219 matches
-
mai 1881 - proclamarea Regatului României, Carol fiind încoronat primul rege al României. Prin instituirea datei de 10 mai ca centru temporal în calendarul comemorativ al statului, memoria națională este programată simbolic în funcție de "legea concentrării" identificată de M. Halbwachs ca principiu regulativ al memoriei colective. Într-un studiu de topografie a memoriei (în care a examinat modul în care amintirile sunt fixate în spațiu), Halbwachs identifică o "tendință de localizare în același spațiu a mai multor evenimente care nu au nicio legătură
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sfiește a-l recunoaște ca foarte „șubred” căci el trece prea ușor cu vederea peste suferințele și dizarmoniile din lume. * Rostul ideilor. Moralismul. Ideile transcendentale, ca simple ipoteze, păstrează încă o valoare în sistemul cunoștințelor noastre: ele sunt teme, principii regulative ale cunoștințelor, care ne îndeamnă să nu ne oprim la rezultatele zise „definitive” în pătrunderea universului, ci să cercetăm tot mai departe, mai adânc, urmărind idealul, peste putință de atins de om, al unei cunoștințe definitive și absolute a universului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu perspectiva lui Kuhn, ar trebui să ne întrebăm mai întîi ce contribuție aduce Kuhn la științele sociale (Barnes 1982). Din moment ce Kuhn demonstrează că cunoașterea este într-o oarecare măsură convențională, sociologii trebuie să se întrebe "ce idealuri critice și regulative" (Bernstein 1983) orientează judecățile în comunitatea științifică. De asemenea, cursul dezbaterilor teoretice este influențat de cadrul social general al comunității științifice și de agenda socio-politică a societăților în care activează oamenii de știință. Studiul meu analizează evoluția paradigmei realiste, înțeleasă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ar trebui să fie. Cu cât distanța dintre ele este mai redusă, cu atât mai mult scopul social-constructivismului este atins. Regulile și normele lui Onuf pot fi înțelese și cu ajutorul teoretizărilor altor constructiviști. John Ruggie, de exemplu, distinge între "reguli regulative", respectiv "reguli constitutive". Ca și Wendt, Ruggie consideră că teoriile "materialiste" ale RI (pozitiviste în contextul prezentei discuții) iau statele și sistemul internațional ca pe ceva dat și fix, fără a chestiona conținutul sau procesul formării lor. Dar statele nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și fix, fără a chestiona conținutul sau procesul formării lor. Dar statele nu preexistă sistemului internațional, cum susțin "materialiștii", nici sistemul nu este conceptibil ca independent în raport cu ele. Actorii și structura internațională se constituie reciproc prin interacțiuni permanente. Deci, "regulile regulative" ale "materialiștilor" sunt insuficiente pentru a ne oferi o perspectivă profundă asupra mediului internațional și a lumii sociale globale, în general. Numai "regulile constitutive" ale constructiviștilor pot face asta (Ruggie: 2002, 22-24). Ted Hopf, pe de altă parte, consideră mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
urmată de construirea societății globale și lipsită de clase a comunismului. Observăm cum, în ciuda unei abordări care se vrea pozitivistă și rațională asupra istoriei, leninismul îi imprimă acesteia un suflu indubitabil romantic. În cazul leninismului clasic, acesta rămâne la nivel regulativ. În cazul leninismului romantic, așa cum sugerează și denumirea, romantismul, prin intermediul unui naționalism exacerbat, devine constitutiv și obține astfel o pondere cel puțin egală cu solul ideologic leninist din care a crescut. De asemenea, romantismul se desparte clar de leninism în ceea ce privește
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un rol important în politica externă a României comuniste și, începând cu anii '70 a exercitat de asemenea o influență ideologică enormă asupra conducerii de la București. La fel ca leninismul romantic, la configurarea căreia a contribuit substanțial, dar mai mult regulativ decât constitutiv, așa cum voi încerca să demonstrez mai jos, leninismul asianizat conține, pe lângă elemente post-revoluționar leniniste, și fascism, în proporții considerabile chiar. La fel ca Stalin, Mao considera că partidul pe care îl conduce este asediat, atât din exterior, cât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a dezvoltat, are în vedere relația dialectică dintre viziunea proprie asupra trecutului, prezentului și (mai ales) viitorului. În concluzie, consider că leninismul romantic poate fi înțeles ca o formă de leninism în care naționalismul devine, spre deosebire de leninismul post-revoluționar, constitutiv, nu regulativ. Acestuia i se adaugă fascismul, (nu nazismul), sub forma unui naționalism virulent, violent și mobilizator, mult mai militant deci decât naționalismul clasic a cărui componentă modernă în sens material, imagine cazonă și hipertrofiere a liderului în raport cu partidul ocupă împreună împreună
