480 matches
-
o au în ceea ce privește: mărimea și structura în dinamică a exporturilor și importurilor României în perioadele de preși postaderare; contribuția la soldul balanței comerciale a României; impactul asupra decalajelor economice regionale (asupra procesului de convergență); raportul dintre profitul reinvestit și cel repatriat; contribuția la complementarea capitalului național. Capitolul 2 Analiza comparativă a investițiilor străine directe din România și alte țări, în condițiile crizei economice internaționale În statisticile internaționale (UNCTAD), investițiile străine directe sunt evaluate prin două variabile importante: flux <footnote Sumele aferente
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
durabile Impactul investițiilor străine directe asupra competitivității exporturilor României rămâne una dintre cele mai complexe probleme a cărei analiză aprofundată necesită măsurarea corectă atât a influenței volumului, structurii și dinamicii acestora, cât și a profitabilității și distribuției câștigurilor reinvestite și repatriate ale firmelor cu capital străin, precum și a aspectelor legate de prețurile de transfer (Zaman et al., 2011, p. 3). Analiza comerțului exterior al întreprinderilor cu ISD din România, în perioada de preși postaderare, ne oferă posibilitatea de a analiza, pe
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
regulă, sunt mai degrabă interesate de acordarea de credite pe termen scurt, având mai mari rețineri în acordarea de credite pe termen mediu și lung, destinate, în principal, unor obiective importante pentru creșterea economică. 3.3. Investițiile străine directe, profitul repatriat și profitul reinvestit Una dintre problemele abordate în mod frecvent în literatura de specialitate, în ceea ce privește investițiile străine directe, se referă la proporția dintre profitul reinvestit în țara-gazdă și profitul expatriat în țara de origine a investițiilor străine directe respective. Potrivit
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
intensității investițiilor sau eficienței economice a acestora, diferă de la o ramură la alta din cauza particularităților proceselor tehnologice și mecanismelor de funcționare în cadrul proceselor de producție. footnote>, dar și nivelul de dezvoltare economică și socială a țărilor respective. Raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit la nivel mondial, în cazul firmelor cu investiții străine directe (tabelul 3.26), evidențiază următoarele: pe întreaga perioadă analizată, profitul repatriat a fost de câteva ori mai mare decât cel reinvestit, variind între 3,27 și 1
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
producție. footnote>, dar și nivelul de dezvoltare economică și socială a țărilor respective. Raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit la nivel mondial, în cazul firmelor cu investiții străine directe (tabelul 3.26), evidențiază următoarele: pe întreaga perioadă analizată, profitul repatriat a fost de câteva ori mai mare decât cel reinvestit, variind între 3,27 și 1,48 ori, ceea ce relevă că firmele respective își transferă practic cea mai mare parte a veniturilor în țara de origine, iar profitul reinvestit în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și 2009 marcând o creștere a volumului profiturilor repatriate față de profitul reinvestit de 3,27 și 3,09 ori; anul 2010, care a coincis cu o reluare a creșterii volumului investițiilor străine directe pe plan internațional, a schimbat raportul profit repatriat/reinvestit, în sensul creșterii ponderii profitului reinvestit, fără a o egala pe cea a profitului repatriat; profitul reinvestit nu înseamnă în totalitate cheltuieli pentru creșterea adițională a capacităților de producție a corporațiilor transnaționale (CTN) care folosesc o parte a acestuia
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
3,09 ori; anul 2010, care a coincis cu o reluare a creșterii volumului investițiilor străine directe pe plan internațional, a schimbat raportul profit repatriat/reinvestit, în sensul creșterii ponderii profitului reinvestit, fără a o egala pe cea a profitului repatriat; profitul reinvestit nu înseamnă în totalitate cheltuieli pentru creșterea adițională a capacităților de producție a corporațiilor transnaționale (CTN) care folosesc o parte a acestuia, mai mare sau mai mică, sub forma unor fonduri de rezervă (buffer funds) pentru folosirea lor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mică, sub forma unor fonduri de rezervă (buffer funds) pentru folosirea lor în cazul unor situații avantajoase de schimb pe piața valutară sau pentru alte situații sau împrejurări imprevizibile. Menționăm totodată că, de regulă, decizia referitoare la raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit, ca de altfel și politica de dividende a filialelor CTN, reprezintă prerogativa exclusivă a firmei-mamă, adesea sub impactul unor costuri operaționale de modernizare și retehnologizare, în cazul în care acestea le-ar spori profiturile. Nu mai puțin
