2,802 matches
-
autoritate a părinților. Părinții se bucură în mod egal de recunoașterea autorității sau putem identifica o mai mare prestanță a tatălui (asupra căruia studiile sociologice lasă să se înțeleagă că reprezintă, în familie, autoritatea prin excelență)? Autoritatea este un concept relațional care presupune o subordonare a celui asupra căruia se exercită autoritatea față de cel care o impune. Citez, în acest sens, considerentele lui H.G. Gadamer (1982, p. 248): ...autoritatea persoanelor se bazează în cele din urmă (...) pe recunoaștere și pe cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
constitui în suport de tip individualizat, cu o testare prealabilă a nevoilor, aspirațiilor și a gradului de acoperire a acestora prin efort propriu. 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționaletc "2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale" Un ultim model avut în atenție este cel bazat pe drepturi și responsabilități relaționale (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 137). Persoana este o entitate distinct individuală, dar și o ființă puternic implicată în relații de dependență, îngrijire și responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a gradului de acoperire a acestora prin efort propriu. 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționaletc "2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale" Un ultim model avut în atenție este cel bazat pe drepturi și responsabilități relaționale (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 137). Persoana este o entitate distinct individuală, dar și o ființă puternic implicată în relații de dependență, îngrijire și responsabilitate. De exemplu, o femeie care acceptă să poarte o sarcină pentru altcineva trebuie percepută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
relațiilor părinte-copil. Viețile oamenilor sunt concordante cu modelele culturale. Drepturile nu mai sunt privite ca aparținând indivizilor și ca rezultat al autoconservării, ci, mai degrabă, ca revendicări fundamentale, decurgând din relațiile umane de diferite grade de privatitate. Drepturile și responsabilitățile relaționale ar remarca gama de responsabilități care decurg din relațiile umane, din interdependențe. Se pot evidenția influențele relațiilor față de viața personală a celor implicați, dimensiunea continuității relațiilor. Relațiile din cadrul familiei se înscriu în contextul celor de vecinătate, religioase, etnice etc., până la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
etc., până la cercuri foarte largi de indivizi, incluzând chiar și pe cei ce stabilesc politica publică. De aici, necesitatea de a stabili o relație între viața de familie și ordinea politică și economică. O teorie a drepturilor și a responsabilităților relaționale va cuprinde nu numai libertățile individuale, ci și drepturile de a întemeia și menține asocieri private compatibile cu concepțiile publice asupra responsabilităților pe care acele asocieri le atrag după ele, subsumând conexiunile dintre familii și comunitatea lărgită. Familia monoparentală poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
să fie deschisă față de problemele pe care acestea le întâmpină. Când este analizat însă modul cum este tratată familia monoparentală, se constată o conotație conservatoare puternică: este reprezentată ca o stare de neajutorare, de insuficiență privind resursele, de un dezechilibru relațional. Responsabilitatea părintelui singur față de familia sa este îndoielnică, din moment ce nu poate acoperi singur necesarul acesteia. Se recunoaște existența unei neajutorări învățate: cei care au drept experiență de viață situații pe care le-au scăpat de sub control tind să se resemneze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și pe rudele vârstnice.” (M. Miroiu, 2001, p. 17) Dependența poate fi abordată și dinspre persoana care acordă sprijin către cea/cele care primesc ajutor. Peste o anumită încărcătură de responsabilități, persoana ce desfășoară activități de îngrijire ajunge tributară sistemului relațional de sprijin, fără de care nu reușește să realizeze efectiv îngrijirea pe care este nevoită să o presteze. Situația persoanei împovărate de îndatoririle față de persoanele dependente din familia sa este una de pierdere a autonomiei, cel puțin temporar. Dependența permite o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mică și sunt excluse astfel de la accesul la alte dimensiuni ale puterii. O temă tangentă este problema puterii în viața cotidiană în general, nu numai în sfera privată. A deține o anume putere înseamnă a avea acces la resurse materiale, relaționale și simbolice. La nivelul politicilor publice, această direcție poate fi exprimată în micropolitici. Ele pot fi opuse macropoliticilor încă dominate de puterea de tip patriarhal. Rolul micropoliticilor ar fi să creeze oportunități de dezvoltare, contexte de împuternicire a celor vulnerabili
