1,450 matches
-
Roș Hașana l Anul Nou evreiesc După o lună de pocăință în care sunt rememorate faptele din anul precedent, credincioșii aparținând cultului mozaic sărbătoresc Anul Nou sau Roș Hașana. În această lună Elul, a „zilelor înfricoșătoare“, după serviciile divine se aude sunetul sofarului (cornul de berbec) care prevestește Ziua Judecății. În calendarul Luah, Anul Nou
Agenda2003-38-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281491_a_282820]
-
Educație Fizică și Sport la București în 1969, a primit repartiție la Lugoj și era un profesor obișnuit, la o catedră obișnuită. „Voiam neapărat să plec din țară. Undeva, peste Ocean. SUA, Canada, mi-era tot una, numai să plec”, rememorează Mircea Roman. Altă soluție, în afară de fugă, n-a găsit. A reușit s-o facă și prima țară care i-a acordat viză de intrare a fost Canada. Greu a fost că în țară îi rămăsese copilul, pe care a reușit
Agenda2003-23-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281104_a_282433]
-
împlinire Pentru a oferi cititoarelor această carte, autoarea, medicul și prezentatorul TV Oana Cuzino Stern s-a documentat temeinic, a discutat cu specialiști renumiți, a studiat toate sursele de documentare „la zi“, a ascultat relatările unor mămici fericite, și-a rememorat propriile experiențe din timpul sarcinii. Sfaturile utile sunt bazate pe experiența științifică și clinică a unor specialiști în ginecologie și obstetrică. Oana Cuzino Stern: Sunt gravidă. Ce să fac? Editura Cartea de Buzunar, București, 2003. Preț: 50 000 de lei
Agenda2004-3-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281966_a_283295]
-
sale la Timișoara, dl general maior Dumitru Dorin Prunariu, singurul român care a văzut lumea noastră din... cer („M-am învârtit în jurul pământului la o înălțime de 350 de km“), a avut o întâlnire cu reprezentanții mass-media, în cadrul căreia a rememorat „clipe“ ale zborului său cosmic; la Colegiul de Artă „Ion Vidu“ a ținut în fața elevilor și profesorilor o prelegere în care a evocat personalitatea lui Traian Vuia, „cel care a lucrat pentru gloria geniului uman“; a împărțit copiilor daruri de
Agenda2003-51-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281842_a_283171]
-
fonduri pentru construcție prin intermediul instituției prezidențiale și a Guvernului României. Începând cu ora 10, la Primărie se va desfășura o ședință festivă a Consiliului Local pentru a marca 14 ani de la devenirea Timișoarei oraș liber. La această festivitate, se vor rememora evenimentele Revoluției de la Timișoara. Programul vizitei prezidențiale mai cuprinde o întâlnire cu liderii revoluționarilor timișoreni, care i-au adresat invitația de a veni la Timișoara cu prilejul manifestărilor aniversare și comemorative. Următorul punct al programului îl reprezintă întâlnirea șefului statului
Agenda2003-51-03-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281849_a_283178]
-
jertfa și eroismul demonstrate în acele zile de Decembrie ’89 nu au fost în zadar. În fapt, credem că nu există respect și cinstire mai mare, atât față de cei căzuți pentru libertate acum 14 ani, cât și față de cei care rememorează acum, cu adâncă emoție, clipele incandescente ale Revoluției, decât împlinirea a cât mai multe din aspirațiile pentru care aceștia au ieșit în stradă, aspirații care le-au dat voința și curajul de a merge înainte, cu toate riscurile. În acest
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
în efortul comun pentru o viață mai bună, pentru libertate și democrație! Revoluția ne-a deschis un drum! Depinde doar de noi cum și în cât timp îl putem parcurge! Horia Ciocârlie, prefectul județului Timiș Mesajul președintelui C.J.T. Dragi timișeni, Rememorăm cu deosebită emoție zilele de la mijlocul lunii decembrie 1989, care au determinat o schimbare majoră în viața tuturor românilor. Noi avem datoria să încercăm să împlinim visele celor care s-au jertfit în acel Decembrie însângerat și să ne amintim
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
Bilanțul anului 2003 Acum, la sfârșit de an, când este momentul analizelor și bilanțurilor, am solicitat conducătorilor instituțiilor administrației publice locale să ne precizeze care au fost cele mai importante realizări și neîmpliniri din 2003. Rememorând activitățile desfășurate în cursul anului ce tocmai se încheie, prefectul județului Timiș, președintele Consiliului Județean Timiș și primarul Timișoarei au reliefat unele dintre obiectivele pe care și le-au propus și modul în care acestea și-au găsit rezolvarea. „Am
Agenda2003-52-03-admin () [Corola-journal/Journalistic/281866_a_283195]
-
