38,153 matches
-
ci informatica și științele exacte, importanți gînditori iudeo-creștini precum Hans Urs von Balthazar, Henri de Lubac, Jean-Luc Marion, Emanuel Levinas și mulți alții afirmă că, după cum religia n-ar putea funcționa fără cultură, nici cultura n-ar putea funcționa fără religie. Religiosul e un factor inalienabil al naturii umane: "Ei bine, mărturisește V. Nemoianu, eu tocmai aici văd marea speranță a criticii și teoriei literare. Determinismul materialist a devenit un fel de turn de fildeș, steril la ora asta; dar nici
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
a criticii și teoriei literare. Determinismul materialist a devenit un fel de turn de fildeș, steril la ora asta; dar nici formalismul pur nu poate fi decît o disciplină auxiliară". Eseistul constată cu regret că la noi se manifestă, în privința religiei, o polarizare nocivă a societății. Postura "fixist-muzeală", "fundamentalistă" se confruntă cu negativismul cras, cu "furia destructivă" a seculariștilor care-și imaginează că sînt "progresiști": "În realitate, privind lucrurile istoric, ne dăm seama tot mai bine că fără tradiția biblică, iudeo-creștină
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
mutilant în recepția complexității textului literar: "Cele mai bune istorii literare și culturale românești vor fi scrise abia de acum înainte, prezic eu, bazate pe descifrarea hermeneutică a încifrărilor religiosului în discursul estetic". Sau concluziv, degajînd conotația postideologică a ocultării religiei: În- tr-un cuvînt, am convingerea că marginalizarea religiosului în societatea românească (sau în orice altă societate) ar știrbi în mod grav, poate iremediabil, cîștigurile de libertate de după 1989. Opoziția față de religie ține mai totdeauna de sistemele tiranice, foarte, dar foarte
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
discursul estetic". Sau concluziv, degajînd conotația postideologică a ocultării religiei: În- tr-un cuvînt, am convingerea că marginalizarea religiosului în societatea românească (sau în orice altă societate) ar știrbi în mod grav, poate iremediabil, cîștigurile de libertate de după 1989. Opoziția față de religie ține mai totdeauna de sistemele tiranice, foarte, dar foarte rar de cele democratice". Vidul religios nu devine automat "rațional", "democratic", "progresist" așa cum par a fi încredințați unii fervenți retardați ai doctrinei iluministe, căci după cum spunea un mare apologet al creștinismului
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
În cadrul acestei întâlniri trebuie descoperite întâlnirile cu Hölderlin, cu Lenau și, poate, cu Nietzsche. Hyperion-ul lui Hölderlin conține această imagine a germanilor: ,,Barbarii din vremuri vechi, ajunși și mai barbari prin propria lor strădanie, prin știință și chiar prin religie, absolut incapabili de orice simțământ nobil, corupți, din fericire pentru divinele Grații, până în măduva lor, jignitori pentru orice suflet ales, mai ales prin exagerare, cât și prin meschinărie, surzi și lipsiți de simțul armoniei, ca cioburile unui vas aruncat în
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Ioan Buduca ar fi demn de ridiculizarea și de oprobriul lui Antisthius (pseudonimul adoptat de Nicolae Steinhardt). Altminteri, tipul de text pastișat de Buduca e unul dintre cele mai prolifice pe terenul românesc post-revoluționar: acela al revistelor paranormale, care amesteca religia (cu o clară preferință pentru buddhism), numerologia și astrologia, istoria și politica, etc. pentru a compune o salată a tuturor domeniilor, de obicei asezonată cu o teorie a conspirației sau cu o legitimare a vreunui rol cosmic al patriei, punct
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
la Sadoveanu?". Totodată îmi amintește de comportamentul cenzurii comuniste din ultima perioadă a regimului, cînd nu mai avea în vedere "abaterile" de la norma ideologică din reviste și cărți decît la nivelul vocabularului; elimina, adică, unele cuvinte (care se refereau la religie sau la sex, îndeosebi) și cu asta considera că norma a fost restabilită. Mie mi se pare că mai grave decît expresiile triviale (desigur, nerecomandabile, totuși, în anumite contexte, firești: nu înjuram noi, toți, cînd se întrerupea curentul și pierdeam
Trivialitate sau imoralitate? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15308_a_16633]
-
că Isus Cristos parcă ar fi fost un discipol al atenianului care, ca temă de bază a cunoașterii, enunța acel CUNOAȘTE-TE PE TINE ÎNSUȚI... Care enunț reprezintă, și el, esența reformei creștine așa cum au făcut-o marii întemeietori de religii noi, în apusul Europei. Sunt primele semne ale Existențialismului, de aceeași sorginte vest-europeană... Curios, Tacit, în analele sale, pomenește într-un singur loc de Cristos, fără nici un comentariu, doar ca de un personaj istoric episodic. În perspectiva mileniilor următoare, s-
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
Europei. Sunt primele semne ale Existențialismului, de aceeași sorginte vest-europeană... Curios, Tacit, în analele sale, pomenește într-un singur loc de Cristos, fără nici un comentariu, doar ca de un personaj istoric episodic. În perspectiva mileniilor următoare, s-ar putea ca religia creștină, ca și celelalte, să dispară sau să se modifice... Faptul că marele istoric latin nu a comentat în nici un fel activitatea lui Isus, reducându-l la o simplă figurație a epocii, te poate îndreptăți să pui ipoteza unei pieiri
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
hărțuită; o viață publică jalnică și un împărat ce nu voia să mărească hotarele imperiului. Nu e totuși fără folos de a ne opri atenția asupra acestor lucruri neînsemnate în aparență, din care însă izvorăsc mari învățăminte." Istoria va anexa religia?
