16,704 matches
-
născocim multe altele care ar putea să-l convingă săși pună în joc toată știința și să ne găsească alinare suferinței. Aici, însă, nu avem nevoie de nimic din toate acestea: nu tu călătorii lungi, nu tu osteneală, nici consultații repetate, nici cheltuială a banilor, ci ajunge să aducem o credință sinceră, să vărsăm lacrimi fierbinți împreunate cu trezvia sufletului și pe dată găsim vindecare sufletului și dobândim tămăduire trupului. Ai văzut putere a doctorilor? Ai văzut noblețe? Ai văzut meșteșug
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cercetătoarea CNSAS Ioana Diaconescu a publicat un amplu documentar Vladimir Streinu, prin care se probează faptul că, obligat în închisoare să semneze un angajament - asemeni și altor intelectuali deținuți -, tatăl meu nu l-a îndeplinit niciodată. Rezumând aceste grave și repetate acuzații aduse de Dvs. memoriei tatălui meu, niciodată susținute și de documente doveditoare statutului de "informator" și "denunțător" al lui Vladimir Streinu, acestea se reduc la: 1) o afirmație a Dvs., fără a fi însoțită de acte probatorii, transmis telefonic
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
Stelian Tănase, vă rog să-mi răspundeți punctual, în calitatea Dvs. de cercetător "vârât în arhive" (cum sunteți menționat în ultimul Jurnal al Dnei M. Lovinescu) întâi, de ce nu ați solicitat niciodată la CNSAS dosarul tatălui meu, preferând să afirmați repetate acuze, fără a fi susținute de documente sau probe scrise? Apoi, vă solicit să faceți publice - dacă există - următoarele probe: 1) numărul de dosar al tatălui meu în care se regăsesc acuzele Dvs.; 2) documentele aferente, numărul filei sau al
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
teascul sunt slave. Vinul, via și vița sunt cuvinte atestate în cele mai vechi texte românești: în primul rînd pentru că sunt simboluri religioase prezente în Biblie - atît în Vechiul, cît și în Noul Testament - și în scrierile Bisericii; apar așadar în repetate rînduri și în primele noastre traduceri din Psalmi, în Codicele Voronețean, în tipăriturile lui Coresi. Dar și primele acte și documente le conțin, pentru că via și vinul, în ipostaze mai pămîntești, reprezentau bunuri de preț ale vieții cotidiene; astfel, într-
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
folosite pe șantier. Ulterior, s-a dovedit că respectivul locatar avea balconul în curtea interioară a blocului, fără vizibilitate la șantier, așa cum se subînțelegea din imaginile prezentate. Patriarhia Română mai declară în comunicat că nu a primit niciun răspuns la repetatele drepturi la replică și sesizări trimise către conducerea Știrilor Pro TV despre diversele materiale realizate de Adriana Stere pe subiecte care implicau instituția în cauză. De aceea, Patriarhia se folosește de recentul comunicat pentru a solicita conducerii departamentului de știri
Două evenimente care ridică noi semne de întrebare cu privire la deontologia jurnalistei Adriana Stere, de la Ştirile Pro TV [Corola-blog/BlogPost/94303_a_95595]
-
în cale și în funcție de strategia pe care o urmează, reușesc să parieze aproape la sigur. Dacă nu-ți iese din prima nu trebuie să te panichezi, o strategie bună de joc se poate descoperi în cazul de față cu încercări repetate dar dacă vezi că nu ești deloc bun la asta și nu te pasionează, mai bine renunți înainte să îți dai seama că e prea târziu.