secolului trecut“ - spune Laza. Este vorba despre simpatia pentru felul sârbilor de a vedea viața, pentru cultura lor, pentru cântecele lor. „Mi s-a întâmplat să mă îmbrățișeze oameni, să-mi spună că sârbilor li se face o mare nedreptate“ - rememorează cantautorul, cu speranța că dramatismul acelui timp a rămas în urmă, definitiv. Laza&friends „Dacă ar fi să organizezi un concert Laza& friends, pe cine ai chema? ” „Ei, problema cea mare ar fi pe cine să nu chem” - sosește, hâtru
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
să intre în Timișoara. A urcat în tren dându-se drept student la arheologie, interesat să viziteze siturile romane din zonă. „M-au dat jos la Belgrad și m-am întors la Paris cu avionul, dar nu m-am descurajat, rememorează artistul francez. Ca orice fotoreporter al lumii libere, vâna locurile fierbinți de pe mapamond, iar Timișoara era în acele zile cel mai arzător dintre toate. După 14 ani, Gilles Saussier a revenit la Timișoara, la invitația Centrului Cultural Francez: de data
Agenda2004-11-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282165_a_283494]
-
în banca lui, furând meseria de arlechin, urmărin-du-i, cu răsuflarea tăiată, pe marii săi mentori, un Moruzan, un Comăneanu, un Bufinschi sau Leahu. A fost cât s-a putut: om, familist, tată, actor, prieten, coleg“, avea, la rându-i, să rememoreze, cu neeconomisită afecțiune, scriitorul Ion Arieșanu. Un actor deloc grăbit Dacă-l întrebi de elixirul tinereții, pe care clar că-l deține, Daniel Petrescu râde cu poftă și clipește pișicher: „ce tinerețe, iubita mea, că nici frumos n-am fost
Agenda2004-13-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282223_a_283552]
-
tot pentru clinica timișoreană. „Ne-a ajutat mult faptul că suntem la nici o oră distanță de aeroporturile Bremen, Hamburg și Hanovra și am putut, prin înțelegere și cu Aeroportul Timișoara, să transportăm rapid tot ce a fost nevoie pentru spital“ - rememorează Dorina Nowak, vicepreședinte și suflet al asociației care și-a făcut din Spitalul „Louis Țurcanu“ obiectivul numărul 1, căruia îi dedică timp, energie, ingeniozitate și capacitatea de a mobiliza forțe uriașe, ca instituția în cauză să poată funcționa la parametri
Agenda2004-31-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282700_a_284029]
-
fost mândră din cale-afară. Am mers acasă și am scos violoncelul pe fereastra blocului, să mă vadă copiii, chipurile, cântând. Evident, n-aveam habar și scârțâiam într-o veselie, dar toți prietenii mei au fost impresionați ce vioară mare am! “, rememorează, cu umor savuros, interpreta. A absolvit Liceul de Muzică, având șansa și onoarea să studieze cu sublima violoncelistă Alexandra Guțu. A obținut premii la Olimpiadele Naționale de Muzică, apoi Premiul I la Concursul Mihail Jora (2000) și Premiul Special „Serafim
Agenda2004-33-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282754_a_284083]
-
cinci partituri impuse. La sfârșit, șeful partidei de violoncele s-a îndreptat spre el și am crezut că el e alesul. Apoi l-am auzit spunându-i: «Așa că îmi pare rău, orchestra a ales-o pe ea! Adică... pe mine“, rememorează învingătoarea. Din 1 septembrie, Roxana Blaga își va ocupa locul cucerit în Hamburg Symphonic Orchestra. Iubire, partitură românească Ușor nu-i va fi, căci disciplina germană nu-i vorbă goală. În plus, Roxana nu vrea să renunțe la celelalte... fețe
Agenda2004-33-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282754_a_284083]
-
de radio și televiziune. „Noi am fost norocoși, pot afirma acum. Nu am avut momente dificile sau dramatice și cu mândrie putem spune că în nici o săptămână, din 11 februarie 1990 până astăzi, «Agenda» nu și-a părăsit cititorii”, a rememorat cu emoție dl Zoltan Kovacs - directorul Trustului și redactorul șef al „sărbătoritei”, totodată gazdă a evenimentului, alături de doamnele Nicoleta Popescu - prim-redactor șef adjunct, Milena Faur - redactor șef adjunct și Rozalia Koncz - secretar general de redacție. „Noi am ales altă
Agenda2005-08-05-15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283398_a_284727]
-
tentat mai degrabă asocierea cu „răzvrătitul“ Ștefan Bertalan. „Aveam sentimentul că nu am motivația pentru care sunt pictor. În limbaj plastic, lucrurile erau, cumva, blocate. Ceea ce era considerat frumos mi se părea fie de respins, fie frivol sau chiar oportunist“, rememorează Flondor. Rațiunea de a fi, temelia esteticii care să i se potrivească a găsit-o în scrierile lui Paul Klee, al cărui impact în modernitate îl compară cu cel al lui Leonardo, în Renaștere. Cercetarea scrierilor, traducerile din germană, asocierea
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]
-
format străvechea dieceză de Cenad, întemeiată în anul 1030 prin Sfântul Ștefan, rege al Ungariei. Vali Corduneanu Roș Hașana 5765 l Anul Nou evreiesc Credincioșii cultului mozaic sărbătoresc Anul Nou (Roș Hașana) după o lună de pocăință, timp în care rememorează faptele din anul precedent și se concentrează asupra viitorului. În cele 30 de zile ale lunii Elul, după serviciile divine se aude sunetul șofarului (cornul de berbec) care prevestește Ziua Judecății sau Iom Hadim. Prima zi din Anul Nou 5765