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
politici au acaparat locuri-cheie în societatea românească, comportându-se cu o inimaginabilă lipsă de decență, parcă-mi vine să le spun ceea ce-ar merita: Vade retro! Din problemă individuală a fiecăruia dintre noi, politrucii cu sutane au făcut din religie echivalentul desfășurarii actelor sexuale în public. Ei au confiscat și batjocorit însăși esența spiritualității umane: intimitatea. Nu am, recunosc, o vastă experiență a lumii monahale. Dar din ceea ce văd la televizor sau în diverse împrejurări publice, nu țin minte să
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
de droguri care circulă nestingherită pe sub privirile indiferente ale preoților. Numai că "ostașii Domnului" au alte preocupări decât grija mântuirii enoriașilor. Proliferează cu o viteză demnă de Iran, Irak sau Afganistan școlile religioase, totul culminând cu ciupercăraia de Facultăți de religie ortodoxă. N-am nimic împotriva acestor facultăți - în fond, cu cât preoții se școlesc mai mult, cu atât mai bine pentru "turmele" lor. Dar mi se pare cu totul anormal ca ele să funcționeze în cadrul universităților. Ne îndreptăm cu pași
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
devenit o urgență. Liber-cugetătorul Ion Iliescu ne datorează nouă, ortodocșilor, acest cadou. Nu de alta, dar dacă vom fi obligați să credem, s-ar putea ca efectul să fie contrar. Am înțeles iritarea celor care atunci când s-au declarat "fără religie" au stârnit, după caz, uimirea, dezaprobarea, indignarea, furia recenzorilor. Nu există așa ceva!", au decretat angajații primăriilor. Dar dacă există? Dar dacă, sătui de mascarada cu iz politic din sânul B.O.R., unii otodocși-pasivi, ca să-i numesc așa, au decis
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
au decretat angajații primăriilor. Dar dacă există? Dar dacă, sătui de mascarada cu iz politic din sânul B.O.R., unii otodocși-pasivi, ca să-i numesc așa, au decis că e cazul să reacționeze? Cei mai radicali au treacut la alte religii, lăsându-l pe Teoctist să viseze la Catedrala neamului - un neam din care tot mai multă lume se simte exclusă nu din cauza lipsei de credință, ci a excesului de sărăcie și mizerie, promiscuitate și nesimțire. Dreptul la alegere - de a
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
pare să o ia razna. Cum priviți evenimentele din 11 septembrie și tot ceea ce a urmat? Chestiunile acestea se întâmplă din cauza contrastelor dintre cei prea bogați și cei prea săraci. În Afganistan totul este exagerat, în special în materie de religie. Dar ăla care a fost capul răutăților este miliardar, iar miliardele le-a făcut pe petrolul vândut americanilor! Ce ne așteaptă? Anii care urmează eu nu îi văd clar, nu văd o perioadă de pace. Un proverb latin spune " Când
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
lor (unde se urmărește în primul rînd formarea stării a treia românești, sub chipul "burgheziei de sutană", a preoților de mir, motivată în principal economic - de scutirea de taxe, și apariția timpului profesional-burghez în dauna celui tradițional, încurajat de o religie cu vocație nu mistică, ci de organizare socială), Scrisoarea pururea rămîne (cu un foarte interesant subcapitol dedicat practicilor de lectură și producției editoriale sub Vechiul Regim), Ispita lucrurilor (despre ctitorirea de biserici și mănăstiri ca practică socială specifică, în strînsă
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
Caragiale fiindcă el însuși "este un străin deghizat în român". (Aici tema ocupantului fanariot a lui Davidescu scoate capul după aproape șapte decenii). Acestei origini i-ar datora Caragiale denigrarea războiului de independență, parodierea intelighenției ardelenești, lipsa de respect pentru religie. Dl Popa continuă: "Nu-i la fel de semnificativ faptul că acest Caragiale, care a atacat formele fără fond, fiind el însuși o formă fără fond, a plecat, ca orice străin, atunci cînd lichelismul i-a fost demascat? Că "s-a cărat
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
