130 matches
-
acel segment de timp de plutocrație, de parlamentarism, de toleranța față de alte neamuri și față de alte păreri, ei preferă dictatura și discriminarea xenofobă întruchipate de Căpitan. Cum am notat, lui Knut Hamsun și lui Ezra Pound le-a displăcut ideea renegării păcatului, au respins-o până la moarte. Aceeași opoziție între semnul plus și semnul minus descoperim pe versantul de stânga. Am analizat efectele falsei opțiuni la Sartre și la Aragon, la primul înrolarea sub steagul extremismului proletar fiind mai accentuată decât
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
sa paternă, pentru a-și revendica zgomotos latura maternă (mama lui aparținea unei vechi familii de mari boieri munteni). Rațiunea acestei volte-face nu e clară nici pînă astăzi, deși putem invoca oricînd un complex oedipian de cîștigare a personalității prin renegarea spectaculoasă a supraeu-lui; consecințele acestei renegări a Franței vor fi însă durabile. Macedonskianul din tinerețe adoptă ulterior o ideologie naționalistă cu accente extremiste și devine, la maturitate, un gînditor mai apropiat de „Sămănătorul" decît de revistele simboliste. Dedicația așezată de
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
zgomotos latura maternă (mama lui aparținea unei vechi familii de mari boieri munteni). Rațiunea acestei volte-face nu e clară nici pînă astăzi, deși putem invoca oricînd un complex oedipian de cîștigare a personalității prin renegarea spectaculoasă a supraeu-lui; consecințele acestei renegări a Franței vor fi însă durabile. Macedonskianul din tinerețe adoptă ulterior o ideologie naționalistă cu accente extremiste și devine, la maturitate, un gînditor mai apropiat de „Sămănătorul" decît de revistele simboliste. Dedicația așezată de el în fruntea dramei, text pompos
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
dat nume, i-a pus sub penel. nu e o insulă locuită de fantome glorioase, v-ați convins. îți vine să crezi că dracul scos cu dibăcie la tanacu s-a pripășit la ostrovul mare doar într-un stadiu de renegare. lazăr stăteam patru în cameră, al cincilea era un zombie pe care-l trimiteam după țigări sau bere să vîndă sticle goale sau să care gunoiul. responsabilul barăcii știa dar se făcea că plouă iar sectoristul cînd trecea pe aici
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/4764_a_6089]
-
apucîndu-se de băut și de jucat cărți, umblînd năuc și buhăit. Mara nu e mai puțin aprigă, socotind, cu indignare,ca gîndurile maritale ale Persidei cu un "păgîn" sînt jignitoare. Preferă că fiica ei să revină la mănăstire, (deși primejdia renegării credinței vine și de acolo) decît s-o știe gîndindu-se la acel Hubărnatl. Autorul știe să surprindă, cu mare artă, tragedia Persidei, suferințele ei sufletești. Dar Persida e o fire tare și tenace, nevoind să renunțe la dragostea ei, respingînd
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
vedere natura individualizată spre care aspiră orice plăsmuire poeticească, „trădarea” sa față de tot ce o precede. Depinde cît de departe poate merge această indispensabilă „trădare”. Antiestetismul lui Nicolae Coande (căci aceasta pare a fi direcția disociativă urmărită) țintește cu temeritate renegarea sonoră, blasfemică: „Toată iarna am purtat după mine poemul cum porți/ în spinare cadavrul unui prieten/ toată iarna m-am încălzit la o lumînare aprinsă/ în căușul palmelor - îi auziți/ pe lătrăi pe șacalii care au găsit masa pusă? - / ceara
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
dreptate de către contemporani drept procesul națiunii române, provocînd mari acțiuni de solidarizare. La proces, urmărit cu mare emoție, Nicolae Cristea a pledat cu energie și neînfricare, ca bun, consecvent activist ce era și rămăsese. Jurații maghiari doreau să obțină o renegare a memorandului. N-au obținut-o, Nicolae Cristea al nostru "înălță crucea demnității", asumîndu-și temerar, responsabilitatea de a fi contribuit la redactarea documentului. A fost un gest venit la vreme pentru a activiza (el, partizanul activismului neînduplecat) conștiințele. După un
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
a fost o idee forte de-a lungul întregii noastre istorii. La aceste elemente definitorii se vor adăuga atât pentru romani, cât și pentru greci, toposurile prin care creștinismul se va impune și în domeniul culturii: patimile Mântuitorului, iubirea creștină, renegarea lui Petru, crucea învingătoare devin și ele elemente constitutive ale universului de cultură greco-latin. Dezvoltându-se în cadrul unității realizate de Imperiul Roman, religia Evangheliilor remodelează sufletele contribuind decisiv atât la configurarea sufletului, cât și a culturii europene. Paul Valery avea
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
apărare" - Virus), trupul sfîrșește prin a deveni - exteriorizîndu-se - un obiect estetic: "capul mi-e poate/ cristal perfect/ craniul translucid/ ștergerea/ opacității ființei/ acum iarăși se vede/ în spatele meu/ obiectul/ l-am frînt/ l-am rîvnit" (ibidem). În pofida unor astfel de renegări ale feminității consacrate, Ștefania Plopeanu vădește și o seamă de recăderi în condiția sa primordială. Decorporalizarea, în beneficiul estetizării, e un fenomen relativ. Regretînd, în unele clipe, corporalitatea pierdută, poeta încearcă a o repune în drepturi, privind și palpînd realul
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
conotații politice. Dar nu și în contextul de atunci, când Banca de Stat era unică și furând de la ea, furai de la tovarăși, semenii tăi și colegii tăi întru propășirea comunismului glorios. Comiterea unui astfel de act capitalist echivala cu o renegare a comunismului. Așa că mi se pare neplauzibil ca niște oameni cultivați, care știau că nu pot cheltui banii fără a fi prinși, să riște totul pentru un act care nu le putea aduce nimic bun.
