1,588 matches
-
cu religia este foarte interesantă. Așa cum am spus mai sus, sfidarea, îndoială și relativismul sunt mai scăzute, iar conformismul crescut, ceea ce îi face predispuși spre supunere la dogme (în acest caz religioase). Într-adevăr, românii au un nivel crescut de religiozitate și văd religia că foarte importantă în viața lor (au încredere foarte mare în biserică). Deși sunt foarte încrezători în dezvoltarea științifică (ex. în dezvoltare tehnologiei; în universități), daca știință s-ar ciocni cu religia, 50.2% dintre români ar
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
investigare detaliată, autorul volumului de față realizează o justă încadrare a poeziei lui V. Gafencu în specificul poeziei iluminării sufletești regăsită în poemele lui Radu Gyr, Nichifor Crainic, Lucian Blaga unde lumina și iubirea înalță vibrațiile sufletului spre divinitate, prin religiozitate, prin împărtășirea cu apă vie a iubirii lui Hristos.Prin martiriul închisorilor cei aflați în suferință transformă pușcăria în Via Dolorosa ”hristică eliberându-se de sub teroarea istoriei”(pg.90 ). Autenticitatea, lirismul profund tonalitatea imnică a poemelor lui Valeriu Gafencu împrumută
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
în fiecare român zace un european, sper că n-a avut în minte modelul antropologic vestic; sper că are și el această viziune autentică a omului ortodox. Eu, ca unul care 70 de ani a conviețuit cu românii, știu că religiozitatea mistica a românilor a creat o relație specială cu Dumnezeu și care are toate șansele, sper din inimă, să revigoreze creștinismul apusean. - Grecia ortodoxă este membră a Ue de peste un deceniu. De ce n-a reușit să influențeze Apusul catolic și
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
să-și strice fazonul. Cărăușeala femeilor care nu voiau să-și piardă nicicum cochetăria a fost mult ușurată, cam tot în aceeași perioadă, de plăscioarele colorate, cu ochiuri mici, foarte la modă. Despre ele se spunea cu un fel de religiozitate că ar fi făcute din Fibre Sintetice. Se strângeau ghem și se îndesau într-o punguță rotundă din pânză de aceeași culoare, cu un mic căpețel croșetat lăsat afară. Puteau fi cărate așa, strânse ca o mingiucă și flendurate pe lângă
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
am amintit nu numai drama sfășietoare a ultimelor săptâmâni de viață ale lui Mozart, ci muzica,l mai mult o sentință pe care o datorăm lui Blaise Pascal care spunea că „Experiența ne face să vedem o deosebire enormă între religiozitate și bunătate...” Linia dirijorală indusă orchestrei, coriștilor și soliștilor de maestrul Konstantin Hiller, a gravitat însăși în ivirea cu imaginile muzicale ale capodoperei, cu acest bine. Sigur, muzica acestui Recviem este cunoscută. Ceea ce a fost o noutate - cel puțin pentru
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
la sfârșit de octombrie și început de noiembrie, când pe lângă atmosfera blândă și calmă a unei veritabile veri indiene, m-am surprins de-a dreptul năucită de un concert simfonic. Tot de fiecare dată când revin la Sibiu, merg cu religiozitate la Filarmonică, de care mă leagă o străveche și mereu reînnoită admirație și, de ce nu, chiar dragoste. În fond, aici și datorită ei am deschis ochii și urechile pe muzică. Aici și datorită ei am deslușit multe din tainele acestei
Concert de Oscar la Sibiu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84307_a_85632]
-
magic se repetă de trei ori la un scurt interval, ultima dată invitând pe spectatori să intre în sală. Am urmărit acest moment cu ochii în lacrimi, plin de emoție la gândul că el a fost reiterat cu o anumită religiozitate în fiecare an de la prima desfășurare a festivalului din 1876. în acest sens, el poartă o încărcătură sacră care îți pătrunde adânc în suflet. Intrarea în sală se face discret și în liniște, publicul fiind extrem de educat și pregătit printr-
Festivalul Bayreuth 2009 (I) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6913_a_8238]
-
a ceea ce a oferit ea mai prețios istoriei culturii. Reportajul inserează lungi descripții și analize ale tablourilor și sculpturilor abundente, cu o minuțiozitate pe alocuri obositoare, compensată de asociațiile comparatiste. Un singur exemplu dintr-o foarte lungă serie: "E destulă religiozitate prezentă în exponatele muzeului. Un elvețian, E. Burnand, îi zugrăvește (1898) pe Petru și Ioan alergând spre Sf. Mormânt, cu atentă expresivitate: Ioan tânăr, înflăcărat și anxios, în alb, Petru grizonat deja, în robe brune, cu ochii îndoiți și gânduri
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
