251 matches
-
preciza că "populațiunea mahometană s-a convins deja de folosul pentru dânsa ce pote trage din școla română"1299. La fiecare școală din comunele locuite de către musulmani "vom autorisa (...) pe cel mai capabil hoge al comunei ca să predea limba și religiunea mahometană"1300. Măsuri speciale au fost adoptate de către "Onor Minister al Instrucțiunii Publice" care "a complectat măsurile pentru instrucțiunea publică prin crearea de șase burse destinate elevilor din acest județ"1301. De altfel, în ianuarie 1881, "șase elevi dobrogeni, dintre
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de a vedea câte un frumos edificiu de școlă plin cu elevi, cu un bun învățător, în fie-care sat sau cătun"1305. Un obiectiv la fel de important era repararea lăcașurilor de cult existente și construirea unora noi, întrucât "școla și templul religiunei trebuiescu să mergă împreună. Una are de scop principal a forma pe cetățean, cealaltă pe om"1306. Tocmai de aceea, "administrațiunea nu poate neglija, prin urmare, templul religiunei fără a-și neglija, în același timp, una dintre datoriile cele mai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lăcașurilor de cult existente și construirea unora noi, întrucât "școla și templul religiunei trebuiescu să mergă împreună. Una are de scop principal a forma pe cetățean, cealaltă pe om"1306. Tocmai de aceea, "administrațiunea nu poate neglija, prin urmare, templul religiunei fără a-și neglija, în același timp, una dintre datoriile cele mai esențiale"1307. Datorită eforturilor administrației "și prin măsurile luate cu D-nii Administratori ai plășilor și Consiliele Comunale", precum și "grație (...) cucerniciei sale Protoiereul județului, bisericile române din comunele rurale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3 al legii de organizare a Dobrogei, al cărui conținut prevedea că "locuitorii din Dobrogea, deveniți cetățeni români, sunt egali înaintea legei, se bucură de tote drepturile cetățenesci și pot fi numiți în funcțiunile publice, fără osebire de origină și religiune"1512. De asemenea, Vasile Kogălniceanu menționa faptul că, după adoptarea sa de către parlament, "legea a fost tradusă în toate limbile vorbite în Dobrogea și răspândită în toate satele"1513. Efectele benefice ale adoptării legii de organizare a Dobrogei au fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu numai o prescriere a legei organice a Dobrogei (...) dar și o datorie cetățenească către Tron, aducând la Înalta cunoștință a Majestății Voastre nevoile și dorințele județului Constanța"1773. Semnatarii aminteau faptul că, după unirea Dobrogei cu România, "considerațiuni de religiune și naționalitate, au dictat pentru noua provincie un regim special de administrațiune publică"1774 dar considerau că "pe an ce trecea, se impunea ca o datorie de românizare și asimilare ca această parte a țărei să nu rămână înstrăinată de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
străină, mai cu seamă că Luminatul Prinț Dimitrie Cantemir ne-a arătat credința sa; și toată familia sa, partea bărbătească, o vom susține pe Tronul Moldovei cu titlul de Suveran, afară numai dacă vreunul din acea familie și-ar schimba religiunea sfintei Biserici a Răsăritului sau și-ar călca credința către Maiestatea Noastră Imperială. Art. XI. Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu cu râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
octombrie 1920, al cărui cuprins integral și cu preambulul introductiv este următorul: Considerând că în interesul păcii generale în Europa trebuie asigurată, încă de pe acum, în Basarabia, o suveranitate care să corespundă aspirațiilor populațiunii și să garanteze minorităților de rasă, religiune sau limbă, protecțiunea ce le este datorită; Considerând că din punctele de vedere geografic, etnografic, istoric și economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populațiunea Basarabiei a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe deplin justificată; Considerând că populațiunea Basarabiei a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România; Considerând, în sfârșit, că România din propria ei voință dorește să dea garanții sigure de libertate și dreptate, fără deosebire de rasă, de religiune sau de limbă, conform cu tratatul semnat la Paris, la 9 decembrie 1919, locuitorilor atât al vechiului regat al României, cât și al teritoriilor de curând transferate; Au hotărât să încheie tratatul de față și au desemnat ca plenipotențiari ai lor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fie riguros respectate pe teritoriul Basarabiei, arătat la articolul I, stipulațiunile tratatului semnat la Paris la 9 decembrie 1919, de către principalele puteri aliate și asociate și România, și anume: a asigura locuitorilor, fără deosebire de rasă, de limbă sau de religiune, aceleași garanții de libertate și de dreptate ca și celorlalți locuitori din toate ținuturile ce fac parte din regatul României. Art. 4. Naționalitatea română va fi dobândită deplin drept, cu excluderea oricărei alteia, de către supușii fostului imperiu al Rusiei, stabiliți
