331 matches
-
își păstrează intacte virtuțile, cu savuroase aluzii și trimiteri la strictă actualitate. Apărut în 1987, Calpuzanii a fost curînd retras din circulație și nu s-a bucurat de ecouri criticie pe masura (unele vor fi reluate abia în 1990). La relectura, uimirea noastră unește admirația pentru perfectă asimilare a materiei istorice, cu sinceră invidie confraterna a îndrăznelii scrierii și publicării unui text lesne descriptabil în săgețile lui trimise către realitatea sociopolitica imediată. Întorcîndu-mă la manuscrisul azi restituit circulației, al poetului și
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
cu farmecul său irezistibil, menționând întâmplări și fapte de istorie literară, precum impresia pe care i-a produs- o piesa lui Teodor Scorțescu, Le Miraje des Alpes, însemnările despre piesa Rodia de aur scrisă în colaborare cu Adrian Maniu sau relectura poeziei lui Horia Furtună, Balada lunii. Epistola aceasta se constituie, într-un veritabil document de istorie literară, în care autorul îmbină perfect stilul epistolar cu cel colocvial, comunicând, astfel, impresii și informații despre viața literară de la sfârșitul anului 1920. * Iași
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
artistului, conștient de jocul literaturii ce poate deveni lumea însăși, după modelul parțial al eului auctorial divizat în personaje din Trei într-o galeră (1998). Fără știința paradoxului nu se recuperează imaturitatea generică, acesta pare a fi mesajul. Întoarcerea, prin relectură și spre autoficțiune, rămâne operațiunea funciară a scriitorului timișorean. În toate, Livius Ciocârlie explorează un teritoriu al autocunoașterii prin idei ce se formulează, mereu strategic, la întâlnirea dintre filosofie și literatură. Exercițiile de imaturitate sunt solilocvii în game diferite, de la
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
explorează un teritoriu al autocunoașterii prin idei ce se formulează, mereu strategic, la întâlnirea dintre filosofie și literatură. Exercițiile de imaturitate sunt solilocvii în game diferite, de la interpretare la ficțiune și invers, molipsitoare ca întotdeauna, prin invitațiile la lectură și relectură. În aparență colecții de curiozități intelectuale, textele ascund, de fapt, istoria unui înțelept care știe că nimic nu-l poate împiedica să-și vadă de revelația matură a imaturității pierdute și regăsite.
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
Pe de altă parte, situația este diferită și de cea a receptării de primă instanță, printr-o cronică literară, a unui volum de versuri nou. Nu va mai fi vorba de o primă întâlnire cu o carte, ci de o relectură și o revizitare a ei, critică. Surprizele mai puțin plăcute ale cronicarului literar (cărți promovate puternic și care se dovedesc baloane de săpun editorial) sunt excluse, întrucât preselecția, aici, poate fi făcută. Voi alege numai cărți importante, care să onoreze
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
mai exact, gazetăresc - al prozei (prin apelul la un text până atunci ignorat de exegeți: Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Se poate afirma că interesul scriitorilor postmoderni, optzeciști și nouăzeciști deopotrivă, pentru modelul Caragiale se datorează, într-o măsură însemnată, relecturii pe care o operează ediția din 1972. Demersul lui Dan C. Mihăilescu este încă și mai radical decât cel al lui Preda. Ediția sa readuce la „momentul zero” interpretarea lui I. L. Caragiale. Fără a demonta receptarea mai veche, ci integrândo
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
văd în jur, consolarea și leacul în bemolii traiului patriarhal. Căruia i se potrivește o lectură cu gust de șerbet, din Teodoreanu. Remixat (sic!) de curând, de Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir, poate fi, de ce nu, miza unei încercări de relectură. Cruzimea, cel puțin în primul volum, în care nu e contrabalansată de răzbunările vieții, e aceeași din poveștile lui Creangă. Normală, într-un fel, dar conturând o lume destul de brutală. O lume de copii fericiți, care nu au nici o limită
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
cărții, Monica e cea nesuferită. Olguța e voluntară, rebelă, vie, incomparabilă cu această floare de pension care, cu toată delicatețea purtărilor ei, pare că se pune bine cu familia care a primit-o, după ce a ei nu mai există. La relectură, lucrurile apar exact invers. Monica nu se potrivește cu rolul de copil, exact în aceeași măsură în care Olguța nu se potrivește cu rolul de adult. De asta, o serie de morți la care asistă și-n care se implică
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