Studentii si pariurile [Corola-blog/BlogPost/94369_a_95661]
-
Reich-ului milenar nu ar fi fost - la urma urmei decât un amplu război îndreptat împotriva memoriei (Levi 1989: 31). Afirmația se va fi dovedit perfect valabilă și în cazul când se aplică realităților generate de totalitarismul comunist. Să ne reamintim repetatele demersuri de mistificare și re-inventare a propriei noastre istorii care, în esența lor, nu exprimau altceva decât o tentativă obstinată de ocultare a sensului real al unor anumite evenimente și - în ultimă instanță - nu erau altceva decât o operație dirijată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
1.3. Cultura ca formă de luptă politică Iată, prin urmare, de ce în presa literară a exilului românesc se remarcă - trăsătură esențială - o deosebit de pregnantă dimensiune combativă. Ea devine astfel un mod permanent de asumare și concretizare a datoriei, obsesiv repetată, privind conservarea și apărarea memoriei. În lipsa unei asemenea poziționări, imponderabila și indelebila amprentă prin care se lasă întrezărită identitatea spirituală a unei națiuni ar fi condamnată la o rapidă și definitivă disoluție. Efect previzibil (reacție prin ricoșeu) manifestările acestei revuistici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
măcar parțială a Catedralei Ortodoxe este un angajament pe care Statul român și l-a asumat încă de la proclamarea României ca Regat (1881), dar care nu a ajuns să se materializeze niciodată până acum. Sume atribuite pe hârtie în mod repetat au fost redirecționate sau nu au mai fost alocate, iar întârzieri repetate în alegerea locului Catedralei au dus la amânarea realizării proiectului. Timpul a trecut, alte orașe cum este Iașul, Sibiul sau Timișoara și-au construit propriile catedrale, mai adecvate
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
și l-a asumat încă de la proclamarea României ca Regat (1881), dar care nu a ajuns să se materializeze niciodată până acum. Sume atribuite pe hârtie în mod repetat au fost redirecționate sau nu au mai fost alocate, iar întârzieri repetate în alegerea locului Catedralei au dus la amânarea realizării proiectului. Timpul a trecut, alte orașe cum este Iașul, Sibiul sau Timișoara și-au construit propriile catedrale, mai adecvate pentru nevoile comunităților locale, însă în București nu s-a întâmplat așa
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
finanțare și se construiește acum, în condiții de criză economică? - Statul român nu face decât să răspundă, în acest caz, unor nevoi ale cultului ortodox, care sunt și nevoi ale comunității. Este un proiect care a fost amânat în mod repetat, din pricina discuțiilor legate fie de amplasament, fie de dimensiunile Catedralei, fie de sursele de finanțare. Patriarhul Daniel și-a asumat deplin acest proiect, iar statul nu face decât să dea o mică mână de ajutor. Să vă mai spun ceva
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
albastru în scânteierea ferestrelor învăluindu-ne pe toți într-un giulgiu ca la fizică ciudatul fenomen Tindall care devoalează din beznă firul microscopic de praf Dă-i înainte nu te opri mâine aduc un zugrav eu plătesc toate pagubele auzii repetat îndemnul care făcea din mine uncenicul vrăjitor al poligraphiei Îmbătat de miresme imaginare și exaltat mâzgălii fațada proaspăt văruită și curând demersul meu criptic depăși curtea liceului ieșirăm în stradă unde pe asfalt îmi continuai febril lucrează sub Privirile stupefiate
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
pată noroasă din ape acoperă cu iureș străbaterea înclinată, brațele nu găsesc sprijin, toiagul loc tare. 13. O, imposibilă egalitate - oprirea în vânt! O, judecată a stâncilor plutitoare - întoarcerea acasă! O, încercare a celui despărțit în ocolul lumii - unitatea privirii repetate! Din partea stângă, fiecare piatră a văgăunii se desface în trei capete cu dinți întreiți; din partea dreaptă, ape în clocot de trei ori se sorb și se revarsă într-o învăpăiată mistuire. Cu zgomot armura se deșiră și, între închipuire și
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
blazați și cinici, vă invit ca, măcar o dată, să ne abținem de la orice comentarii! Foarfeca - Să nu lași foarfeca deschisă că e păcat! - De ce e păcat? - Nu știu, da' e păcat. Multă vreme m-a intrigat această curioasă și îndelung repetată interdicție a Mamei. Până în ziua în care am descoperit că Atropos, cea mai bătrână și mai afurisită dintre cele trei Parce, se folosea de această fatidică unealtă pentru a tăia firul vieții. Iar o foarfecă deschisă era, evident, o invitație
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
tei, la ieșirea din sat. Odată ce păși pe prispă, se sprijini, ca de obicei, cu mâna stângă de stâlpul din lemn pătrat care ținea acoperișul. Pe o porțiune lată cât palma lui, lemnul se tocise și se lustruise de atingerile repetate, ca tejgheaua măcelarului din colț, care se adâncise ca o copaie de atâtea tăiat carne pe ea și de atâta curățat, la sfârșitul fiecărei zile. Pisica îl întâmpină cu un miorlăit lung și răgușit, încolăcindu-și corpul lung și moale
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
care pot intui prin clarviziune ce mai înseamnă și ce va mai însemna de fapt „liceu” în gîndirea oficialilor cu drept de decizie prezenți și viitori. Vom avea apoi manuale noi pentru clasa a IX-a, așa cum sîntem asigurați în repetate rînduri, făcute de autori la fel de iscusiți, capabili să conceapă, să scrie și să editeze un manual cap-coadă în... două săptămîni! Nu mai merge reforma? Nu înflorește, ca ghioceii sub pătura de nea, „piața liberă” a manualelor, apropiindu-ne an de
