251 matches
-
ar ține în nume de rău unui popă care ar refuza să țină rugăciune pentru un ovreu bolnav sau eventual să-l îngroape după ritul român. Capitolul ce vorbește despre particularitățile naționale nu e mai puțin interesant decât cel asupra religiunii. Locuitorii unui sat român se împart în trei clase: fruntașii, mijlociii și codașii și fiecăruia i se cuvine numai ce are clasa sa. Poziția fruntașilor e foarte dificilă. El are un cerc de partizani ce se încred în el orbește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adâncă indignare, e cuprinsă deja în scrierile unui om ale cărui sentimente profund naționale nu le va nega "Romînul". Pasajul din cartea sa e profetic; prevede Congresul de la Berlin și încheierile lui. Atunci când o populațiune eterogenă, străină românilor prin limbă, religiune, obiceiuri și aspirații politice se va așeza în țară, atunci marginile statului nostru nu vor fi totdeodată margini ale naționalității noastre. Străinii vor zice îndată (ceea ce zic împămînteniții ): nu identificați statul român cu naționalitatea română, căci în acest stat sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
revizuire a Constituțiunii, fie ca Adunări legiuitoare ordinare, Parlamentul Român a fost la înălțimea misiunei sale. În orice caz cestiune de apreciație. "Ați introdus - zice mesajul - în liberala noastră Constituțiune principiul societăților moderne, acela al egalității politice fără deosebire de religiune, încunjurînd aplicarea acestui principiu cu garanțiile cerute de interesele noastre economice". La punctul acesta deja cată să observăm că înălțimea misiunii Parlamentului Român ar fi căzut foarte repede la trepta categoriilor Costinescu, convenite cu Alianța izraelită, daca, pentru norocul acestei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar compromite esercitarea pacifică a autorității sale în această parte a Turciei europene? Înalta Poartă ar fi oare în stare să, gonească pe albaneji din alte anumite ținuturi și mai ales din Ceamur, care este locuit esclusivamente de albaneji de religiune mahomedană? În partea Tesaliei Poarta n-ar sta în fața unor dificultăți mai mici. Acolo se află Larissa, un oraș populat și important, ce este locuit trei din patru părți de musulmani și este înconjurat de o serie de sate și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
părți de musulmani și este înconjurat de o serie de sate și districte musulmane. S-ar putea cere ca, pe când puterile creștine ale Europei își arată solicitudinea față cu un regat creștin, Majestatea Sa Sultanul, care este califul și șeful religiunii musulmane, să meargă așa de departe încît să sacrifice un oraș mare, esclusivamente musulman, nemulțumind astfel nu numai pe locuitorii acestui oraș, cari în momentul acesta imploră protecțiunea Maj[estății] Sale, ci și pe toți musulmanii? În orice caz, dacă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pronunța. Într-adevăr, art. 82 prescrie că puterile constituționale ale Domnului sânt ereditare în linie directă și legitimă a Măriei Sale Carol I, din bărbat în bărbat, prin ordin de primogenitură, cu escluziunea femeilor. Coborâtorii M. Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului. {EminescuOpXI 325} Acest articol nu se aplică în cazul de față, de vreme de M. Sa n-are coborâtori. O singură dispoziție e esențială, aceea care privește religia moștenitorului tronului. Astăzi nu mai e discuție că acest
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
evrei în înțelesul legii, următorii: a) Cei de religie mozaică; b) Cei născuți din părinți de religie mozaică; c) Creștinii, născuți din părinți de religie mozaică nebotezați, adică copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică, adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică, adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică, adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
religiune mozaică, adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea situațiunii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de 9 August 1940. Art. 3. Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea situațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5. Simpla declarație de trecere la religiunea creștină, făcută în fața ofițerului stării civile și înscrierea ei în registrele respective
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
părinții acestuia. Art. 4. Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5. Simpla declarație de trecere la religiunea creștină, făcută în fața ofițerului stării civile și înscrierea ei în registrele respective, nu schimbă calitatea de evreu, dacă nu se face dovada că a fost urmată de taina botezului (doc. nr. 7). Față de „Statutul juridic al evreilor” din 8 august
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