singure, fără voia, fără rațiunea divină) înainte ca acesta să fi fost desăvârșit. "Dumnezeu se odihnește pentru că s-a supărat pe mâinile lui". De altfel, precum în vestitul proverb "nu știe dreapta ce face stânga" (cu toată simbolistica aferentă a religiilor monoteiste), dreapta Domnului, încă neiertată, umblă prin lume. Sângele izbucnește până la urmă, după smulgerea ei, într-o imagine apocaliptică: "întregul pământ era acum roșu de sângele Domnului și nu se mai putea recunoaște ce se întâmpla acolo jos. Atunci ar
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
Dintre funcțiile limbajului, ea răspunde nevoii de "descărcare", dar e și o exagerată dilatare a eului, o întârziată autoapreciere a propriei adolescențe (sunt aici ecouri din Freud și Jung). Filosofic, Maria argumentează și cu teoria autocunoașterii, a raporturilor cu alteritatea, religia, categoriile estetice, transcendența. Datorită ei dobândește statut dreptul de a scrie despre sine: realitatea subiectivității. Doamnei Mariana Sipoș, hispanistă și scriitoare ea însăși, îi datorăm nu numai revelarea acestei extraordinare personalități, ci și descoperirea și traducerea în addenda a scrisorilor
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
Cătălin Constantin De la sfîrșitul anului 1997 Asociația Română de Istorie a Religiilor publică, cu unele decalaje ale căror cauze sînt ușor de înțeles, o revistă extrem de interesantă, singura de acest fel de la noi - Archaeus, mult prea puțin discutată, deși studiile pe care le propune, docte analize ale unor subiecte de detaliu ale
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
cu unele decalaje ale căror cauze sînt ușor de înțeles, o revistă extrem de interesantă, singura de acest fel de la noi - Archaeus, mult prea puțin discutată, deși studiile pe care le propune, docte analize ale unor subiecte de detaliu ale istoriei religiilor, ar merita comentarii foarte atente. Dacă primele numere din Archaeus, cu apariție semestrială, reuneau doar articole scrise în limba română, de ceva vreme revista, devenită trimestrială, apare într-o ținută internațională, cu studii în franceză și engleză. Se pare că
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
primele numere din Archaeus, cu apariție semestrială, reuneau doar articole scrise în limba română, de ceva vreme revista, devenită trimestrială, apare într-o ținută internațională, cu studii în franceză și engleză. Se pare că proiectele Asociației Române de Istorie a Religiilor iau tot mai multă amploare. O nouă revistă, Studia Asiatica, a fost lansată, iar ultimul număr din Archaeus, tomul V/2001 - fasciculele 3-4, anunță pregătirea unei bibliografii generale a istoriei religiilor în România, proiect exhaustiv, dificil, ce ar urma să
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
Se pare că proiectele Asociației Române de Istorie a Religiilor iau tot mai multă amploare. O nouă revistă, Studia Asiatica, a fost lansată, iar ultimul număr din Archaeus, tomul V/2001 - fasciculele 3-4, anunță pregătirea unei bibliografii generale a istoriei religiilor în România, proiect exhaustiv, dificil, ce ar urma să acopere intervalul cuprins între 1797 și 1997. Ceva mai redus ca număr de pagini în comparație cu aparițiile anterioare, acest ultim număr din Archaeus rămîne la fel de substanțial și de interesant: Eugen Ciurtin nu
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
în detaliu sînt prezentate aspecte ce țin de "vînătoarea de evrei" și de iudeocidul simbolic. Cum lectura cărții lui Andrei Oișteanu a fost făcută mai ales din perspectiva interacțiunii (imaginare) români-evrei, plasarea unor capitole într-o revistă de istorie a religiilor, poate atrage atenția asupra unor aspecte mai generale, dar nu mai puțin importante, ce țin de metoda de analiză a lui Andrei Oișteanu, aspecte care, fără a fi ignorate, au trecut totuși în umbra subiectului legat de mereu actuala problemă
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
curtean și, în general, de "om de caracter", sau "om civilizat". Până în secolul al VII-lea, arabii nu s-au făcut simțiți printre popoarele cunoscute atunci: romanii, bizantinii, vizigoții, celții, francii. Dar apare o carte din care se dezvoltă o religie nouă: Coranul. Revelația lui Mahomed nu se deosebește mult de cea a patriarhilor și proorocilor, de aceea Coranul pare o variantă poetică (avea tradiția quasâdei), a Bibliei. Coranul este începutul celei de a treia religii născute din Biblie (celelalte două
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]