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
în chiloții săi francofoni/ roșii cu dungi albe și albastre/ pe balconul plin cu ziare cu sticle goale de votcă/ cu mauale de liceu expirate” (O anotimpuri o castele). Astfel energia integratoare-laudatoare cedează pasul variantei sale disociative. Nu e o renegare a posturii organice, ci o defensivă a ei. Neputînd accepta criza în ființa sa, Ion Cristofor o expulzează proiectînd-o asupra veacului multimalformat, „în care s-au închis toate templele” iar „academiile au ajuns pe tarabă”, unde „marea doar marea se
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
de-a o rupe cu trecutul său printr-o operație radicală, de alură magică, al reconstrucției de sine, declarînd: „Cine-și neagă limba, adoptînd-o pe-a altora, acela își schimbă identitatea și chiar decepțiile”. Să fie la mijloc doar o renegare a opțiunii juvenile pentru extrema dreaptă? Inexact, cu toate că Alexandra Laignel-Lavastine, în Uitarea fascismului, se mărginește la o asemenea explicație. Mai importantă ni se prezintă motivația stilistică, în măsură a acoperi o aspirație de ordin imanent a creatorului. Acesta dorește a
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
a solicitat azil Oficiului Român pentru Imigrări, însă cererea i-a fost respinsă, migrantul adresându-se mai multor instituții ale statului român, între care și Ministerul Afacerilor de Externe. Acuzația de apostazie (adică renunțarea publică la o anumită credință religioasă; renegarea unei doctrine sau concepții) adusă lui Habib Bastam "se fundamentează pe faptul că acesta s-a născut din părinți musulmani, iar la vârsta maturității a acceptat Islamul, conformându-se preceptelor acestuia, pentru ca apoi să declare verbal și prin fapte renunțarea
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
ori din humă de avangardă. Cărticica asta, nereeditată de mult (de altfel, nu știu să fi fost reluată, în afara seriilor de Opere), e un manual de parodie și de pamflet, numai bun de pus ca bemol la toate patriotismele și renegările interbelice. Și la toate versiunile de "țară" de mai tîrziu, pînă astăzi.
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
Edgar Papu, „reeducat" și integrat „oficial" pe linia culturii dorite de partid („protocronismul"), se desprinsese de tutela lui Tudor Vianu. Era „pe deplin eliberat" - afirmă doctorul Ion Vianu - și „mărturisește, în sfîrșit, nemărturisibilul" (p. 182). Poate că, la o asemenea renegare a Maestrului, lipsea cîntecul de trei ori al cocoșului din Evanghelii! In orice caz, „menghina mașinii de zdrobit oameni" (p. 403) funcționa perfect! Exxit Edgar Papu, „domnul Papu", nu fără a lăsa un „sentiment de amărăciune" în sufletul celui care
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
Stațiunea permite reconstituirea la scară mai largă a campaniei pentru civism responsabil avută în vedere de prozator. Ecovoiu, deloc întâmplător, denunță fața demonică a Magistratului, un tiran calificat, căruia îi fac jocul diverși comparși din obligație, din cinică sumisiune, din renegarea idealurilor inițiale. Oricum, după toate probabilitățile, Magistratul e principalul vinovat de tragedia orașului însă nu singurul. Funcționari siniștri, colaboratori de apocaliptică obtuzitate îl ajută să își ducă până la capăt activitatea demențială. O lucrătură stimulată de emfaza demagogică, de absurdul ororii
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
aspru decît Cantemir cu defectele de caracter al copămîntenilor săi! Obsedat de "tensiunea creată de întîlnirea dimensiunii eternului cu cea a istoricului în conștiința românească", ia partea "istoricului", la nivelele conștiinței deliberative, străduindu-se a minimaliza "eternul". Nu fără semnificative renegări, așa cum am văzut și cum vom mai vedea. Dorind a spulbera "nostalgia neschimbării", e silit, în virtutea unor factori temperamentali, a unei sensibilități ce-i transcende propria preconcepție, a-i recunoaște patentele. Astfel, tunînd și fulgerînd împotriva unei "eternități" locale, a
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
prea multă ficțiune”. Dar intimitatea poeziei în chestiune e una paradoxală. Atingînd punctele cele mai sensibile, nucleele suferinde ale mărturiei sale, autorul pare a ezita în fața asumării acesteia, divagînd, povestind, înscenînd sub unghiul unei iluzorii înstrăinări de sine, a unei renegări. Cu cît pare a înainta în adîncimea introspecției, cu atît e mai preocupat a-și asigura o strategie complicată a replierii. Discreție? Procedeu stilistic? Autopunițiune prin autoironie? Teamă în fața abisului deschis înlăuntrul propriului eu? Probabil că din toate cîte ceva