din 1929 încoace, minți critice și erudiții filologice de o rară subtilitate. Numai că, mai presus de jocurile speculative și de observațiile sclipitoare, lui Matei Călinescu îi reușește o dublă - majoră - amprentare: în primul rând prin metoda, perfect dezideologizată, a relecturii; în cel de-al doilea, prin diagnosticul implicit și subliminal pe care-l fixează drept blazon al studiului și - în același timp - al operei mateine. Premisă de căpătâi a oricărei înțelegeri raționale ori emoționale, recitirea devine, la Matei Călinescu, algoritm
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
în câteva din scrierile lor canonice sau numai marginale - nu pot fi, se pare, luați în posesie decât după a doua foiletare serioasă. Lectura e imposibilă și insuficientă, iar dreptul de cetate îi revine exclusiv, după grila lui Matei Călinescu, relecturii. Pe sobra listă din volumul american Rereading se adaugă, mai probabil ca un tribut plătit tinereții decât ca o formă de patriotism literar, Craii de Curtea-Veche. Cum asta? S-ar părea că nici acestui bizar roman interbelic nu i se
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
Craii de Curtea-Veche și eventualii noi sacerdoți există, acum, decriptări ca acelea operate sintagmatic de Albala sau Paleologu, intertexte din Montagne revelate de Șerban Cioculescu, matrice stilistice puse în evidență de Ov. S. Crohmălniceanu. Și - nu în cele din urmă - relecturi inteligente puse în pagină de Matei Călinescu. Un protocol actualizat ar trebui să includă - pe lângă Craii..., Remember sau Sub pecetea tainei - și acest amplu filtru critic. Adică ar obtura lucid tocmai misterul decadentist, ritualul mnemotehnic, recitarea evlavioasă în care stătea
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
mai găsesc cîțiva vîrstnici ce au cunoscut familia Jäger. Consemnînd această anchetă - cu zvonurile, pistele false, minciunile și adevărurile subiective ale martorilor, scriitorul pune în paralel confesiuni dureroase despre relațiile din copilărie cu frații lui și își însoțește povestirea cu relecturi ale unor episoade biblice, pretext de meditații asupra surselor invidiei, crimei, lașității și curajului. Trei convingeri domină textul în ansamblu: că trebuie să cauți ce altă poveste ascunde sau trădează cea care tocmai îți este spusă; că violența nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
s-a dovedit mai impunătoare. Șase volume, așadar, despre care s-a vorbit deschis pe 12 decembrie, si pe care întreaga redacție le recomandă spre lectură cititorilor României literare în liniștea vacanței care se apropie. Sau - poate - spre o folositoare relectura.
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]
-
Cosmin Ciotloș Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Ion Mureșan, Ioan Es. Pop, Liviu Ioan Stoiciu. Așa arată, în texte, la o severă relectură, nucleul granitic al poeziei generației optzeci. Sau cel puțin așa stau lucrurile în viziunea editorilor de la Paralela 45, care au lansat - de curând - pe piață antologia de grup Băutorii de absint. Nu stau să chestionez savant selecția, să mă mir
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
accidental o carte a sa nu poate fi nici interzisă, nici blamată în vreun fel. De aici fascinația față de Jurnalul alcătuit din frânturi de corespondență, de aici entuziasmul din jurul apariției acestei culegeri de povestiri. Ambele, în fond, întinse exerciții de relectură, reveniri proaspete într-un spațiu deja cunoscut. , numai că încă o dată. Iată - editorial și emoțional totodată - legitatea care dictează orizontul de așteptare al unei asemenea cărți postume. Chiar de la un text la altul, deși fără prea deranjante redundanțe, ea se
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
ce, sub presiuni ideologice de inspirație naționalistă, s-a salvat o dată cu faimosul număr al Dilemei; dacă pe Caragiale cel menținut de memoria colectivă mai cu seamă prin micile scenete kitsch ale perioadei comuniste îl mai recuperăm de unii singuri la relectură; dacă - în sfârșit - poporanul Creangă a ajuns mai aproape de noi prin poveștile sale corozive citite pe sub mână în adolescență, ei bine, autorul ardelean al Junimii nu s-a primenit în vremea din urmă. Lovitura de grație dată de Călinescu a
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
sa "istoriei receptării critice". Și nu doar dintr-un scrupul "de onestitate", prin consemnarea meritelor unor predecesori, ci și dintr-un motiv formulat, fără ocol, astfel: "mai cu seamă în cazul unor opere de care ne despart secole, lectura ori relectura textelor oferă mai puține satisfacții istoricului decît aceea a comentariilor critice, concomitente ori succesive". Textura de opinii emise asupra operelor i se pare criticului nostru a fi înzestrată cu "o miraculoasă actualitate", întrucît ea s-ar dovedi mai rezistentă la
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