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
scenă cu care începe Inspecțiune, analogia dintre cele două personaje îmbracă haina ostentației: ambii sunt vechi impiegați, cu reputație de funcționari model, „de o probitate mai presus de orice îndoială”, corecți și serioși, cu destine ce merg mână în mână. Repetata, invariabila identificare a amândurora cu termenul, comun și implacabil definitoriu, „nenorocitul” nu este deloc întâmplătoare. Când Anghelache îl apără cu patimă pe infractor, înfățișându-l ca pe o „victimă a neglijenții altora”, se apără, de fapt, pe sine, după cum, atunci când
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
într-o germană aproximativă în care se amestecă și frînturi de limbă franceză, spaniolă sau română, aparițiile scurte ale tatălui, imortalizat și el în propriile-i pelicule de „amator”, fragmente din emisiunile TV în care tînăra scriitoare a apărut în repetate rînduri, în calitate de invitată, cîteva secvențe filmice din călătoria în România și popasul la Săpînța, la Cimitirul Vesel, despre care Aglaja a scris un reportaj în presa occidentală, prestațiile ei la festivalurile de literatură, înregistrările unor spectacole de teatru pe care
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
în favoarea femeilor. Îl laudă cu artă pe Cato senator cu autoritate, discursul lung și bine argumentat al acestuia, la care el nu va răspunde decât în câteva cuvinte. Mai apoi respinge ca nedreaptă mustrarea severă a matroanelor, ele care, în repetate rânduri, au făcut sacrificii pentru cetate, salvând-o. Își înfrânge adversarul cu propriile argumente, scoase dintr-o carte mai veche a acestuia. Încât retorica interogativ-afectivă, primind răspunsuri afirmative chiar din cartea adversarului astfel ruinat, asigură succesul tribunului. Logica lui e
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
nu îngăduie diversității decît marja unor servicii subordonate. Cel dintîi țintește despărțirea ființei de sine, formă de suicid care se autoanalizează la rece, de inventar al organelor risipite într-un amestec al sîngelui cu sufletul, al țesuturilor cu cuvintele: „scenă repetată exasperant la infinit./ noaptea cad în mine însumi/ de la cea mai mare înălțime a mea./ sub propriii mei ochi are loc propria mea prăbușire./ cu plăcere perversă, cu o nedisimulată dorință de cruzime,/ cum se uitau spectatorii romei la gladiatorii
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
o pornesc voios prin viață,/ mă cîrpesc de mîntuială,/ golurile le umplu cu plastilină, cu vată, cu ghemotoace de ziare,/ (ah, ce persoană respectabilă făcută din sînge amestecat/ cu vorbe și plastilină), miros a gilette./ eu strălucitoarea piramidă făurită din repetatele mele morți suprapuse” (ibidem). Starea critică a eului nu e decît multiplicarea ipostazelor sale ce se autonomizează, substituirea inițialului Unu printr-o multitudine grotescă. Aspectul stilistic e cel de babilonie... balcanică: „ce harababură e-n creierul meu. satiri îngeri eronați
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
naționalitatea. Îmi arată apoi, sprijinite de pereții a trei încăperi, pe mai multe rânduri, în rame albe, cuminți, guașe și litografii de Ionesco. Amprenta picturii lui Ionesco: tensiunea dintre naivitatea expresiei și gravitatea subiectelor; tematica ionesciană, rafinată printr-o expunere repetată, pana cand scrisul s-a tocit, confruntata cu prospețimea culorilor și formelor picturale ale unui pictor autodidact. Naivitate: robustețea culorilor primare și a negrului care adesea le delimitează, lipsa de inhibiție, geometricul, spontaneitatea, elementarul liniei, bidimensionalitatea (lipsa de adâncime) compoziției
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
Constantin Mărturisesc de la bun început că mi-a fost greu să duc pînă la capăt lectura cărții lui Matei Georgescu, Ipostaze ale morții într-un timp al dorinței, de curînd publicată la editura Paideia, și că a fost nevoie, în repetate rînduri, să mă întorc asupra paginilor citite. Cartea e un lung eseu despre imaginarul morții din perspectivă antropologică și psihanalitică și, secundar, un discurs despre nesiguranța constitutivă și inerentă a cercetătorului în fața subiectului pe care-l studiază. Textul e unul
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
nou, fixat ulterior de comentarii și de uz; în limba de astăzi, struțocămila ar putea fi definită ca „alcătuire hibridă, din două elemente incompatibile”. Forma actuală nu-i aparține, totuși, lui Cantemir: strutocamila devine struțocămilă doar la comentatori. În ciuda precizărilor repetate ale unor filologi (a se vedea, recent, explicațiile lui Andrei Cornea din Cuvintelnic fără frontiere), mulți cititori și comentatori au luat figura etimologică a lui Cantemir drept o creație lexicală personală, invenție pură a unei ființe fantastice, hibride. Chiar în
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
lucrarea, a fost acceptată și a apărut în iulie 2002. Am așteptat o vreme, întrebând cam după 6-7 luni dacă s-a vândut 80 la sută din tiraj (cum stipula contractul), spre a mi se onora drepturile de autor. După repetate scrisori și telefoane mi s-a comunicat că, într-adevăr, cartea s-a vândut, că am de încasat o sumă, care nu depășește prea mult pensia mea pe o lună și că-mi va fi expediată fără întârziere on-line. Și
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]