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
calculele pe care și le face firma-mamă în ceea ce privește utilizarea profitului de la firmele dintr-o anumită țară-gazdă pentru compensarea sau finanțarea subsidiarelor sale afiliate din alte țări-gazdă. Potrivit calculelor din literatura economică de specialitate din România (Zaman, et al., 2011), profitul repatriat al firmelor cu ISD din România, în perioada 2003-2010, a reprezentat un volum de 11,73 miliarde de euro, iar veniturile nete din dobânzi au reprezentat 2,38 miliarde de euro, manifestând pe întreaga perioadă o tendință de creștere de la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
reinvestit total al întreprinderilor respective a fost de 7,188 miliarde de euro (Zaman et al., 2011), ceea ce concordă într-o oarecare măsură cu cifra determinată de alți specialiști pentru perioada 2007-2011 (Măcelaru, 2013, pp. 355-366), potrivit căreia proporția profitului repatriat ar fi fost în România de trei ori mai mare decât nivelul profitului reinvestit. Această diminuare a volumului profitului reinvestit în România a fost determinată de impactul negativ al crizei asupra performanțelor întreprinderilor cu capital străin din țara noastră. Pe lângă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fi fost în România de trei ori mai mare decât nivelul profitului reinvestit. Această diminuare a volumului profitului reinvestit în România a fost determinată de impactul negativ al crizei asupra performanțelor întreprinderilor cu capital străin din țara noastră. Pe lângă profitul repatriat înregistrat, întreprinderile cu investiții străine directe mai pot genera scurgeri de profit prin alte modalități, mai mult sau mai puțin urmărite sau identificate, cum ar fi: prețurile de transfer, plata redevențelor, prestarea de servicii (management, consultanță, credite intragrup), care de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
alte modalități, mai mult sau mai puțin urmărite sau identificate, cum ar fi: prețurile de transfer, plata redevențelor, prestarea de servicii (management, consultanță, credite intragrup), care de regulă sunt hotărâte de firma mamă. Cifrele macroeconomice referitoare la raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit variază de la un an la altul, dar și de la o filială la alta, în funcție de profitabilitatea acestora, dar și de deciziile firmei-mamă. Wilfried Altzinger (2008) constată că eficiența filialelor corporațiilor multinaționale în România și Bulgaria, calculate pe baza
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mulți ani de temniță 51. Într-o dare de seamă asupra activității Serviciului III din Direcția I a Securității pe anul 1949 se consemna: Clerul evanghelic luteran german a căutat sub forma diverselor asociații bisericești să semene confuzie În rândurile repatriaților din URSS și ale restului populației, pentru a o Îndepărta de la activitatea constructivă a Comitetului Antifascist German; deși Într-un mod mai puțin vizibil, preoții maghiari unitarieni și reformați au utilizat și ei diversiunea sub masca națională 52. Cercetarea represiunii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
până în 2005 și cei 35.000 soldați sirieni staționați pe teritoriul libanez. Pentru statele arabe de emigrație, fenomenul are un dublu rol, acela de constituire a unei surse de venituri și de reducere a șomajului. Pentru Yemen, de exemplu, sumele repatriate depășesc nivelul exporturilor, iar pentru Egipt, Algeria, Maroc, Mauritania, acoperă o mare parte a deficitului balanței comerciale. Pe acest fond, au existat și situații de migrații de reîntoarcere în țara de origine, fapt ce a afectat enorm echilibrul financiar al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
vorbire familiară prin muzicalitate, încifrată ca sens". În subsidiar fie spus, înscrisurile în limba maghiară i se vor părea cu totul inaccesibile, chiar dacă, o dată intrat pe teritoriul Ungariei, autorul simte deja aer de Occident. Oare de ce? Fapt e că trenul repatriaților străbate România până la Ploiești, de unde întoarce spre Brașov și de acolo spre Vest către Arad, mai precis către Curtici, la granița cu Ungaria. De la Viena ajunge la frontiera cu Italia, unde intră nu înainte ca pasagerii să fie dați cu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
șir ile de capital au continuat și în lunile octombrie și noiembrie, dar s au redus în decembrie, când pier derile au fost compensate de o intrare netă de 1 m iliard de dolari. Cea mai mare parte a capitalului repatriat a provenit d in Asia de Est și Pacific, în mod obișnuit, o destinație dominantă pentru investitorii de capital pe piețele emergente. Investitorii străini au obținut 25,7 miliarde d ola ri din acțiunile țărilor asiatice în curs de dezvoltare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
