87 matches
-
care au încercat să măsoare insecuritatea umană. În timp ce majoritatea metodologiilor sunt inovative și sofisticate, elementul comun izbitor este eșecul de a admite natura subiectivă a categorizării și implicațiile politice ale cercetării lor. Problema implicațiilor politice nu este privită critic întrucât reifică înțelegerea hegemonică actuală a securității umane ca politică a Vestului generos care încearcă să modereze eșecul și sărăcia din Sud prin folosirea unei înțelegeri esențializate a "umanului". În centrul celor cinci indexuri care au propus modalități de măsurare a securității
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mai ales cele din zona comunicării de masă, afectează nu numai politicul, cu practicile aferente, ci și, în bună măsură dar nu exclusiv, socialitatea, favorizînd apariția unei "tele-socialități problematice" (Gerstlé). Numai că nu trebuie căzut într-un determinism tehnologic care reifică obiectul. Nu vom insista asupra relației dintre tehnicile de observare socială, de promovare și difuzare a informațiilor și mutația practicilor politice, subiect mult prea vast, după cum nu ne vom opri nici asupra presiunii practicilor asupra constituirii unei discipline. Vom constata
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
acelea dintre nominalism și realism, mentalism și behaviorism - pe scurt, toate problemele principale ale epistemologiei. Totuși, pentru scopurile ce le urmărim, va fi suficient să evităm două atitudini opuse : platonismul extrem și nominalismul extrem. Nu trebuie să ipostaziem sau să "reificăm" acest sistem de norme, să facem din el un fel de idee-arhetip care domnește peste o lume de esențe eterne. Opera literară nu are același statut ontologic ca noțiunea de triunghi, sau de număr, sau ca o calitate ca aceea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cu privire la valabilitatea răspunsului lor. Atunci când accepți ca deciziile tale să influențeze viața multor oameni, trebuie să fii conștient de responsabilitatea enormă pe care o ai. Ideile nu sunt ființe moarte, ele pot fi descoperite peste timp de întreprinzători care le reifică. Oamenii politici sau diplomații sunt deopotrivă responsabili pentru selecțiile ideilor lor în numele cărora acțiunea li se definește. Răspunzi pentru ideile pe care le împrumuți. Dacă admitem că totul este failibil, că orice idee poate avea urmări negative, chiar catastrofale, atunci
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sunt naturale în sensul propriu al termenului, omul este o ființă-altfel, și anume o ființă culturală. El și-a sistematizat cunoașterea în științe și și-a înlesnit viața prin artefacte. Societatea digitalizată, mai mult decât oricând în istoria omenirii, a reificat/instituționalizat aceste constructe umane și le dă semnificații exagerat pragmatice și, în ultimă instanță, pecuniare. Prin instruire, prin învățare, prin propagandă și marketing, prin mass-media și oricare formă de influențare a comportamentelor umane se predică virtuțile fenomenelor de aculturație, enculturație
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
plăsmuit o lume atotdevastatoare, care își urmează propriile ei legi și care a renunțat la orice tradiție" astfel încât (...) tehnica și-a însușit treptat toate elementele civilizației (...), omul însuși fiind covârșit de tehnică și devenind obiectul acesteia"67. Caracteristicile tehnice care reifică eficiența ca necesitate sau raționalitate sunt, în percepția lui J. Ellul, următoarele: artificialitatea, automatismul alegerii tehnice, autoaugmentarea, monismul, universalismul și autonomia. Raționalitatea tehnicii, de exemplu, împuternicește organizația logică și mecanică să opereze diviziunea muncii, să stabilească standardul producției și să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Baudrillard Încheie Societatea de consum, În 1970, cu fraza: „Dar noi știm că Obiectul nu Înseamnă nimic, că În spatele lui se Împletește vidul relațiilor umane, desenul din covor al imensei mobilizări a forțelor productive și sociale care ajung să se reifice În el. Vom aștepta irupțiile brutale și bruștele dezagregări care, la fel de imprevizibil dar și de sigur ca În mai 1968 vor veni să Întrerupă această slujbă albă.” Ideea Revoluției era Încă vie În mintea intelectualului francez, În vreme ce, În același an
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în film.</p> Din păcate, alegând să pună în prim-plan relațiile inter-umane tată-fiică și folosind descrierea poziției periferice a României doar că fundal pentru configurarea acestor relații, filmul ratează complet o critică politică directă. Viziunea din film, care doar reifica relațiile de dominare centru-periferie, ar fi putut fi salvată, într-o oarecare măsură, daca personajul tinerei consultante ar fi avut vreo trezire de conștiință politică sau etică la capătul parcursului de re-umanizare generat de întâlnirea cu tatăl său. Însă nici macar
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
Când această uniformizare a gândirii se aplică asupra oamenilor, subiecții sociali devin un colectiv care poate fi manipulat. Stăpânirea științifică a lumii se întoarce împotriva subiecților care gândesc și, în cadrul industriei, a planificării, a diviziunii muncii, a economiei, oamenii sunt reificați, devin simple obiecte. Prin stăpânirea generalului, nu numai că subiecții sunt înstrăinați de obiecte, ci oamenii înșiși sunt reificați. Generalul le apare ca stăpânire totalitară. Progresul devine distructiv. În loc de eliberare din constrângerile naturii, sunt promovate adaptarea la tehnologie și dictatura
Dialectica Iluminismului () [Corola-website/Science/308197_a_309526]
-
științifică a lumii se întoarce împotriva subiecților care gândesc și, în cadrul industriei, a planificării, a diviziunii muncii, a economiei, oamenii sunt reificați, devin simple obiecte. Prin stăpânirea generalului, nu numai că subiecții sunt înstrăinați de obiecte, ci oamenii înșiși sunt reificați. Generalul le apare ca stăpânire totalitară. Progresul devine distructiv. În loc de eliberare din constrângerile naturii, sunt promovate adaptarea la tehnologie și dictatura pieței. În locul omului capabil de autodeterminare în sensul lui Kant apare interesul politic și economic de a manipula conștiința
Dialectica Iluminismului () [Corola-website/Science/308197_a_309526]
-
numește, în "Existentialismul este un umanism" , „o existență autentică”) decurg unele directive morale. Însă conștiința unei vieți autentice este posibilă pe măsură ce ne detașăm de definirea noastră ca identitate prin ochii celorlalți. Astfel se ajunge la un paradox: „privirea” celorlalți ne reifică, ne transformă în obiect al reprezentării, o reprezentare de care depindem și de care suntem rareori responsabili ("Infernul sunt ceilalți" - J.-P. Sartre, " Cu usile inchise"). Soluția dată de Sartre acestei probleme constă în asumarea libertății, în respingerea naturii ("physis
Libertate (filozofie) () [Corola-website/Science/306944_a_308273]
-
animalizează un om până la stadiul de insectă. Două creaturi din universul kafkian, Odradek și hibridul miel-pisică din "O îngemănare" ("Eine Kreuzung") au fost incluse de Borges în "Cartea ființelor imaginare". Kafka nu folosește metafore în creațiile sale, ci mai degrabă reifică metafora, prin apelul la imagini concrete. Spre exemplu, Gregor Samsa nu se simte un gândac, ci devine unul, deci metafora este interpretată literalmente. Conform lui Adorno, principiul literalității amintește de exegeza iudaică a Torei. Walter Sokel consideră că în "Metamorfoza
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]