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sau infirma evaluările teoretice ale autorului, acestea modificându-se în consecință este abandonat în cazul leninismului, în special în cazul leninismului post-revoluționar, în numele materialismului dialectic. Acesta nu mai reprezintă un produs al practicii și experienței, exercitând asupra lor un rol regulativ, ci este independent în raport cu realitatea empirică, pe care își propune să o constituie și reconstituie în conformitate cu propriile aspirații ideologice (vezi Kubálková, Cruickshank: 1980). Sau, cum am argumentat în ultimele capitole ale acestui studiu, "conștiința socialistă" nu mai este, ca la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ce să aștepte de la cealaltă, ajungându-se astfel la un model În care Comisia deține controlul tocmai pentru că nu controlează totul, un model În care Comisia are suficient timp și resurse să monitorizeze rezultatele. I) Politicile cu un puternic caracter regulativ practicate de Comisie au și o explicație practică, dincolo de bănuiala că ar fi fondate pe un interes politic, și anume: prin intermediul lor, Comisia Încearcă să se adreseze unor probleme cu o arie de extindere pe care cu greu o poate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ideologie / 377 5.2.2. Preeminența celei de-a doua timporizări / 380 5.2.3. Reducția celor trei acte la timp / 381 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic / 382 Capitolul 6. Resursele originare ale logos-ului și judicativul regulativ / 385 6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ / 385 6.2. Fenomenul originar al judicativului regulativ: "retragerea timpului" / 395 6.3. Fenomenul inflației de autorizare și sfera publică / 403 Note finale / 409 Indice bibliografic. Lucrări citate și consultate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timporizări / 380 5.2.3. Reducția celor trei acte la timp / 381 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic / 382 Capitolul 6. Resursele originare ale logos-ului și judicativul regulativ / 385 6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ / 385 6.2. Fenomenul originar al judicativului regulativ: "retragerea timpului" / 395 6.3. Fenomenul inflației de autorizare și sfera publică / 403 Note finale / 409 Indice bibliografic. Lucrări citate și consultate / 413 Abstract / 421 Résumé / 423 Rezumat / 425 Notă asupra ediției
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acte la timp / 381 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic / 382 Capitolul 6. Resursele originare ale logos-ului și judicativul regulativ / 385 6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ / 385 6.2. Fenomenul originar al judicativului regulativ: "retragerea timpului" / 395 6.3. Fenomenul inflației de autorizare și sfera publică / 403 Note finale / 409 Indice bibliografic. Lucrări citate și consultate / 413 Abstract / 421 Résumé / 423 Rezumat / 425 Notă asupra ediției Lucrarea de față are drept scop reformularea problemei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmează. Totuși, înțelesurile de bază ale timpului în orizontul dictaturii judicativului sunt acestea. Cea de-a doua reducție, pe care o numesc non-judicativă, deși va fi aplicată tot asupra judicativului însă nu celui constitutiv, redus deja la timp, ci aceluia regulativ, a cărui situație logică și fenomenologică se va lămuri prin aplicarea primei reducții este, în esența sa, de tip hermeneutic, fiindcă recuperează originea istoric-naturală a evenimentului autonomizării gândirii, "lumea vieții" umane care a privilegiat, la un moment dat, "fenomenul" timp
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictaturii judicativului, demersul supus unei asemenea sarcini se va constitui într-o de-construcție filosofică, având sensul unei "contra-istorii" a dictaturii judicativului sau al unei reducții non-judicative a însăși dictaturii judicativului. Pentru aceasta, însă, trebuie proiectat, prin operații specifice, judicativul regulativ; ceea ce se va întâmpla tocmai la sfârșitul primei părți a primei Introduceri. Cea de-a doua Introducere nu poate fi, în contextul acestui proiect, decât un exercițiu mai degrabă "poematic", care ține cu orice chip să capete semnificații non-analitice și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutiv și cu încercarea de a-l disloca pe acesta, în mod special. Găsim încercări de regândire a logicii, pe linia elementelor sale fundamentale: forme, raporturi, reguli etc. și sunt prezente, de asemenea, experimente filosofice la limita judicativului a "judicativului regulativ" ceea ce înseamnă că s-a trecut demult dincolo de limitele judicativului constitutiv, într-un sens exploratoriu, dar că nu s-a ajuns încă în orizontul propriu-zis al non-judicativului. Unele dintre filosofiile românești actuale se prind de anumite teme care conduc, chiar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un sens exploratoriu, dar că nu s-a ajuns încă în orizontul propriu-zis al non-judicativului. Unele dintre filosofiile românești actuale se prind de anumite teme care conduc, chiar potrivit convențiilor din orizont judicativ-constitutiv, către limitele acestuia, anume în spațiul judicativului regulativ; tematizări ale "nimicului" (Ioan Petrovici, Iosif Brucăr), ale "existenței divine și personale" (Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran), ale raporturilor dintre condiționat și necondiționat (C. Rădulescu-Motru, Ioan D. Gherea), ale eului constituant ("subiectiv", Alexandru Dragomir, "obiectiv", Mircea Florian) etc. scot