Agenda2004-37-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282870_a_284199]
-
covoarele în casă. Face totul cu ușurință, cu veselie, cu optimism, cu încredere. Amintirile copilăriei „M-am născut la Berești. Era comună când m-am născut eu. În 1969 a devenit oraș și a fost o mare bucurie pentru toți“, rememorează Maria Grapini. Bucuria era legată de faptul că efortul de urbanizare a localității a adus, în scurt timp, investiții la care comuna gălățeană n-ar fi sperat: ștrand, școală nouă, liceu cu internat. „Copil fiind, participam la inaugurări cu tot
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
profesional, într-o perioadă bine definită de istorie, când partidul comunist se afla în toate (dacă nu și în conserve!), cu un limbaj de lemn, stereotip, dogmatic. Aflat din 1978, în postura emigrantului, Dovlatov, locuitor în New York, pe strada 108, rememorează toate mediile socio-profesionale prin care a trecut și începe să scrie (Cartea nevăzută - 1978, Noul american - 1980-1982, Compromisul - 1981 și tot așa, încheindu-și viața cu 12 cărți la „activul” său scriitoricesc, apud. M. Șipoș). În toate „operele” lui... americane
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
generalise itself trough symbols", aspectul reflexiv al întreprinderii sale mi se pare că e admirabil - deși inconștient - exprimat. Iar atunci cînd el însuși descrie "reciclarea ironică și tandra a stilurilor istoricizate ale poeziei românești", noua nu ne rămîne decît să rememoram rezultatele prodigioase ale unei asemenea inițiative în Levantul. Competența care inspiră demersurile acestei lucrări aparține cuiva care a meditat asupra temei nu numai în chip abstract și livresc, ci și din interiorul unui angajament creator. Observațiile, explicațiile și concluziile lucrării
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
de conținut, de fond, ci una de atitudine, de participare nemijlocita la spectacolul vieții și de angajare în problemele lui reale. Perjovschi a desenat întregul paviment al pavilionului României, a dezvăluit o imenă poveste în imagini și în cuvinte, a rememorat toate speranțele, eșecurile, frustrările și traumele din ultimii zece ani pe care România i-a străbătut atît pe cont propriu, cît și angrenata în mecanismele complexe al lumii întregi. Clasice în esență, aceste desene au fost echivalate prin atitudine cu
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
simt datoria de a da în vileag adevărul. Nicolae Breban mi-a promis - și mi-a repetat adeseori, de-a lungul anilor promisiunea - ca niciodată nu mă va "da afară" de la Contemporanul. Promisiune pe care, cu suficientă naivitate, mi-o rememoram adesea. Acum se vede cum s-a ținut de cuvînt. Acum se vede, de asemenea, cum i s-a destrămat "bunăvoință colegiala", aidoma unui puf de păpădie, la întîia adiere pragmatică a conștiinței d-sale mobile. Pur și simplu nu
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
și repune enunțul tematic în dualismul sau originar. Dumitru Radu creează, în continuarea lui Dinu Câmpeanu, lucrarea cea mai pregnanta că anvergură spațială și că acuratețe formală din această ediție, adîncind ideea simultaneității sacrului cu profanul, în timp ce Aurel Stanca Olteanu rememorează, în directă descendentă brăncușiana și pe filiera purismelor de început de secol, dar și pe aceea a decorativului de tip art nouveau, tipul de forma androgina în care polaritățile se resorb și ambiguitatea devine o sursă sigură de expresivitate. Iar
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
centri, atît inima, ca receptor al impresiilor sosite din exterior, cît și creierul, ca sediu de depozitare și prelucrare a lor. Psihologia contemporană distinge memoria semantica, definită că reproducere corectă a unor informații stocate, de memoria personală, capacitate de a rememora evenimente semnificative din trecutul personal. În fine, nu enumăr toate tipurile de distincții care pot fi făcute în studiul memoriei, mai important mi se pare să reținem următorul aspect, pe care il prezint foarte simplificat: există o memorie oarecum impersonala
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
sub semnul conceperii ei stau, foarte bine, cele două cărți pe care urmează să le prezint: Corpul ca obiect de artă a lui Henri-Pierre Jeudy și Anestetica lui Neal Leich. Ambele problematizează o chestiune implicită în secvență pe care am rememorat-o din filmul lui Cameron: potențialul de seducție al esteticului, felul în care acesta de pe urma insinuează, conotează, amplifica și inspiră evenimente din cotidianul pe care aparent nu îl investim cu semnificații ascunse. Și ambii autori contribuie la o miscare mai
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]