N. Georgescu În textul de față nu ne interesează "Cum plăsmuia Eminescu" (D. Caracostea), ci cum așternea el pe hârtie o creație în sistemul de reprezentări scripturale al vremii sale. Vă propun, stimați cititori, o relectură filologică a poemului eminescian De-o trece anii..., pretabil discuției într-o revistă pentru că este scurt. A fost publicat prima oară de Titu Maiorescu în Ediția princeps (decembrie 1883; voi folosi pentru ea sigla P1, iar pentru edițiile următoare ale
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
proprie și neavizată - textele în beneficiul imaginilor. Să forțăm cel mult apropieri individuale sau atomiste, iar nu reale decriptări ale scriiturii. Acesta e ingredientul neașteptat al volumului Alexandrei Ciocârlie. Și totuși, clasicii... se detașează net ca fiind altceva decât o relectură pe sărite a unor autori pe criterii uneori fanteziste de similaritate cu unii dintre contemporani. Pindar, Teocrit, Xenofon, Caesar, Tucidide, Plaut, Catul, Pliniu cel Tânăr, Ovidiu, Vergiliu, Petroniu au șansa unor - exact așa! - recenzii. Formidabile și pătrunzătoare. Ochiul este, știm
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
darul de a clătina un mit infantil și nimic mai mult. Ceea ce contează, ceea ce rămâne e aerul fetid al cartierelor sovietice, plin de vorbe întortocheate și de viziuni culpabilizante. O dată parcurs, romanul lui Iulian Ciocan își pretinde, fără alte amânări, relectura. Relectura în sens invers, adaug numaidecât. De ce o asemenea condiționare? Firește, ultimele două capitole răspund exact și condensat tuturor nedumeririlor ivite până acolo. Numai că, deși locul acestor secvențe putea fi, practic, oricare (de vreme ce penultima e o motivație foarte personală
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
de a clătina un mit infantil și nimic mai mult. Ceea ce contează, ceea ce rămâne e aerul fetid al cartierelor sovietice, plin de vorbe întortocheate și de viziuni culpabilizante. O dată parcurs, romanul lui Iulian Ciocan își pretinde, fără alte amânări, relectura. Relectura în sens invers, adaug numaidecât. De ce o asemenea condiționare? Firește, ultimele două capitole răspund exact și condensat tuturor nedumeririlor ivite până acolo. Numai că, deși locul acestor secvențe putea fi, practic, oricare (de vreme ce penultima e o motivație foarte personală a
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
commenta) pe niște bare de metal pe care apa nu putea să le strice și pe niște pietre foarte tari.” (Conl. 8,21) Așa a salvat el memoria malefică a omenirii. În paginile care urmează, îmi propun să fac o relectură a exegezei lui Casian în interiorul tradiției patristice, urcând și până la câteva texte din literatura iudaică apocrifă. Pentru aceasta, voi urma schema pe care tocmai am pus-o în evidență (Conl. 8,21). De asemenea, adaug că mărturiile luate în considerație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și alte poeme care nu există există, totuși, și este o carte care, în peisajul poeziei actuale, sclipește. Condensând imaginile până la a-și construi o formulă cu cifru, poezia lui Valeriu Mircea Popa impune, pentru decodare, o lectură și o relectură. Fiindcă, pentru a putea gusta acest tip de poezie, trebuie să parcurgem niște cotloane foarte întunecate, adesea înfricoșătoare, să le iluminăm, apoi să întoarcem acest întreg interior pe față, ca pe o haină. Și atunci vom avea în fața ochilor o
Bijuterii întoarse pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7385_a_8710]
-
în favoarea comunicării extraliterare" (p. 10, coloana 2). Dar nu Eminescu însuși intuise și profetizase cu tristețe că, în postumitate, viața va disloca opera? (Vezi penultimul pasaj de versuri din Scrisoarea I). însă nici unul dintre studiile de după 1990 nu propune o relectură critică a operei lui Eminescu, constată, împreună cu Nicolae Manolescu, Bianca Burța-Cernat: "nimeni nu a mai propus, de la Ion Negoițescu încoace ("ultimul mare cititor al lui Eminescu") o nouă lectură critică a operei eminesciene" (nr. 9, coloanele 2, 3). în lipsă
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
aspect esențial, pornește chiar de la Eminescu însuși (sic!), de la viața și opera acestuia" (Dana Pârvan-Jenaru, p. 10, ultimul paragraf). Or, tocmai felul în care sunt puse în valoare aceste noutăți merită o atenție specială. Ilina Gregori, lansând noi "piste de relectură șșiț de reinterpretare... dezvăluie în paginile operei lui Eminescu anticipări ale psihologiei abisale jungiene și elemente ale unei concepții moderne despre istorie, ținând seama de rolul inconștientului ca factor genetic al civilizației. în plus, autoarea descoperă în scrierile sale elemente
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]