premergătoare, căsătorite cu creștini, dacă au trecut la creștinism cel mai târziu un an înainte de înființarea Partidului Națiunii. g) evreii de sânge, atei, sunt socotiți evrei în sensul acestui Decret cu putere de lege. Trecerea la creștinism a celor de religiune mozaică, după punerea în aplicare a Decretului, nu schimbă calitatea de evreu astfel cum este statornicită de acest Decret cu putere de lege. Cei care fac parte, la publicarea prezentului Decret cu putere de lege, din comunitățile religioase evreești, sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei, în înțelesul legii, următorii: a) Cei de religie mozaică; b) Cei născuți din părinți de religie mozaică; c) Creștinii, născuți din părinți de religie mozaică nebotezați, adică copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
copiii care au primit taina botezului, dar se trag din părinți de religiune mozaică, nebotezați, precum și copiii creștini, când numai unul din părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
părinți este evreu botezat, iar celălalt nu este botezat; d) Creștinii născuți din mamă creștină și tată de religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. - Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea filiațiunii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de 9 August 1940. Art. 3. - Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu a copilului adoptat. Pentru stabilirea filiațiunii copilului adoptat, se va ține seama de părinții acestuia. Art. 4. - Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din Legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5. - Simpla declarație de trecere la religiunea creștină, făcută în fața ofițerului stării civile și înscrierea ei în registrele respective
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
părinții acestuia. Art. 4. - Copilul legitimat prin căsătorie este socotit a avea religiunea ce anterior legitimării avea, până la expirarea termenului prevăzut de art. 45, alin. 4 din Legea pentru regimul general al cultelor. Art. 5. - Simpla declarație de trecere la religiunea creștină, făcută în fața ofițerului stării civile și înscrierea ei în registrele respective, nu schimbă calitatea de evreu, dacă nu se face dovada că a fost urmată de taina botezului. Art. 6. - Sunt considerați creștini: a) Copiii creștini, născuți din părinți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu sunetele ce-l compun, sunetele unui nume sau ale unui rang. Îndată ce nu vom mai crede în idee, în unitatea Austriei, simbolul ideei: dinastia, pentru noi nu mai esistă. Ideea asta însă până azi a fost o credință, o religiune, a românului. Ideea asta însă trebuie să se conformeze cu trebuințele popoarelor tuturor, ea să trăiască în toate, toate să trăiască în ea, deși fiecare în concentrațiunea sa proprie. Ea să fie comună tuturor popoarelor, cum o religiune poate fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
credință, o religiune, a românului. Ideea asta însă trebuie să se conformeze cu trebuințele popoarelor tuturor, ea să trăiască în toate, toate să trăiască în ea, deși fiecare în concentrațiunea sa proprie. Ea să fie comună tuturor popoarelor, cum o religiune poate fi comună mai multor individe fără ca de aceea individele să nu aibă fiecare interesele sale proprie. Astfeli federațiunea garantează pre de-o parte dezvoltarea proprie a fiecăruia din popoare, pre de alta e gagiul cel mai sigur al unității
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iar nu Ministeriul trecut, precum o spune Curierul intereselor generale) prin mai multe circulare au esplicat judecătorilor de pace spiritul articolului 18. Una din aceste circulări, sub No. 9174, spune anume că nu este a se face vreo distincțiune de religiunea ce ar avea persoanele ce se prezintă ca vechili înaintea judecătorilor de pace. Nedemnă mi se pare asemenea apucătura "Curierului int[ereselor] gen[erale]" de a cita o persoană onorabilă într-un articol intitulat "Escrocherii jidovești". Poate fi cineva dușman
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
opt ani de studiu și gimnasie reale pentru științele exacte aplicabile în vieața practică. În ședința de la 20 a și pășit la cercetarea programelor din licee, după proiectul prezentat de comisiunea consiliului. În acea sară s-a discutat și votat religiunea, curs de 4 ani, după un amendament a d-lui Laurian, care în clasa 3 și 4 a propus dogmatica și morala; apoi s-a votat limba română ca studiu aparte de 8 ani; în sara de 21 s-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
învățători. Dară să vă mai spun încă una. În Viena a fost mai deunăzi o adunare mare de învățători. Și din Bucovina au fost câțiva. În acea adunare s-a hotărât ca în școalele nebisericești să nu se mai învețe religiunea. Și dacă acea hotărâre se va primi, atunci preoții nici nu vor intra în școală ca să învețe pe copiii noștri religiunea. Și eu vă întreb, oare ne-ar fi de folos astfeli de școale? Ce s-ar alege din copiii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bucovina au fost câțiva. În acea adunare s-a hotărât ca în școalele nebisericești să nu se mai învețe religiunea. Și dacă acea hotărâre se va primi, atunci preoții nici nu vor intra în școală ca să învețe pe copiii noștri religiunea. Și eu vă întreb, oare ne-ar fi de folos astfeli de școale? Ce s-ar alege din copiii noștri cu învățători de altă lege și de altă limbă? Eu nu mă pot înțelege cu aceea ca să lăsăm pruncii noștri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]