țările cu un climat investițional pozitiv, procentul d in câștigurile de capital care este repatriat tinde să fie mai mic și, drept u rma re, procentul câștigurilor reinvestite este mai mare. Un rol important, cu in fluență asupra volumului veniturilor repatriate, alături de climatul investițional, le revine schimbărilo r radicale intervenite în politica guvernului și în exercitarea unor controale riguroase asupra capitalurilor. După o scădere continuă, începând din al patrul ea trimestru al anu lui 2007, până în primul trimestru din 2009, ur
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
doctorului Petru Groza în care mișunau comuniștii în posturile cheie, sau noii lor aliați de circumstanță: liberalii - aripa Tătărescu și țărăniștii - aripa Anton Alexandrescu. Mergând mai departe cu încercarea umanitară de a zădărnici planurile criminale ale rușilor referitoare la problema repatriaților, colonelul-magistrat Hagi Stoica semna la data de 6 noiembrie 1944 o telegramă-fulger în care îi sfătuia pe prefecții din țară astfel: „Refugiații basarabeni și bucovineni nu sunt obligați (subl.ns.) să se înscrie pentru repatriere putând să se stabilească liberi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în com. Berezeni, jud. Fălciu, la data de 23 august 1944, fiind concentrat. Potrivit celor scrise în declarație, avea nevoie de „...un rând de rufe și o pereche de ciorapi”. După ce semna declarația, solicitantul era inclus într-un grup de repatriați. Luat, cu certitudine, la bani mărunți, cetățeanul Josu Gheorghe născut în anul 1924 în satul Cigăreni, com. Molești, jud. Lăpușna, declara intimidat de către inchizitorii săi cu stele roșii pe chipiuri că este „...de cetățenie RUSĂ (sic!)” și că „... dorește să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nevoie de „generozitatea” oficialităților pentru a se căpătui cu ceva. Adresa Prefecturii Fălciu din care am citat mai sus, fusese alcătuită pe baza Ordinului circular nr.3172/6 octombrie 1944 trimis la Huși de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Special pentru Repatriații Aliați ce-și avea biroul bucureștean pe str.Teodor Aman, nr.12, telefon: 4.81.87. Acest ordin fusese semnat de către generalul Pandele, secretarul general al ministerului și Hagi Stoica, colonel magistrat în aceeași instituție. f. „Trimiteți urgent situația copiilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fi deferite parchetului pe măsura identificării lor”. Câți vor fi fost prinși la borcanul cu smântână, nu se știe deoarece documentele nu ne spun nimic în acest sens. Atât cât se putea, se încerca ținerea unei oarecare evidențe a cetățenilor repatriați cu toate că la acel moment va fi fost foarte greu datorită masivelor mișcări umane. Zeci de telegrame-fulger sau adrese erau trimise autorităților locale în încercarea gestionării cât mai raționale a fondurilor uriașe pe care ne forțaseră ocupanții ruși să le punem
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de Armistițiu, rugăm ca ori de câte ori se vor forma transporturi de refugiați (...) să ni se comunice acest lucru telefonic sau telegrafic stop. se va arăta numărul persoanelor plecate, ziua îmbarcării precum și nr. trenului în care vor fi îmbarcați”. În privința cazării viitorilor repatriați, orașul Huși fusese prins pe picior total greșit în sensul că, probabil, la acea oră nu exista niciun hotel așa că autoritățile au trecut la improvizații, în dulcele și cunoscutul stil românesc. La 1 martie 1945, registratura Prefecturii Fălciu semnala intrarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sobe în ideea prelungirii călătoriei nefericiților români până prin Siberia sau Kazahstan. Pentru a se respecta întocmai art.5 din Convenție, tot prefectura cerea Cercului de Recrutare Fălciu o gardă compusă din 3 soldați și un subofițer care urmau „...să păzească repatriații”, adică pentru a-i supraveghea să nu fugă care-ncotro, mai degrabă, așa cum au făcut foarte mulți basarabeni și nord-bucovineni. Pe 8 aprilie 1945, mai luau drumul URSS-ului încă 35 de cetățeni, la care se mai adăugaseră între timp
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
inutil și în aceste acțiuni. Astfel, la data de 5 aprilie 1945, Legiunea de Jandarmi Tutova trimitea Prefecturii Fălciu adresa nr.220 la care „anexase” și pe cetățeana Zadic Tudora. Intrată pe mâinile călăilor sovietici, această femeie a fost IMEDIAT „repatriată” cu primul transport disponibil, numai că se ivise o problemă și nu una simplă potrivit adresei nr.97/5 aprilie 1945 trimisă de Serviciul de Siguranță Fălciu Legiunii de Jandarmi Tutova: „... numita Zadic Teodora a primit suma de 84.000
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din acest extrem de valoros document pentru a vedea românul anului 2011 cam cum și cât ne-au jefuit „eliberatorii” de la răsărit: „Luna IUNIE. Art.3 - 5 imobile particulare în valoare de 18.300 de lei; Art.5. 20 de cetățeni repatriați - suma cheltuită: 4.052.793; Art.11. 129, 120 kgr. subzistență 14.576 de lei; 73 bovine - 8.000.000 de lei; IULIE; Art.3. 3 imobile particulare - 15.000 de lei; Art.5 - 12 cetățeni repatriați - 2.696.063
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]