1,648 matches
-
legat de disciplina pe care o predați și dumneavoastră, biologia?“Predarea biologiei, respectând sensul evoluției, nu poate fi o greșeală. 74% din tinerii de clasa a VII-a și a VIII-a cred în Creaționism. Dar starea de credință și religiozitate este determinată genetic...” - privire fermă.- Lumea poate fi ușor divizată, domnule Inspector, ce părere aveți?... XXXIII. TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE ȘI VIAȚĂ FĂRĂ DE MOARTE..., de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016. Am gustat dintr-o frântură
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfințenie și de smerenie, un univers care te îndeamnă la contemplare și la rugăciune. Stând de vorba cu pictorul, i-am deslușit câteva trăsături pe care i le bănuiam. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de om, de adevăr, de dreptate, de frumos, de curățenie și puterea de a lupta pentru aceste valori. Idealul său în artă este acela ca arta să devină expresie a permanenței valorilor umane. L-
„CEASUL DE TAINĂ” AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_ceasul_de_taina_al_pictorului_mihai_teodor_elena_buica_1327650620.html [Corola-blog/BlogPost/362453_a_363782]
-
legea naturală, iar această Lege este Dumnezeu sub care încolțește speranța: „Din stâncile uscate/ Izvoare vor țâșni/ Iar oamenii vor bea/ Și nu vor mai muri.//“ (Talazuri ). Teofil Mândruțiu, spiritual, face parte din stirpea poeților care au abordat în poezie religiozitatea, cum ar fi: Arghezi, N. Crainic, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Traian Dorz etc, dar „degetele” talentului său au apăsat pe multiple claviaturi, care au rezonat în acorduri sublime mai toată gama sufletului omenesc. El convorbește cu Ziditorul, chemând alături prietenii
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455606612.html [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
a unui anumit subiect în lucrările tale? Ar trebui ca arta ta să fie văzută ca exemplificare a unei ideologii? Ana - Cred că am răspuns în mare parte la această întrebare mai devreme, dar pot să adaug: respect Natura cu religiozitate. Pe măsura ce m-am adâncit în studiul fenomenelor și structurilor naturale am început să observ tot mai mult organizarea perfectă, matematică, vizibilă în orice formă naturală, oricât de modestă sau de nesemnifictivă. Și, după ce am lucrat cu computerul Macintosh
“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” by http://uzp.org.ro/artistul-contemporan-trebuie-sa-fie-capabil-sa-identifice-problemele-reale-ale-societatii-in-care-traieste/ [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
-
mai bună simțire, de confort psihic, de mulțumire, optimism, sens al vieții și mai puțin sentimentul singurătății, al fricii, al depresiilor ori gânduri de autodistrugere. Profesorul psihiatru și neurolog Dr. Raphael Bonelli a scris despre influența benefică și psihohigienică a religiozității. „Oamenii religioși sunt mai ocrotiți și mai feriți de pericolul dependenței (droguri, alcool), al depresiilor și al sinuciderii”4. Aceasta nu însemnă că religiozitatea se poate oferi în locul medicinii. Omul religios trăiește adesea mai sănătos fiindcă el nu face exces
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401365783.html [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
autodistrugere. Profesorul psihiatru și neurolog Dr. Raphael Bonelli a scris despre influența benefică și psihohigienică a religiozității. „Oamenii religioși sunt mai ocrotiți și mai feriți de pericolul dependenței (droguri, alcool), al depresiilor și al sinuciderii”4. Aceasta nu însemnă că religiozitatea se poate oferi în locul medicinii. Omul religios trăiește adesea mai sănătos fiindcă el nu face exces de alcool, nu consumă droguri, mănâncă cu cumpătare, duce o viață sexuală ordonată, apreciază familia, luptă împotriva egoismului. Religia în calitatea și sensul ei
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401365783.html [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