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
obiceiuri străine. Locuitorii unei provincii nu vroiau să urmeze pe acele ale unei provincii vecine. De aceea au și ucis ei pe Scitul Anacharsis ce călătorise in Grecia și vroise să introducă la Sciți cultul grecesc (IV, 76). Cât despre religiunea Sciților știrile ce ni le dă Herodot sunt foarte restrânse. El arată că «singurii zei la care se închină ei sunt mai întâi: Hestia (Vesta), apoi Zeus (Jupiter) și Gre (pământul) pe care o privesc ca femeia lui. În al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în 513. Religiile s-ar putea împărți în doue clase mari: acele naturale, pornite din mintea generală a poporului și acele reflexive, pornite din învățăturile unei personalități marcante, care devine apoi înzecită de generațiile următoare. Astfel în India, pe lângă vechea religiune a Vedelor, născută din adâncul instinctului omenesc, care-l împinsese a se închina la tot ce el nu înțelegea, întâlnim pe Buda, întemeietorul unei doctrine reflexive și filosofice. În Persia aflăm pe Zaratustra și mai încoace avem la diverse popoare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Hristos și Mohamed, fără a vorbi de Luter, Calvin și alți reformatori de a doua mână a credințelor existente. Religia Geților, deși la începutul ei politeistă ca acea a tuturor Tracilor, s-a schimbat prin învățăturile lui Zamolxis într-o religiune reflexivă, care vom vedea că poartă în sine caracterul dualistic al învățăturii lui Ormuzd și Ahriman a rasei eranice, din care am văzut că și Geto-Dacii făceau parte. Asemene părăsire a unei religiuni naturale pentru una reflexivă s-a mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
schimbat prin învățăturile lui Zamolxis într-o religiune reflexivă, care vom vedea că poartă în sine caracterul dualistic al învățăturii lui Ormuzd și Ahriman a rasei eranice, din care am văzut că și Geto-Dacii făceau parte. Asemene părăsire a unei religiuni naturale pentru una reflexivă s-a mai întîmplat în omenire. Amintim numaidecât transformarea idolatriei Arabilor în religia curat monoteistă a lui Mohamed și primirea creștinismului de vechea lume păgână. Zamolxis, propagatorul acestei credinți fu adorat mai târziu el însuși ca
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
îi face să piardă mai curând cumpătul față cu Romanii. Prin urmare cu toată încredințarea lui Herodot că «Geții nu ar admite ca să existe alți Dumnezei decât al lor», ceea ce i-ar arăta oare cum ca monoteiști, noi credem că religiunea lui Zamolxis nu era decât o reproducere într-o formă nouă a cultului lui Zarastustra, amestecat cu alte elemente, după cum vom vedea din cele ce urmează. Celelalte zeități trace precum Cotis, Bendis (Diana), Molis, Atartis si Hermes nu le găsim
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o reproducere într-o formă nouă a cultului lui Zarastustra, amestecat cu alte elemente, după cum vom vedea din cele ce urmează. Celelalte zeități trace precum Cotis, Bendis (Diana), Molis, Atartis si Hermes nu le găsim deloc amintite la Geți, încit religiunea lor se pare că au îmbrăcat, într-un chip mult mai curat, forma dualismului religiei eranice. Zamolxis, după tradiția culeasă de Herodot la Grecii Pontului-Euxin, ar fi fost «un sclav din Samos și robul lui Pitagoras, de unde fiind eliberat și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
expediție, Deceneu era în onoare.» Despre acest Deceneu se spune că, imitând în totul pe Zamolxis, s-ar fi retras și el în peștera muntelui Cogaeonuni. Zamolxis se vede deci că a fost un spirit superior ca toți întemitorii de religiuni; el a speculat asupra instinctului celui mai puternic ce se mișcă în adâncurile ființei omenești, acel al păstrării sale indefinite, căruia îi place să transporte și dincolo de mormânt farmecul nespus al acestei existențe. Știind pe poporul său incult și barbar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
