul, "speriat de pagube", a dat dispoziție..." (România liberă = RL 1896, 1996
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
nu ar fi umplut săli la serile de lectură din numeroase orașe ale Germaniei, Belgiei, Elveției... La o astfel de seară de lectură, la librăria "Bittner" din Köln - un adevărat salon literar, printre ai cărui invitați s-au numărat și regretatul Marin Sorescu, și Alexandru Vona, Oskar Pastior sau Norman Manea - am făcut cunoștință cu Aglaja Veteranyi. O seară cu vînt și ploaie afară, cu un public foarte numeros, atent și sensibil, în interiorul librăriei ale cărei rafturi erau acoperite cu mari
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
Vizită o mostră de de-poetizare: "Nu zile șirag./ Orizont suspect,/ Și metafizic prag". Sau: " S-ar putea face/ Multe reforme./ Mă gîndeam singur". Accentuarea depoetizării mărturisește un scurt circuit stilistic de care simbolismul este străin. În celălalt eseu, (Bacovianismul) regretatul Mircea Scarlat avansează ipostaza subtilă a unui posibil neoromantism. Încă o dată poetul iese din convențiile tradiționalismului romantic și decadentismului mult hulit. Profilul său liric atît de comentat, totuși greu de cristalizat, păstrează o sumă de trăsături eterogene. Punctul de plecare
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
aer vetust, iar opțiunea juriului i-a nedumerit pe mulți. Filmul cel mai special al festivalului, căruia juriul i-a acordat un Premiu special, s-a numit Marele Animal și a fost făcut, după un scenariu scris în tinerețe de regretatul Krzysztof Kieslowski, de cunoscutul actor polonez Jerzy Stuhr, fost prieten și interpret al lui Kieslowski (începînd cu Amatorul), devenit, de cîțiva ani, și regizor de film. Filmul e lucrat în alb-negru, cu o tehnică și cu o poetică vizuală posibile
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
sau a treia mărime. Diagnoza în receptarea liricii lui se produce, uimitor, tîrziu, chiar după moartea poetului (1957), pe la începutul anilor șaizeci, cînd noua generație critică îl redescoperă (aici un rol de prim ordin l-au îndeplinit dl. Nicolae Manolescu, regretații poeți Victor Felea și A.E. Baconsky ca și tot regretatul critic Mihail Petroveanu, care îi adună întreaga operă într-un volum ediție critică și publică o monografie (în 1969) și încă destui alții). Prin acest efort concertat și dus
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
uimitor, tîrziu, chiar după moartea poetului (1957), pe la începutul anilor șaizeci, cînd noua generație critică îl redescoperă (aici un rol de prim ordin l-au îndeplinit dl. Nicolae Manolescu, regretații poeți Victor Felea și A.E. Baconsky ca și tot regretatul critic Mihail Petroveanu, care îi adună întreaga operă într-un volum ediție critică și publică o monografie (în 1969) și încă destui alții). Prin acest efort concertat și dus cu stăruință opera lui Bacovia e instalată în primul eșalon al
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
tot a unei trilogii monografice Sărbătorile la români, și ea reeditată în anii nouăzeci de același editor învățat care este dl Iordan Datcu. Aceste monografii rămase de referință pentru că altele n-au apărut sînt lucrări de etnografie spirituală, avea dreptate regretatul Ovidiu Bîrlea, se prezintă ca "monografii descriptive, cu înfățișarea etapelor principale ale fiecărui obicei". Cum a avut grijă să surprindă toate zonele țării sub raportul obiceiurilor și al folclorului (s-a păstrat în arhiva sa de la Suceava o întinsă corespondență
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
Un cercetător avizat al pseudonimelor, Mihail Straje, discută problema controversată a acestui criptonim într-un articol din 1967 și, în Dicționarul 6) său din 1973. În dreptul lui Gellianu, Gr., Straje trimite la Anghel Demetriescu și la Nicolae Pruncu, cărora, zice regretatul cercetător, li s-a "atribuit eronat ca pseudonim: Gr. Gellianu". Așadar, Gr. Gellianu a existat ca persoană fizică independentă de cea a lui P. Grădișteanu. Alt cercetător bucureștean, Stancu Ilin, presupune, în prezentarea Revistei contimporane 7), că redacția l-a
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
nu a reușit să propună un model vital de mișcare literară. Există mai degrabă un fel de solidaritate intelectuală transgeneraționistă între niște spirite elective. Astfel, 80-iștii (atît cît sînt) basarabeni se simt solidari cu "optzeciștii" (ca vîrstă) Vasilache, Busuioc, regretatul V. Levițchi... M.V.: Ultimii - firește absenți din "Portret de grup (o altă imagine a poeziei basarabene)". Ce părere aveți despre antologia lui Eugen Lungu? E.G.P.: Există o variantă "austeră" a antologiei, incluzînd vreo 10 autori, și una "generoasă" (peste 30
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
adevăratele elite nu au părăsit România. Ele au fost distruse, alungate, îndepărtate, exilate - dar în forul lor interior, întotdeauna prezente în România. 1) Bineînțeles, sînt și unele - puține - excepții, în funcție de bunele intenții (sau interese) ale celor din conducerea țării. 2) Regretatul profesor Mircea Zaciu, după plecarea din țară - deși era membru de onoare al Academiei Române, nu a mai putut fi profesor-consultant la Universitatea din Cluj!