a spune ceva despre cineva, nu are și obligația de a spune adevărul despre acel cineva?!? În tot ceea ce îl privește integral pe Om, ca de pildă unicitatea lui, i se conferă și condițiile absolute ale unicității sale: existența, libertatea, religiozitatea, adevărul, dreptatea, dăruirea, dorul, comuniunea, comunicarea, cântarea, jertfa, iubirea, desăvârșirea, învierea, înălțarea. Iată imperativul absolut al iubirii Atotcreatorului! Nu puteți ordona tovarășilor, cu venerația terfelită de terciul politic, re-reprimarea gândirii culte ortodoxe, așa cum nu puteți aresta, amintirile, memoria, spiritul, lumina
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
universitate... Așa am aflat că suntem din sate apropiate, că mama lui încă îi era amintirea cea mai dragă. Despre soția lui, “o femeie mai frumoasă nu există pe lume”, despre fiul lui, “singura mea bucurie adevărată” vorbea cu adâncă religiozitate. Ea îi fusese elevă, la seral, în orășelul în care își începuse cariera. “Era frumoasă, superbă. Nu-mi puteam desprinde ochii de...sânii ei voluminoși. La carte...mai greu. Părinții ei mi-au simțit slăbiciunea și m-au invitat, o dată
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Disparut_fara_urma_corina_lucia_costea_1341564438.html [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
cine și ce judeci, una pleca dintr-un ateism barbar, năucitor și tracasant, inabil și radical, fără de noimă, dintr-un amorfism doctrinar fără ieșire și o uniformitate a gândirii libere devenită esențialmente “captivă”, iar cea de-a doua dintr-o “religiozitate” excesivă și care își recunoaște limitele și neputința în față bunului plac al celor implicați, fiind la cheremul unui “liber arbitru” care a cășunat până și pe aceste sacramente socotite inviolabile!? Și o întrebare care mi se pare firească, vizavi
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nuntile_utc_iste_togile_virilis_si_proprietarii_lui_peste_in_vegas_vi_.html [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
cu texte citibile, lucru rar astăzi, atrăgătoare, o poezie directă, esențializată, în care trăirea intensă reprezintă o realizare, conștientizarea distanței față de Dumnezeu dând, de fapt, o apropiere mai mare față de Creator, textele cu forță fiind dominate de un aer de religiozitate, au rezonanță cerebrală și estetică. Relația Dumnezeu-om, creator-operă, bine pusă în text, ocolește chiciul, în ciuda faptului că ideea este superuzitată. Pregnant este lirismul care ajunge la o cotă cu care te prinde. Am senzația că Vasile BURLUI a mizat
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1399331469.html [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
fie-n gând./ Fiindcă ești./ Lăudat pentru-nmiresmatele ierburi. Pentru/ frunze și flori.// Lăudat că-n final/ mă omori...” (p. 509). Așa cum spunea Eugen Dorcescu (vezi supra), poezia lui nu este religioasă stricto sensu, ci mai degrabă se situează deasupra religiozității prin trăire și reflexivitate, într-un numinos proteic. Aici se împacă și se șterg și diferențele și diferendele dogmatice și consensualizează întru același El Shaddai revelat în lumină, chemând eul, tot mai departe, din lumină-n lumină; și Avatarul - Totemul
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
Să descopere în ei partea/ Cea Dumnezeiască...” (Rugă) Termenii religioși abundă fără ca să vatăme cu ceva atmosfera creată, de pace, de echilibru, de bunăstare, de ingenuă căutare a esenței în miezul lucrurilor și al ființelor. Ba mai mult decât atât, religiozitatea acută sporește mesajul cărții. „Să te bucuri că ai cules un măr/ Rumenit, cu miezul plin de soare/ și copilul mic, abia mergând/ ți-a întins cu mâna lui o floare”. (Bucuria lucrurilor simple)„Trec prin toamna vieții mele,/ Ma
REVENIREA LA INOCENŢĂ-UN STROP DE VEŞNICIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Revenirea_la_inocenta_un_str_al_florin_tene_1391324449.html [Corola-blog/BlogPost/353828_a_355157]
-