vechi, la Geți ea deveni centrul în jurul căruia se învârteau toate concepțiunile lor religioase, toată viața lor morală. De unde venea oare la Geți și mai târziu la Daci o accentuare atât de energică a ideei nemuririi? Această idee alcătuia fondul religiunei tuturor popoarelor de rasă tracică din care am văzut că Geții și Dacii făceau parte întregitoare. La Traci zeul național era Sabazius, numele trac al zeului aric universal, care la Greci se numea Dionisos și la Romani Bacus, zeul veseliei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
numea Dionisos și la Romani Bacus, zeul veseliei, al vinului și inspirațiunii profetice. În misteriile sale se reprezentau scenele simbolice ale morții și învierea naturii, care repetându-se în fiecare an, conducea de la sine la idea nemuririi. Este cunoscut că religiunile politeiste confundă și schimbă adeseori înțelesul și atributele zeilor lor, că fiecare popor, fiecare oraș chiar aveau câte un zeu favorit, care covârșea în curând pe toți ceilalți în însemnătatea ce o dobândea pentru mintea poporului. Astfel găsim la Atenieni
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
că acest zeu fiind cel mai în onoare la ei, urma numaidecât ca nota caracteristică din cultul acestui zeu, ideea nemuririi, să fie mai cu putere accentuată la Traci, notă care fu apoi ridicată de Geți la principiul fundamental al religiunei lor, în doctrina lui Zamolxis. Această idee însă era deosebită de metempsicoza lui Platon și a Egiptenilor, întrucât metempsicoza admitea putința curățirii sufletului prin trecerea sa în corpul mai multor ființe, pe când am văzut că învățătura lui Zamolxis, admitea numai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
așternu mai târziu pătura Românilor din Macedonia. Obiceiul arătat nu se regăsește la Românii de la nordul Dunării, ceea ce ar fi îndestul de extraordinar, în cazul când Românii de aici ar fi niște emigranți veniți de peste Dunăre. Ce a devenit oare religiunea nemuririi la poporul Dacilor ? Fără îndoială că ea a fost primită și de poporul lor, poate încă de pe când trăia la sudul Dunării, în Rodop; în orice caz însă după constituirea sa în stat împreună cu Geții, în țările carpatine. Aceasta
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
poate că și la ei ar fi îmbrăcat ocârmuirea acea formă teocratică, pe care Europa o lua pe timpul lui Grigorie al VII, dacă fulgerul spadei romane n-ar fi trăsnit de pe tronurile lor, zeu și rege deodată. Mai reiese adoptarea religiunei lui Zamolxis de către Daci, și din următoarele cuvinte, pe care împăratul scriitor Iulian Apostatul le pune în gura predecesorului său, Traian: «Am subjugat chiar pe acești Geți (adică pe Daci), cea mai războinică națiune din toate neamurile ce au existat
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
am văzut îl credeau născut chiar în țara lor, încât este probabil ca și pe timpul Dacilor, religia lor păstrase caracterul dualistic pe care l-am desemnat mai sus. Se mai amintește la Daci și un cult al apelor, păstrat din religiunea lor anterioară politeistă, care cult se regăsește la toate popoarele arice, de la Indieni pană la Romani și era mai ales în mare onoare la popoarele eranice, căci spune Herodot că: «fluviile și râurile sunt sfinte la Perși; nu permit nici
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Galia, Britania sau Spania. Cauza pentru care numele de zeități lipsesc în monumentele epigrafice ale Daciei este lipsa acestor zeități însuși. Că nici chiar numele lui Zamolxis nu apare în ele, se poate înțelege din natura cultului acestui zeu. Analogia religiunei lor cu acea a Perșilor și înrudirea lor apropiată cu popoarele eranice ne îndreptățesc a admite că, nici la ei nu era permis de a ridica temple sau altare nici statui ale zeilor, ceea ce Herodot se încearcă să explice că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
că, nici la ei nu era permis de a ridica temple sau altare nici statui ale zeilor, ceea ce Herodot se încearcă să explice că ar fi, «pentru a nu se atribui zeilor o formă omenească ca la Greci». Ca toate religiunile ce pun centrul greutății lor în viața viitoare și impun condițiuni de moralitate pentru câștigarea acesteia, așa și religiunea lui Zamolxis dădu naștere unei clase de oameni ce se abțineau de la mai multe din plăcerile acestei lumi, unei clase de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se încearcă să explice că ar fi, «pentru a nu se atribui zeilor o formă omenească ca la Greci». Ca toate religiunile ce pun centrul greutății lor în viața viitoare și impun condițiuni de moralitate pentru câștigarea acesteia, așa și religiunea lui Zamolxis dădu naștere unei clase de oameni ce se abțineau de la mai multe din plăcerile acestei lumi, unei clase de călugări. Aceștia nu mâncau carne și trăiau în celibat; ei purtau la Geți și Traci numele de Ctiști, iar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]