718 matches
-
dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată de către instanțe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată (Hotărârea din 6 iunie 2005, pronunțată în Cauza Androne împotriva României, sau Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). ... 16. În jurisprudența sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 141 din 21 martie 2023
DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299754]
-
contenciosul administrativ, recursul este, în toate cazurile, suspensiv de executare, așadar hotărârea pronunțată în primă instanță, potrivit legii contenciosului administrativ, deși nu este susceptibilă de apel, nu poate fi pusă în executare. În cazul admiterii recursului, instanța casează sentința și rejudecă procesul în fond. Casarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanță este permisă o singură dată în cursul unui proces, în două cazuri expres și limitativ prevăzute în art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, și anume atunci când
DECIZIA nr. 624 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299720]
-
dacă judecata în primă instanță s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată la administrarea probelor, dar a fost legal citată la dezbaterea fondului, în acest caz urmând ca instanța de recurs să caseze sentința și să rejudece litigiul în fond. ... 27. Așadar, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă să instituie, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația
DECIZIA nr. 624 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299720]
-
Curții de Apel B. - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta APR/S.RO, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, rejudecând, admiterea acțiunii, în sensul anulării Hotărârii Guvernului nr. 1.194/2022. În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, recurenta-reclamantă a susținut, în esență, că prima instanță nu a analizat criticile întemeiate
DECIZIA nr. 2.200 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299336]
-
noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac. Legea procesual penală a revenit astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în recurs nu se rejudecă fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii. ... 16. În același sens sunt și Decizia nr. 709 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 16 martie 2020, Decizia
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
în luna martie anul 1947 la Preotul Ioan Sămărghițan din Cerghid, lângă Târnăveni. Pe 24 mai anul 1947 îl convinge pe Părintele Ioan Sămărghițan (care-i salvează manuscrisele) să-l denunțe și se predă autorităților în speranța că va fi rejudecat și reabilitat. Este trimis la Târgu-Mureș și de aici la București, fiind deținut la Ministerul de Interne și apoi la Văcărești. I se anulează sentința din anul 1945 și începe rejudecarea procesului, la care Crainic a fost apărat de Petre
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
care i-ar hotăra soarta până la 10 ani, cu toate că tot timpul menționata ei maximă (snoavă acum!) "pentru interesul superior al copilului", oare ar fi exact perfect cu al acelui mic micuț?! O instanță care judecă primar prin prisma canoanelor învățate, rejudecând aceste fapte enumerate! Ei fabulează câteodată că cineva poate fi cel mai mare.. dar, că își poate iubi odrasla nemăsurat.. oare? Soarta aiurită, chiar... destin despre care tindem să credem că nu-i va fi la fel de fericit și-l va
MAMĂ DIN ÎNTÂMPLARE...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343389_a_344718]
-
în competența exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. S-a arătat că noul Cod de procedură penală a revenit la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, astfel că în recurs nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii. Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rejudecarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
și fiscal, în Dosarul nr. 6.973/2/2024, prin care s-a decis: „Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Uniunea Salvați România împotriva sentinței civile nr. 81 din 11 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București - Contestații Electorale. Casează sentința recurată și, rejudecând: Admite contestația formulată de reclamanta Uniunea Salvați România, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României 24 noiembrie 2024. Anulează în tot Hotărârea nr. 4H din 30 octombrie 2024, în parte Decizia nr. 114D din 30 octombrie
HOTĂRÂRE nr. 7H din 22 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291324]
-
3) Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul. (4) În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, hotărârea pronunțată este desființată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție de la momentul discutării admisibilității în principiu a acesteia. ... – Art. 65 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu
DECIZIA nr. 79 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300393]
-
2020, fără să fie deduse, așadar, zilele în care inculpatul executase măsurile preventive anterior dispuse. În sfârșit, în urma contestației formulate de reprezentantul Ministerului Public, Tribunalul Dâmbovița a desființat Încheierea nr. 11 din 10 martie 2020 a Judecătoriei Răcari și, rejudecând, a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, dispunând, prin Încheierea nr. 18/DL din 17 martie 2020, măsura arestării preventive a inculpatului până la data de 29 martie 2020, termenul de 30 de zile
DECIZIA nr. 183 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301162]
-
noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac. Legea procesual penală a revenit astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în recurs nu se rejudecă fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii. ... 15. În același sens sunt și Decizia nr. 709 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 16 martie 2020, Decizia
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
reexaminarea unei hotărâri definitive, cu unicul scop de a obține o reanalizare a cauzei și o nouă hotărâre în privința sa. Simplul fapt că pot exista două puncte de vedere asupra chestiunii respective nu este un motiv suficient de a rejudeca o cauză. Acestui principiu nu i se pot aduce derogări decât dacă o impun motive substanțiale și serioase (hotărârea din 7 iulie 2009, în Cauza Stanca Popescu împotriva României; hotărârea din 24 iulie 2003, în Cauza Ryabykh împotriva Rusiei). ... 179
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
celei sesizate ori, când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, de către completul competent potrivit legii, care poate dispune una dintre următoarele soluții: a) respinge contestația ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată; ... b) admite contestația, desființează încheierea și rejudecă propunerea potrivit alin. (5). ... ... ... 14. Autoarele excepției susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia respectarea Constituției, a supremației acesteia și a legilor este obligatorie, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art.