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pot fi găsite soluții și se poate depăși impasul momentan. Astfel de grupuri funcționează și ca facilitatori privind dezvoltarea personală. Ce este personal devine politic! Pentru părintele singur, participarea la un astfel de grup ar permite o compensare a deficitului relațional în care se află (în primul rând, din cauza lipsei de timp). În practica asistenței sociale s-au întâlnit cluburi ale părinților în care avea loc, în principal, un schimb de experiență privind creșterea copiilor. Mai mult, se oferea asistență pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în strânsă legătură cu specificul comunității căreia îi aparțin. În anumite situații, comunitatea are un rol reglator în articularea raporturilor de responsabilitate în familie, alteori chiar suplinește absența unora dintre persoanele care compun familia, compensează într-o măsură oarecare deficitul relațional al acesteia. Capitalul social poate fi privit și din punctul de vedere al integrării comunitare a familiei. În primul rând, sunt vizate relațiile interumane directe, însoțite de afectivitate și bunăvoință, relații care constituie o rețea de susținere pentru copil, un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fapt contravine libertății și toleranței promovate în societățile pluraliste (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 131). Copiii din familiile monoparentale pot fi marginalizați, având legături sporadice în comunitate sau pot fi, dimpotrivă, bine integrați în comunitate. În ultimul caz, deficitul relațional din familie este compensat prin relaționările exterioare acesteia. Comunitatea poate fi una incluzivă 111, receptivă la nevoile membrilor ei și funcțională în sensul susținerii lor, sau excluzivă, în care cei ce nu se conformează tradițiilor sunt dezaprobați, considerați devianți și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și obligațiile copiilor față de părinți. Această idee vine să preîntâmpine izolarea părinților, mai ales la vârste înaintate. Unul dintre modelele de familie la care se refereau Martha Minow și Mary Lyndon Shanley în „Reconsiderarea conceptului de familie. Drepturi și responsabilități relaționale”64 viza tocmai ideea menționată de Anthony Giddens privind drepturile și responsabilitățile reciproce în relațiile de cuplu: „Recunoașterea faptului că indivizii sunt în mod inevitabil - deși în diverse măsuri și în momente diferite - modelați de relațiile lor de interdependență, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Essays on Sex Equality, University of Chicago Press, Chicago, 1970. Miller, Sue, The Good Mother, Harper & Row Publishers, New York, 1986. Millet, Kate, Sexual Politics, Avon Books, New York, 1970. Minow Martha; Shanley, Mary Lyndon, „Reconsiderarea conceptului de familie. Drepturi și responsabilități relaționale”, în Mary Lyndon Shanley; Uma Narayan, Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Teorii ale dreptății, Editura Alternative, București, 1996. Miroiu, Adrian, Introducere în analiza politicilor publice, Editura Punct, București, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Instituții în tranziție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
economico-socială complexă. Relațiile interumane, încrederea și credibilitatea, spiritul întreprinzător, stabilitatea și funcționalitatea instituțională sunt elemente cheie în configurarea unor structuri model de dezvoltare regională, pe nivele multiple. Caracteristice unei astfel de entități de dezvoltare sunt piețele și firmele integrate, ordonate relațional și credibile comportamental, ca și instituțiile și relațiile interumane bazate pe coduri morale și standarde etice bine definite și eficiente în planul care ne interesează aici cel economic. Un element fundamental în promovarea dezvoltării este, cum susține Schumpeter, inovația, sub
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
tot atâtea deducții absolut coerente ce pornesc de la faptele "psihologic semnificative" - și, aș adăuga, stilistic semnificative - din viața, destul de umbrită, a lui Mateiu. În preajma câtorva e, fără urmă de îndoială, de zăbovit. Am în vedere, întâi și-ntâi, excelentul portret relațional al profitabilei prietenii cu controversatul estet Alexandru Bogdan-Pitești. Percepută inițial ca o deturnare inconștientă a protectoarei imagini paterne (cei doi apropiindu-se nu mult după ce, la Berlin, se stingea I.L. Caragiale) această legătură nu avea cum să fie, observă Ion
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
să se bucure când reușește să atingă un obiectiv greu și să nu își piardă încrederea în sine chiar dacă un vis s-a dovedit să fie de neatins. Prin urmare, "tăiatul din aripi" nu face decât să adâncească o prăpastie relațională părinte și copil, cel din urmă alegând să-și caute un susținător în altă parte. Atunci când cel mic se află în fața unei lumi pe care trebuie să o descopere și să o cucerească, o lume pe care nu o știe
Părinți de succes: Persuasiunea, armă utilă în arsenalul educatorului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78508_a_79833]
-
elevilor să li se ofere mesaje clare despre consecințele negative ale relațiilor sexuale la vârste mici și să li se vorbească despre beneficiile abstinenței (castității). Manualul „Aspiră!” nu este unul religios, argumentația fiind întemeiată pe argumente psihologice, de sănătate, educaționale, relaționale, sociale și de comunicare, folosind metoda inductiv-obiectivă. Mai exact, elevii analizează ei înșiși avantajele abstinenței, dar și pierderile în urma activității sexuale premaritale. Manualul „Aspiră” apare la scurt timp după ce, în contextul discuțiilor despre introducerea unor ore obligatorii de „educație sexuală
Cum să faci sex creștinește, un manual pe care vor să-l predea în școli by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78629_a_79954]