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ele par simple prejudecăți; dar tocmai această "părere" asupra lor trebuie să intre în joc, fiindcă ea poartă miza diferenței dintre judicativ și non-judicativ și chiar a unei diferențe din interiorul dictaturii judicativului, anume aceea dintre judicativul constitutiv și cel regulativ. De aceea, părerea în cauză motivează proiectul unei "istorii fenomenologice a judicativului", care pune în mișcare tocmai aceste diferențe. În sfera gândirii intrate în formele "autorizate" ale filosofiei, temeiul cunoașterii se dezvăluie prin semne multiple; oricum, el apare mai degrabă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintre (stările de) lucruri și cuvintele legate ca sinteză între ontic și lingvistic nu va mai avea un înțeles ontologic dominant, așa cum a avut la filosofii prearistotelici, ci unul propriu-zis logic (adică, întâi, formal sau constitutiv și, apoi, normativ sau regulativ). Adevărul aristotelic va fi, cumva, și adecvare între lucru și cuvânt, dar, înainte de toate, corespondență între enunțare (cuvinte legate) și faptul la care aceasta se referă (o stare de lucruri). Logos-ul sinteză (între ontic și lingvistic) este orizontul potrivit
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este cu putință. Dar adevărul reprezintă o problemă acolo unde avem cuvinte legate (enunțări, propoziții; adică judecăți, dacă cuvintele legate sunt puse în "corespondență" cu o stare de lucruri). Ceea ce corespunde, în plan logic (formal sau constitutiv și normativ sau regulativ, ceea ce implică lingvisticul, de o parte, reprezentaționalul și noeticul, de alta), "sintezei" dintre cuvintele legate și lucrurile (stările de lucruri) la care ele se referă este judecata: "forma logică" prin excelență. Judecata ce exprimă adecvarea (corespondența) dintre cuvintele legate (în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un "obiect"), nefiind funcții pure a priori sau acte constitutive neintenționale, fenomenologic vorbind (imposibile, de altfel, și unele și celelalte). Dar conținutul nu le aparține, nu le este propriu, pentru că ele nu sunt constitutive ca atare față de acesta, ci doar "regulative" (asemenea principiilor regulative ale intelectului, la Kant, anume analogiile experienței și postulatele gândirii empirice); ele valorează doar ca reguli aplicate, reguli în funcțiune (sau "reguli implicate", cum ar spune Wittgenstein, reguli al căror simbol face parte din procesele de înțelegere
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
funcții pure a priori sau acte constitutive neintenționale, fenomenologic vorbind (imposibile, de altfel, și unele și celelalte). Dar conținutul nu le aparține, nu le este propriu, pentru că ele nu sunt constitutive ca atare față de acesta, ci doar "regulative" (asemenea principiilor regulative ale intelectului, la Kant, anume analogiile experienței și postulatele gândirii empirice); ele valorează doar ca reguli aplicate, reguli în funcțiune (sau "reguli implicate", cum ar spune Wittgenstein, reguli al căror simbol face parte din procesele de înțelegere etc.39). Tocmai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și postulatele gândirii empirice); ele valorează doar ca reguli aplicate, reguli în funcțiune (sau "reguli implicate", cum ar spune Wittgenstein, reguli al căror simbol face parte din procesele de înțelegere etc.39). Tocmai din acest motiv, logica, un corpus normativ (regulativ și constitutiv), organon, esențialmente formal, își întemeiază demersurile pe cele trei principii formale identitatea, noncontradicția, terțul exclus sau chiar pe mai multe, în felul acesta constituind ceea ce putem numi aspectul formal al dictaturii judicativului (care devine "formalist", dat fiind faptul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar acestea, mai departe, se fundamentează pe enunțul/principiul S este P, adică pe judicativul ca atare. Oarecum, era necesar să se constituie un organon al controlului corectitudinii gândirii, chiar pe temeiul judicativului, fiindcă acesta (judicativul) deține două aspecte normative (regulative și constitutive) pentru orice discurs (iar gândirea funcționează, în ultimă instanță, discursiv): este vorba despre aspectul formal și despre cel "material" (numit, întrucât are legătură cu adevărul, "alethic"), cel dintâi fiind mai semnificativ în privința normelor corectitudinii gândirii decât cel de-
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai târziu decât cel formal, datorită constituirii științelor, ghidate și ele, totuși, prin îndrumări conținute în exigențele formale ale logicii. Enunțul S este P, așadar, este temeiul logicii, al reconstrucțiilor filosofice ce au la bază modele formale, sprijinite ele însele, regulativ și constitutiv, de analitică și dialectică, al cunoașterii științifice, al întregii cunoașteri "naturale" (prin simț comun, sau prin atitudinea naturală); în consecință, toate acestea sunt de natura judicativului. Instituirea acestui enunț ca fundament al speciilor cunoașterii reprezintă faptul originar al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]