DECIZIA nr. 147 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287834]
-
de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează să fie rejudecate, în condițiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003. ... 28. În Decizia nr. 417
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
contenciosul administrativ, recursul este, în toate cazurile, suspensiv de executare, așadar hotărârea pronunțată în primă instanță, potrivit legii contenciosului administrativ, deși nu este susceptibilă de apel, nu poate fi pusă în executare. În cazul admiterii recursului, instanța casează sentința și rejudecă procesul în fond. Casarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanță este permisă o singură dată în cursul unui proces, în două cazuri expres și limitativ prevăzute în art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, și anume atunci când
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
dacă judecata în primă instanță s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată la administrarea probelor, dar a fost legal citată la dezbaterea fondului, în acest caz urmând ca instanța de recurs să caseze sentința și să rejudece litigiul în fond. Prin urmare, partea interesată va avea astfel posibilitatea de a-și realiza o apărare eficientă. De altfel, această opțiune a legiuitorului a fost impusă de exigența soluționării cu celeritate a procesului dedus judecății, aceasta fiind una dintre
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
celei sesizate ori, când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, de către completul competent potrivit legii, care poate dispune una dintre următoarele soluții: a) respinge contestația ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată; ... b) admite contestația, desființează încheierea și rejudecă propunerea potrivit alin. (5). ... ... – Art. 308 din Codul de procedură civilă: „În cazul în care, potrivit legii, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare ori nu poate continua, cercetarea falsului se va face de către instanța civilă, prin orice
DECIZIA nr. 315 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291141]
-
noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac. Legea procesual penală a revenit astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în recurs nu se rejudecă fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii. ... 15. În același sens sunt și Decizia nr. 709 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 16 martie 2020, Decizia
DECIZIA nr. 632 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282374]
-
numai cu apel, în termen de 5 zile de la comunicare. Apelul se judecă de curtea de apel. (2) Apelul nu suspendă executarea și se judecă de urgență și cu precădere. (3) În cazul admiterii apelului, instanța de apel va rejudeca în toate cazurile litigiul în fond. ; ... – Art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2012: „Contestațiile, procesele și cererile în materie de achiziții publice, aflate în curs de soluționare în fața Consiliului sau, după caz, a instanțelor judecătorești la
DECIZIA nr. 44 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284067]
-
revizuire a unei hotărâri judecătorești. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale, în condițiile în care, potrivit art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, în cazul admiterii recursului, instanța de recurs rejudecă în toate cazurile litigiul în fond, deși, potrivit normelor de drept comun, și anume prevederile art. 498 din Codul de procedură civilă, curțile de apel vor casa cu trimitere, o singură dată în cursul procesului, în cazul în care instanța
DECIZIA nr. 2 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284767]
-
76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, prevede că, „în cazul admiterii recursului, instanța de recurs, casând sentința, va rejudeca litigiul în fond. Când hotărârea primei instanțe a fost pronunțată fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, cauza se
DECIZIA nr. 2 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284767]
-
dată, la această instanță. În cazul în care judecata în primă instanță s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată la administrarea probelor, dar a fost legal citată la dezbaterea fondului, instanța de recurs, casând sentința, va rejudeca litigiul în fond.“ ... 18. Așadar, Curtea Constituțională a statuat că, în materia soluționării recursului formulat în condițiile Legii nr. 101/2016, sintagma „rejudecă, în toate cazurile“, cuprinsă în art. 55 alin. (5) din această lege, conduce la concluzia că, spre deosebire
DECIZIA nr. 2 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284767]
-
în art. 55 alin. (5) din această lege, conduce la concluzia că, spre deosebire de norma cu caracter general prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conferă posibilitatea ca instanța de recurs, în cazul admiterii recursului, să rejudece litigiul în fond și atunci când prima instanță a soluționat litigiul fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată, atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului (Decizia
DECIZIA nr. 2 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284767]
-
fiind dată în competența exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Codul de procedură penală a revenit, astfel, la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în recurs nu se rejudecă fondul cauzei, ci se apreciază numai dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii. ... 14. Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 436 alin. (1) din Codul de procedură penală, titularii dreptului de a promova calea extraordinară de atac a recursului în
DECIZIA nr. 116 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287612]