biblioteci, deplasându-se la fața locului spre a-și putea vizualiza avant la lettre scenele, personajele ce urmează a evolua imaginar în acele cadre reale. Există la autor un adevărat cult pentru istoria acestui neam, o omenie, bună credință, o religiozitate nehabotnică, o bunătate și blândețe care se revarsă din tot ceea ce el scrie. Căci în toate aceste personaje, istorii, fapte de eroism este ceva și din sufletul autorului, el visându-se a fi în centrul acțiunii din acele vremuri, poate
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
libertate decât renunțând de bunăvoie la ea. Ca pe urmă ei toți să se simtă fericiți (sic!) că au scăpat de povara liberei alegeri... Prin progresele înregistrate de știință și tehnică (magia tehnicii a deposedat omenirea de putința minunării, baza religiozității ei primitive!), omul, suntem înștiințați de P.P.Negulescu în Destinul omenirii, este atâta de nehotărât și mulțumit când poate transfera altora sarcina unor decizii riscante, încât „teama de răspundere pare a fi, de altfel, o caracteristică, din ce în ce mai pronunțată, a «omului
MISTICA GLOBALISTĂ A POLITICIANULUI ACTUAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1469102994.html [Corola-blog/BlogPost/381025_a_382354]
-
raportul său cu religia și, din nou, lecturile sunt multiple. Nu este un film facil, dar este, cu siguranță, unul despre care se va mai vorbi mult timp... După ce a pus în discuție faptul că a găsit diferite drumuri către religiozitate, regizorul Ultimei tentații a lui Christos și al Kundun, se redefinește ca religios. Este creștin și catolic, vorbește de Dumnezeul său. După ce a povestit despre un Christos tulburat și de un Dalai Lama deziluzionat, Scorsese a ales să privească omul
Martin Scorsese revine pe marile ecrane cu filmul său de suflet ”Silence”, o peliculă despre păcat și mântuire by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105702_a_106994]
-
și armonia relației cu Dumnezeu, cu aproapele și cu El însuși, fapt ce constituie integritatea și unitatea persoanei umane, așa după cum se poate observa în cazul Sfântului - care este persoana biologică și socială a Ortodoxiei; - urmează depășirea religiei și a religiozității credinței adică a teoretizării acesteia, precum și a oricărui fel de expunere a îndatoririlor. Tânărul credincios ortodox se raportează la Harul Divin, adică la permanenta căutare a acestuia; - Întâietatea și preponderența inimii, nu ca un centru de sentimente, ci ca un
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_participarea_tinerilor_crestini_in_u_e_.html [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
onestitatea imperiului antic roman în care religiile se întîmpla să fie interzise prin lege, cum a fost și cazul creștinismului, ci au făgăduit în chip mincinos libertatea de exprimare cu gîndul ascuns de a extirpa în timp orice urmă de religiozitate. În acest scop au fost folosite batalioanele de scriitori, artiști, actori, bufoni, jurnaliști, caricaturiști care umilesc, batjocuresc, murdăresc pe toți cei care cred altfel decît sistemul. Ceea ce nu poate face statul "democratic" cu sabia, a încredințat să o facă celor
Charlie Hebdo, preot. Savatie Baștovoi: Caricaturi mizerabile și pornografice by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104404_a_105696]
-
Prezența lui Dumnezeu slăvit în biserică este garanția vieții creștine a satului românesc. Ernest Bernea subliniază că “viața religioasă a satului capătă chip în primul rând în biserică. Biserica este așezământul tradițional, care organizează și îndrumă viața religioasă ... Biserica răspunde religiozității, răspunde nevoilor interioare ale țăranului și dă rânduielile necesare promovării spiritualității sătești”. La biserică au loc două mari categorii de fapte. Pe de-o parte, este Liturghia duminicală, cu caracter mai “oficial”, alături de care se manifestă diverse acte religioase care
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
