2,431 matches
-
al celei metafizice. Autoritate dată de textele "clasicilor marxism-leninismului", asociate cu documentele esențiale ale partidului în chestiune, la care se adaugă citatele din secretarul general al partidului aflat în funcție: "Citarea acestuia din urmă reprezintă singura concesie făcută temporalului". Factura repetitivă a discursului comunist nu e decît urmărea "realiilor" din care se trage, cu un efect de stereotipie remarcabil: "Că și în discursul teologal, și în cel comunist citatele conferă stabilitatea textului și un aer familiar, specific dogmei reluate la infinit
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
cea maternă, cu moștenirea de ironie și elegie dată fiului, relația afectivă, relația amoroasă și anticiparea/improvizație, „feminitudinea” și fantasmele legate de ea, procrastinația dragă lui Proust și retro-procrastinația dragă lui Fréderic, relația estetică, subiectivitatea, cotidianul, visul, fantasma, amintirea, coșmarul repetitiv, vîrsta înaintată și, strecurată, ici și colo tema sfîrșitului, a epilogului romanesc dar mai ales existențial. O rețea interculturală deosebit de densă, dată de nume foarte variate, provenind din domenii și arte diferite - Pascal, La Rochefoucauld, Stendhal, Chateuabriand, Sartre, Proust, Boulez
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
separația de bunuri sau comunitatea convențională); 10. Obligația și dreptul părinților de a îndruma copilul în alegerea unei religii, însă fără a-l putea oblige; 11. Reglementarea instituției proprietății periodice, care este aplicabilă ori de câte ori mai multe persoane exercita succesiv și repetitiv atributul folosinței specific dreptului de proprietate asupra unui un mobil sau imobil; 12. Reglementarea Fiduciei, ca operațiune juridică prin care unul sau mai mulți constitutori, transfera drepturi reale, de creanța, garanții sau alte drepturi către unul sau mai mulți fiduciari
Noul Cod Civil. Vezi aici principalele 19 prevederi. Simpla cunoaştere a unor fapte te poate face vinovat () [Corola-journal/Journalistic/25043_a_26368]
-
Niciuna dintre ele nu este neapărat consistentă tematic și majoritatea imaginilor componente nu apar aici pentru prima oară. Privite în ansamblu însă, cele trei cicluri deschid o fereastră spre lumea unui Gauguin mai puțin cunoscut. Spre deosebire de picturi, cu extraordinara dar repetitiva lor paletă coloristică, gravurile lui Gauguin sunt mai aproape de vis, mai aproape de abstract. Delimitează un univers marcat de disperare mai degrabă decât unul dominat de peisaje idilice și nuduri voluptoase... Definesc un artist mereu gata să experimenteze, mai legat de
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
5 Opinia lui Perpessicius este diametral opusă, ilustrul editor eminescian considerînd „stihul de care se extazia Ibrăileanu ș...ț un nevinovat loc comun”6. Nevinovat și nu prea, am spune, cîtă vreme sintagma „vecinică minune” se vădește, în context, dublu repetitivă: în prima strofă a replicii Demiurgului apare formula biblică „semne și minuni”, iar în a patra - versul „Din sînul vecinicului ieri”. Așadar - monotonie verbală, viciu la care probabil (iarăși probabil!) Eminescu n-ar fi consimțit. Revenim la Perpessicius, care nota
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
acuzații. Îmi vine greu să cred că, în plină modă a minimalismului, mai poate sta în picioare un reproș de felul acesta. E vetust și, pe deasupra, nerealist. Am colegi a căror carieră s-a construit exclusiv pe baza lungilor și repetitivelor cronici de carte. Și atunci, cum e posibil să te îndoiești de Undele scurte, de pildă, sau de Diagonale, care, în plus, ating nu o dată excelența în interiorul genului? Ceea ce nu se poate spune fără strângere de inimă despre cărțile celor
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