-
Nu însă și cele plăcute: fiindcă, știind în linii mari despre ce va fi vorba (o poveste de dragoste, pigmentată de scene fierbinți și întrețesută cu o tematică și o problematică a complicațiilor adaptării), vom gusta, fără îndoială, noile istorii relaționale desenate și adâncite de prozator. Protagonistul romanului se află, precum majoritatea predecesorilor săi din cărțile postrevoluționare ale lui Virgil Duda, între două lumi: una a prezentului fierbinte israelian, trăit accelerat, sincopat și nevrotic; și alta a trecutului românesc, nu mai
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
o bună analiză făcută la lansarea Ultimelor iubiri, schița o comparație cu Ela, soția lui Ștefan Gheorghidiu din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război a lui Camil Petrescu. O paralelă și mai convingătoare se poate trasa, la nivel relațional, cu amorul dintre Victor Petrini și Suzy Culala, în Cel mai iubit dintre pământeni al lui Marin Preda. Ca și în romanul lui Preda, vedem aici un bărbat îndrăgostit, dar lucid, care studiază o fotografie mai veche. Din ceea ce instantaneele
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
mai practic, anume introducerea unor fundamente (sau principii) literare destinate să consolideze legăturile literaturii române cu literaturile europene. Este motivul pentru care, în primele două decenii ale existenței sale, Junimea s-a bazat mai ales pe invarianți literari de natură relațională și abia în ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea s-a bazat cu precădere pe invarianți teoretico-literari, de natură structurală. Însă această etapă aparține neojunimismului, fiind ilustrată, cu deosebire, de sistemul estetic al lui Mihail Dragomirescu. Junimea a
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
sau "Cc", ci doar pe noi înșine ca și destinatar. Toți ceilalți intră la "Bcc", astfel încât să nu se vadă unii pe alții și nici un ochi străin să nu-i ia ca din oală, pentru sofisticatele lor baze de date relaționale, care stabilesc într-o fracțiune de secundă cine-e-prieten-cu-cine. Dovada e chiar IM-ul lui Zuckerberg de acum 6 ani, pe care tare și-ar mai fi dorit să nu-l fi scris! Pe vremuri știam sigur că printre cei care
Conspiratia Facebook. Un manifest care circulă pe net îl acuză pe Zuckerberg de spionaj pentru Israel () [Corola-journal/Journalistic/71107_a_72432]
-
de analiză a activității de soluționare a petițiilor; ... h) colaționează și pregătește expedierea răspunsurilor pentru petițiile soluționate în cadrul serviciului; ... i) întocmește rapoarte de activitate periodice; ... j) îndeplinește orice alte sarcini primite de la conducerea ministerului, cu prioritate în domeniul relațional cu societatea civilă, în aria sa de competență; ... ... 2. în domeniul comunicării: a) asigură relaționarea directă cu petiționarii prin serviciul de registratură și prin preluarea apelurilor telefonice; ... b) asigură relaționarea și comunicarea directă cu petiționarii în cadrul audiențelor acordate de
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
conformeze cerințelor); consumul de substanțe adictive de către agresor ori comportamentele adictive ale agresorului care facilitează agresivitatea, dar și evaluarea tipurilor de servicii și programe de tratament adecvat, motivația pentru tratament, gradul de intensitate al tratamentului, etc; rețelele sociale, stereotipurile relaționale, percepțiile sociale și culturale care favorizează menținerea comportamentelor agresive, etc; evaluarea abilităților de viață independentă/autonomă: abilitățile personale de viață autonomă, abilitățile sociale și interpersonale, abilitatea de a accesa serviciile sociale de suport, consemnarea istoricului privind educația școlară, analiza experienței de
STANDARDE MINIME OBLIGATORII din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260285]
-
conformeze cerințelor); consumul de substanțe adictive de către agresor ori comportamentele adictive ale agresorului care facilitează agresivitatea, dar și evaluarea tipurilor de servicii și programe de tratament adecvat, motivația pentru tratament, gradul de intensitate al tratamentului, etc; rețelele sociale, stereotipurile relaționale, percepțiile sociale și culturale care favorizează menținerea comportamentelor agresive, etc; evaluarea abilităților de viață independentă/autonomă: abilitățile personale de viață autonomă, abilitățile sociale și interpersonale, abilitatea de a accesa serviciile sociale de suport, consemnarea istoricului privind educația școlară, analiza experienței de
STANDARD MINIM OBLIGATORIU din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260241]
-
genetice de regularizare Text-mining pentru publicaţii bio-medicale Identificarea utilizatorilor falşi şi a ştirilor false în cadrul reţelelor sociale Sincronizări la nivelurile sub-sintactic, sintactic şi de discurs în analiza limbajului natural. Segmentări spaţio- temporale în texte Echivalenta de programe si proprietăți relaționale ale programelor Tehnici de rescriere cu constrângeri logice Sisteme de demonstrare interactivă și automată a programelor (Coq, Agda, Dafny, F* etc.) SAT/SMT solvers Metode de crowdsourcing aplicate în Prelucrarea Limbajului Natural și în învățarea limbilor străine Analiza și procesarea informației
ANEXĂ din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260201]