duminicală, cu caracter mai “oficial”, alături de care se manifestă diverse acte religioase care ritmează viața omului și care au adesea un caracter local, arhaic. La biserică, între preot și credincioși are loc un dialog permanent între “biserica oficială” și manifestările religiozității populare, un dialog descris de Ernest Bernea în următorii termeni: “Biserica însăși supraveghează sau numai îngăduie o seamă de credințe și acte care, deși nu au un caracter creștin, sunt apropiate ca natură. Este vorba de o întreagă serie de
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
Titiana Dumitrana Publicat în: Ediția nr. 1452 din 22 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului SĂ FII OM! Am auzit, de multe ori, în casa părintească, îndemnul Să fii om!-părea să fie sfatul sfaturilor, culmea înțelepciunii, care trebuia transmisă, cu religiozitate, copiilor, mai ales în pragul desprinderii lor de vatra parintească! Mie, însă, îmi suna atât de golit de conținut încât nici nu am avut vreodată curiozitatea să întreb ce înseamnă să fii om! Îmi părea o dovadă de comoditate care
SĂ FII OM! de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/titiana_dumitrana_1419233662.html [Corola-blog/BlogPost/342433_a_343762]
-
în lucrarea să „Politică”, consideră că „educația trebuie să fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare”. Johann Amos Comenius, în lucrarea să „Didactica magna”, consideră că la naștere, natura înzestrează copilul numai cu „semințele științei, ale moralității și religiozității”, ele devin un bun al fiecărui om numai prin educație. Rezultă că în concepția să, educația este o activitate de stimulare a acestor „semințe”, și implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul ”nu poate deveni om decât dacă este
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
de cerul însuși.” (Sfântul IGNATIE Briancianinov) Dumnezeu l-a creat pe Om, dându-i Chipul Său și făcându-l astfel ființă și persoană ortodox-religioasă. Prin această genă religioasă Omul poate uni în sine lumea pământească cu cea cerească. Prin natura religiozității sale, așadar, Omul este liber, dar dependent de existențialitatea și cunoșterea lui Dumnezeu, Teologie care implică totodată propria cunoaștere, dar și cunoașterea universală. Trăirea religioasă trebuie să se manifeste permanent, viu, plenar, deopotrivă: intern și extern. Teologic, numai prin sinele
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
că-l cunoști mai bine pe un om, cu atât îți devine mai necunoscut. Și pentru această redescoperire după ce și noi l-am uitat și l-am neglijat întrucâtva (presupunând că l-am iubit și i-am cultivat opera cu religiozitate) - îi suntem datori lui Sorin Preda, fie și pentru faptul de a ne trage discret de mânecă, de ureche, de fibrele invizibile ale inimii. Intri în cuprinsul cărții și ești captivat, nu de noutate, dar de forța extraordinară a evocării
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
deosebiri însemnate inclusiv între exemplele care intră în aceeași categorie. Nu există, prin urmare, un model, pentru că această relație s-a constituit în timp, printr-o chimie socială și religioasă sofisticată, în care intră, deopotrivă, tradițiile, istoria locală, gradul de religiozitate al populației, influențele externe sau pecetea confesională. Referința apodictică la un așa-numit „model european“ în gestionarea relațiilor Stat-Biserică este deci un abuz, iar acceptarea ei tacită este o altă manieră a laicatului de a rămâne timorat și defensiv (fie
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
ar fi o tabără omogenă, care știe ce vrea și, mai ales, care poate fi așezată într-o singură categorie. Statistica nu face decât să întărească această idee, inclusiv atunci când se aplică la cetățenii României: în termenii comparativi ai sondajelor, religiozitatea acestora ar fi mult peste media europeană, românii fiind, declarativ, foarte harnici în a-și declara credința. Dar o cercetare calitativă ne-ar dezvălui incomparabil mai multe și ar fi un instrument pentru a explica - totuși! - lipsa prezenței publice a
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]