eliberează de autor, îi revelează acesteia autonomia. Faptul e posibil atunci când artistul eliberează singur creația de sine, pentru a se asigura că o va comunica și altora. Ca însoțitor al cărții, spune N. Balotă într-una din propensiunile sale spre religiozitate, "criticul se cuvine să fie nițel profet" (404). Iar dacă vede viața cărții, viața din carte, el poate să prevadă și durabilitatea de viață prin lectură a acesteia. Cum poate fi criticul profet, altfel decât descoperind metoda sincronismului lecturii, a
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
s-o contempli îndelung și fără idei prefabricate. Cu gînd limpede și începător". Odată ajuns pe acest teren ferm, autorul Interlocuțiunilor își revelă încă o trăsătură a mentalității sale tradiționale (Monsieur Homais era un adept al stîngii atee) și anume religiozitatea. Credința e, în ochii săi, un dar nativ, a cărui absență divulgă o infirmitate: "Așa cum unora le lipsește simțul sublimului sau al comicului, altora le lipsește simțul divinului". O preconcepție obstinată disociază spiritul religios de funcția inteligenței, împingîndu-l la periferia
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
dintre marile spirite ale ultimelor trei secole erau mai permeabile la suflul divinului, decît voiau să pară, cîte și care anume și-au ascuns virtuțile, făcînd paradă de contrariu". Socotiți esprits forts, unii din autorii taxați pentru carența lor de religiozitate, emitenți de "rotomontade" ale impietății, au posedat un spirit creștin subiacent ce contrazicea suprafețele: "Foarte multe paradoxuri blasfematorii, maxime impioase sau profanatoare nu sunt decît bucăți de ...brioť cu efect mai mult amuzant decît convingător (Cioran nu-i decît cel
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
bani de-aruncat pentru plăceri, încolo!... ș...ț oricît ar izvorî această emancipare de superstiții și iluzii și de rușine dintr-o dorință neînfrînată de viață, din punct de vedere social, ea înseamnă moartea pentru o societate; această lipsă de religiozitate e un simptom sigur de o pierire neînlăturată. Mai mult ceva: ea arată că și indivizii astfel Ťemancipațiť sînt conștienți că sună ceasul lor și fără să se mai lupte serios, se grăbesc să apuce cît pot mai mult din
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
Livius Ciocarlie Îneacă într-un sos de vorbe deciziile - „...a fi inutil până la religiozitate; a trasforma existența într-un pretext al nimicniciei personale” - de la care nu s-a abătut. Ar fi și acestea numai vorbe dacă nu le-ar scrie când e lipsit realmente de mijloace și de perspective, neștiind că nu mai are
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]
-
etc). Starea postmodernă marchează trecerea la vizualizare în domeniul comunicării (computerul); centrele de putere se modifică într-o lume care a încetat de a fi bipolară. Postmodernismul, introducînd scepticismul și relativismul cu privire la valorile tradiționale, pune totul sub semnul întrebării; însăși religiozitatea începe să fie considerată un vestigiu perimat al trecutului. Totuși exegetul nu cade în disperare („Postmodernitatea nu e nicidecum o condiție diabolică. E doar una periculoasă”, p.32). Această aserțiune va fi demonstrată pe aproape 500 de pagini. Nemoianu descoperă
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
Și citeau acolo Eminescu, Creangă, nume față de care P.H.L., ca toți românii basarabeni, are o adevărată venerație. Iată-l deci pe Domnul R. descheindu-i bluza femeii dragi, sărutându-i sânii, la început pasional, mai apoi cu un fel de religiozitate („din cupele astea au băut cei doi feți-frumoși” - își spune în gând). Teodora se lasă luată în brațe ca un copil, spre a fi dusă... unde altundeva decât în pat? El îi admiră mijlocul subțire și picioarele frumos desenate. Pe când
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de pregătire pentru școală. După Aristotel, de educație beneficia toți oamenii născuți liberi”(E. Voiculescu, 2001, p. 7). “Johann Amos Comenius, în lucrarea sa „Didactica magna”, considera că la naștere, natura înzestrează copilul numai cu „semințele științei, ale moralității și religiozității”, ele devin un bun al fiecărui om numai prin educație. Rezultă că în concepția sa, educația este o activitate de stimulare a acestor „semințe”, și implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul ”nu poate deveni om decât dacă este
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
fumase ca un turc țpână îi venise nevesti sii ideea salvatoare să scoată perdelele, ca să nu se înnegrească), urlase ca un apucat din te miri ce, plânsese ca un copil, se scărpinase ca un drac, se rugase pălit de o religiozitate remarcabilă și zăcuse fără să scoată o vorbă lipit de geamul ce dădea în aleea din față. Nu-și amintea cum s-a făcut de-a ajuns la spital. Nici nu mai avea de altfel vreo importanță. Îl durea în