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
a morții. Astfel, civilizația egipteană a vrut să realizeze nemurirea prin construcții arhitectonice, Grecia prin artă, Roma printr-un sistem politic indestructibil etc. Nu intru în detalii; am dezvoltat tema în al doilea număr din Caietele Mihai Eminescu publicat de regretatul Marin Bucur în 1973. Doar două episoade ale poemului nu descriu civilizații: Dacia, care se dovedește a fi un tărîm paradisiac, civilizație în potență ce se va deștepta la sunete de corn, și Miazănoaptea. Miazănoaptea este regiunea "ruinelor de gheață
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
aceste nume, colegi și profesori. Sînt un atașat iremediabil de academia, iar în sensul acesta, ca să anticipez întrebarea dumneavoastră următoare, nu știu mai nimic despre intelectualul autodidact. E poate o infirmitate... Să vorbim, atunci, despre marile dvs. întîlniri literare... Cu regretatul Șerban Cioculescu am avut o relație cu totul specială. Și pe plan uman, și pe plan literar. La un moment dat, știa bine că îl imitam, îl parodiam, și cu toate acestea nu a dat prea mare importanță acestei obrăznicii
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
ar putea astfel discerne continuități și discontinuități semnificative; o oarecare plasare în panorama literaturii române contemporane, dincolo de cîteva cronici "punctiforme", amabile desigur, atunci cînd public o carte. Oare trebuie așteptată o vîrstă cu totul venerabilă pentru asta? Sau, cum spunea regretatul Cioculescu, "subitul"? Nu e o reacție de orgoliu, ci o constatare care privește scritori români din "diaspora" care își fac măcar minima datorie față de ei înșiși scriind literatură în românește ... și numai în românește: limba în care visează, așa cum a
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
a fenomenului lipsește, totul reducîndu-se la menționarea spiritului constant contestatar și insurgent al evreilor, în cazul de față al unor literați și artiști evrei. Și acestui spirit insurgent și contestatar i se datorează, în destulă măsură, mișcarea românească de avangardă. Regretatul Ov. S. Crohmălniceanu îl citează pe Călinescu cu opinia sa despre scriitorii evrei și, în general, despre evrei: "Ei sunt totdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască". Iar
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
de vreo moralizare a poveștii, fiindcă orice poveste are o morală - oricît de sumară, oricît de primitivă ar fi ea. Mă gîndesc la funcția terapeutică, purificatoare a poveștii. Ea nu trebuie să-mi "livreze" o morală, ci - fac trimitere la regretatul Mircea Ciobanu, la cartea lui Tăietorul de lemne, care începe cu aceste cuvinte (citez cu aproximație): ideea unei povestiri trebuie să fie cuprinsă în masa narațiunii, nu să fie spusă cuvînt cu cuvînt cititorului. Să se dizolve ca sarea în
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
din istoria mare, pentru a înțelege mecanismul concret al unor asemenea întîmplări este suficient să aruncăm o privire ceva mai zglobie în jurul nostru. Cum cineva a îndrăznit să tulbure tihna somnolentă a unui anumit loc, așa cum s-a întîmplat cu regretatul Ștefan Drăghici la Călărași, de a cărui dispariție PDSR-ul este responsabil moral din pricina panicii pe care a creat-o în rîndul celor din afara cercului clientelar, sau cu Gavrilă Țărmure din Bistrița, cum apologeții Cîntării României și-au mijit privirea
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
privească atent în ea. E o recomandare, aceasta, deloc malițioasă. Tineri sînt și cei care comentează în mod curent teatrul, filmul și artele. Media de vîrstă a colaboratorilor permanenți nu depășește 30 de ani, chiar dacă ne punem în balanță pe regretatul Z. Ornea, pe Gh. Grigurcu sau pe mine, ca editorialist. În sfîrșit, ținem la două lucruri: la discernămînt, la spirit critic, adică, și la pluralitatea punctelor de vedere. În limitele bunei cuviințe, ale civilității, am publicat și vom publica orice
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
Moscova, care a decis, pentru România, organizarea unor alegeri libere și reprezentarea, în guvernul P. Groza, a exponenților politici ai P.N.Ț. și P.N.L. Dar n-au protestat decis și cu consecințe după falsificarea grosolană a alegerilor din noiembrie 1946. Regretatul N. Carandino povestește, în al doilea volum al memoriilor sale, că stăruințele ambasadorului american din Moscova, Averell Harriman, venit, special, la București pentru a convorbi cu opoziția democrată din toamna lui 1946, aveau un singur scop: să creeze o zonă
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
deduce de aici: Se referă la orînduirea poeziilor, la arhitectura volumului. Dacă nu-și ia în nici un fel răspunderea îndreptărilor filologice - cum și-ar lua-o el pe aceea a schimbării (întocmirii) ordinii?" poeziilor în sumar. Dreptate a avut, aici, regretatul Petru Creția care a precizat: "felul în care se urmează poeziile lui Eminescu în această primă adunare a lor într-un volum este opera exclusivă a lui Maiorescu". Revenind la ipotezele minimalizatoare ale lui N. Georgescu, apoi, pornind tot de la
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
remarcabile și de durată. În decembrie 1969 sistemul editorial s-a reorganizat și s-a întemeiat Editura Minerva, ca editură cu misiunea de a publica în ediții și studii, literatura română clasică și folclorul. Conducători ai editurii erau doi cărturari, regretatul Aurel Martin și dl Teodor Vârgolici. Aici, chiar de la început, am devenit șeful redacției de istorie literară și folcloristică, (adus fiind de la Editura Meridiane) și micul nostru colectiv (doamnele Rodica Rotaru, Maria Simionescu, Gabriela Omăt, d-nii Iordan Datcu, Grigore Pătrașcu
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]