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
profunde își au rădăcinile în slavism, ortodoxia fiind mai ales religia rasei slave" ( Politică și ortodoxie). Adepții Gărzii de fier îi proclamau pe Burebista, Decebal drept adevărații ctitori ai nației. În fond, prin această teorie se manifestau tendințele antieuropene: prin renegarea originii latine tracomanii căutau să izoleze țara de universul latin, acesta este în bună măsură sinonim cu ideea europeană, căruia românii îi aparțin prin tradiție istorică. În schimb, admiratorii lui Zamolxis se înrudeau cu naziștii care se regăseau spiritual în
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
simplă colecție de stereotipii, o moartă frazeologie ritualica, însuflețita și productivă doar cînd era trecută în registrul deriziunii, al ironiei și al sarcasmului; a reînviat-o, paradoxal, tocmai prăbușirea comunismului, "viitorul de aur" fiind însă acum profețit că realizabil prin renegarea imediată și totală a acestuia, o renegare dusă pînă la a-l refuză fie chiar și numai ca parte, dramatică, întunecată, dar nu mai puțin reală, a istoriei românești. A FOST cea dinții, dar probabil și cea mai gravă, înfrîngere
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
ritualica, însuflețita și productivă doar cînd era trecută în registrul deriziunii, al ironiei și al sarcasmului; a reînviat-o, paradoxal, tocmai prăbușirea comunismului, "viitorul de aur" fiind însă acum profețit că realizabil prin renegarea imediată și totală a acestuia, o renegare dusă pînă la a-l refuză fie chiar și numai ca parte, dramatică, întunecată, dar nu mai puțin reală, a istoriei românești. A FOST cea dinții, dar probabil și cea mai gravă, înfrîngere a spiritului critic față cu tranziția. Bruscă
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
direcții imprevizibile. Dar într-un singur sens: sinele revelat. Într-o proză cu intrigi palide, felul în care punctele de atracție funcționează este decisiv. Conflictele din proza lui Virgil Duda sunt subțiri, dar ele explodează însumate în subtext. De exemplu, renegarea unei filiații iudaice nu marchează cine știe ce granițe de tensiune pentru un creștin (Toma). Pentru ceilalți evrei însă, drama - chiar banală la suprafață - capătă accente pasionale și provoacă rupturi ireconciliabile, în ciuda detașării pozate. De altfel, naratorului nu-i iese proba indiferenței
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
doar o singură privire ca să se convingă cineva că în întreaga sa cale a păstrat cu consecvență compo nentele sale românesti, a adâncit și lărgit toate dimensiunile moștenirii sale spirituale strămoșești. în esență, noua pornire nu constituie un fenomen de renegare a poeziei cu sens restrâns angajate și a epuizatului deja agresiv realism socialist, ci o depășire revoluționară, de fapt naturală, a lor. Generația șaizeci, în noua sa pornire, nu e călăuzită de un program poetic comun, sau mai bine zis
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
menit a ilustra, după cum spune Emil Iordache, "imbecilitatea aparatului critic ce subminează munca traducătorilor care a fost, de cele mai multe ori, onorabilă": "Ideile progresiste, care au predominat în conștiința lui Gogol în perioada de înflorire a geniului său, și-au găsit renegarea în lucrarea Pagini alese din corespondența cu prietenii. Renunțînd la demascare și la satiră, pășind pe calea greșită a propăvăduirii ideilor religioase și morale și a afirmării justeței orînduirii aristocratice și iobăgiste, Gogol a devenit în mod inevitabil sprijinitor al
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
împrejurările. Ceea ce afirmăm însă e: că rău, cu desăvârșire rău facem permițând acest lucru într-un timp în care avem un rege catolic și un moștenitor prezumtiv care e asemenea catolic și de la care, popor tolerant ce suntem, nu cerem renegarea. Principele Anton de Hohenzollern, capul augustei noastre dinastii, german de viță veche, a trebuie să renunțe la tronul unei țări germane pentru că era catolic; noi, românii, suntem mai toleranți ca... germanii și, îndeosebi noi, cești de la " Timpul", stăruim să și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]