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
atunci trebuie să fie ceva adevărat aici, și să remarc apropieri. Dar... Progresul nu este infinit; el ascunde la capătul său dorința noastră nemărturisită de a deveni zei. În felul acesta el este doar un interval dintre două tipuri de religiozități. ٭ Progresul ne orientează către fuga după nou. Însă orice alergare după ceva este o fugă de sine. O caracteristică a contemporaneității o constituie distanța tot mai mare a persoanei față de sine (una din formele ei de exprimare constituind-o lipsa
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
celor ce-i apăreau în cale, și, mai presus de toate, barba lui imensă, albă, de patriarh biblic, toate acestea ascundeau un temperament (și chiar un caracter) ce nu se potrivea cu cele bisericești, deși el făcea totdeauna paradă de religiozitate, de misticism. (Paradoxal, îmi spuneam adesea că e un bigot). De altfel, înfățișarea și comportamentele lui erau un travesti, dincolo de care se mișca adevăratul individ, Gala Galaction era forma pioasă ce-l acoperea pe Grigore Pișculescu, omul cu cizme de
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
toane, simboliștii sînt văzuți ca nepromițători. Firește, o perspectivă îngust- pro domo, pe care larghețea cu care Busuioceanu se mișcă printre epoci, națiuni și literaturi n-o poate izbăvi. Nici măcar punerea lui Davidescu la respect. Vorbind, însă, de o nouă religiozitate, care-l are ca profet pe Rilke, trecut, peste curente, în "religioasa umanitate" de găsit, uneori, la Arghezi, Busuioceanu nimerește la țintă. Cum face, de altfel, întotdeauna cînd scrie despre afíni. Și, iarăși, în rafinate, de ajuns lor însele, demonstrații
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
a celor interioare. Fiindcă foarte multe lucruri se desfășoară înăuntru. Pe temeiul celor din afară. Și e vorba și de afectivitate, și de tot ceea ce este senzorial, de obiecte. Imaginarul lucrează tot pe temeiul senzorialului și al amestecului între afectivitate, religiozitate și senzorialitate. T. S. - De fapt, spațiul exterior pătrunde în cel in-terior inconștient, se păstrează acolo și apoi marchează ființa. Z.D.-B. - Da, e adevărat. Iar la amestecul de imaginar și sentiment religios am trăit o copilărie foarte tonică
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
altceva este această fantomă care binevoiește să se arate numai unora și care trăiește ca un cîine credincios în preajma comunității fără s-o tulbure prea mult? Mătușa este una din aceste bătrîne, aproape sanctificate în ochii micii comunități, vizitată cu religiozitate de nepoatele sale și asistată de fantomele trecutului. Un alt mister se lămurește tot în urma unei coliziuni între personaje, crima fiind catalizatorul. Fiica Raimundei este rodul unei legături incestuoase dintre mama sa și propriul ei tată, - tema o regăsim expusă
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
Aurel-Dragoș Munteanu rămâne, încă, o personalitate oarecum enigmatică în spațiul literaturii române, prin vasta și heteroclita sa cultură, îmbrățișând domenii adesea neînrudite, prin vocația politică difuză, dictată mai degrabă de un imbold spiritual, atmosferic și acela. Atras, deopotrivă, de străvechea religiozitate românească, dar și de budism ori mistica iudaică, până la a deveni un practicant activ, a ezitat să se autodefinească până la capăt. Odată cu volumul postum ce-i cuprinde aproape întreaga creație lirică, ne putem întreba dacă nu cumva poezia a fost
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
era plânsă și atât de pierdută... Cărăușii și cei de la mesele din jur îl ascultau pe Pâcu cu răsuflarea tăiată. Până și moș Dumitru, care obișnuia să-l ia mereu peste picior de această dată părea că îl ascultă cu religiozitate. Era și el captivat de povestea lui nenea Jănel, spusă cu meșteșug de Pâcu. După o scurtă pauză, necesară pentru a aprinde luleaua stinsă, Pâcu a reluat povestea. De câteva zile, nenea Jănel nu mai punea geană pe geană și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a fost alături În momentele dificile, fata afirmând că: „...o persoană mai curată și mai cinstită ca bunica mea, eu nu am mai Întâlnit În viața mea...”. Insistă asupra portretului bunicii, subliniindu-i trăsăturile pozitive Într-o manieră aproape entuziastă. Religiozitate, bun simț, tărie de caracter, responsabilitate, intuiție, toate aceste calități Îi sunt definitorii: „... bunica m-a Învățat foarte multe lucruri bune, m-a Învățat În principal faptul că În viață trebuie să fii la locul tău, trebuie să fii cinstit
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]