în gură în timp ce sângele i se scurge printre maxilare. Celelalte «victime» erau de duzină, consumabile, inatacabile în fond, păpuși cu reacție întârziată. Acum Bartolo descoperă că jocul său superficial a declanșat intensități ineluctabile, gravități nebănuite, posibilități ignorate în scenariul său repetitiv. Pe terasa blocului, într-o dimineață înnorată, are loc ultimul act, și într-o perfectă simetrie a rolurilor inversate, acum fata este cea care trebuie să-și «dovedească» iubirea. Sunt cele mai bune scene din tot filmul, pentru că nimic nu
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
din acest punct de vedere, listele de discuții sau paginile în care "vizitatorilor" li se cer sugestii și comentarii. în genere, impresia dominantă pe care o creează "conversațiile" scrise, pe teme generale, e de banalitate; multe dintre mesaje sînt inutile, repetitive, neinteresante. Ele sînt totuși relevante din punct de vedere lingvistic, cel puțin în măsura în care atestă "în direct" limbajul tinerilor, stilul colocvial contemporan. Desigur, cei care comunică prin aceste mijloace reprezintă doar un segment relativ limitat al vorbitorilor, cu un nivel cultural
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
singură coardă. Mărturisesc că piesa în sine, pe care nu o cunosc și nu știu ce modificări a produs adaptarea și în ce sens regizoral, nu este deloc lipsită de interes, are simț dramatic și umor în replică, în tipul de construcție repetitivă a situațiilor. Gustul tragediei este bine camuflat în veștmintele comediei. Un fierar neamț află după foarte mult timp că fiul lui este de fapt un produs românesc, rezultat în timpul războiului, când el dădea lupte grele împotriva dușmanului sovietic. Soția sa
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
poate fi conceput decît în componența aceasta sau, în cel mai rău caz, într-una similară. Privite individual, cele trei artiste au, în mare, cîteva caracteristici definitorii: Miec Coppens este predominant cerebrală, formele ei sînt construcții raționale, cu structuri cristaline, repetitive, care amintesc de ordinea lumii minerale și de stereotipia înaltă a unei mecanici abstracte. Peste acest nivel ordonat și glacial, artista suprapune, finalmente, amprenta unei senzualități reținute, curbele unei mișcări vii, dar nu scăpate întru totul de sub controlul unei instanțe
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
mai 1999 vedem cum o vulpe traversează/ pajiștea/ din fața casei și dispare calmă-n tufișuri prefăcîndu-se-n/ trenul urban ce-aleargă spre casă. Și iepuri. Și mii de studenți/ peste podul fără apă sub el și bibliotecile prinse-n rețeaua/ uitărilor/ repetitive: totul acasă se-toarce: dar povestind?/ (între timp /întîmplarea începe să se numească internet și o plasă de/ păianjen se-ntinde și-n loc de nume-n botez numere ni se/ alocă și/ nouă și senei și podului și morților
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
simbolul și metafora, sînt destul de rar folosite". Nu este în discuție, notează Ion Bogdan Lefter, un deficit de vocație a tropismelor ci o adecvare deplină a manierei la efectul de sugestie urmărit. Maniera, cum s-a văzut, recurge la factori repetitivi (refrene, cu deosebire) în scopul obținerii fondului monoton sonorităților prozaice, cîmpului semantic dominat de dizarmonie. Primul articol din care am și citat (Bacovia, un model al tranziției) consideră că scriitura "albă" are drept scop să reflecte decupajul deconcertant și atît
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
față de Catarina și cea în demonstrația față de cetățenii orașului, nu este șugubăț, nu merge, cu alte cuvinte, pe mai multe registre de joc și joacă. Confruntarea cu Catarina se desfășoară pe un singur plan: cel al forței. Trucurile, multe și repetitive au de prea puține ori efectul scontat. Uneori, personajul interpretat de Marian Râlea pare o copie palidă a celui jucat cu atîta aplomb și farmec în spectacolul Iluzia comică a lui Alexandru Darie de la Teatrul de Comedie. În partea a
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
și profesorii tăi de chimie) acum ți se întinde o foaie albă" (Bancnota). Acestei existențe înțărcuite atît exterior (prin toposul provincial), cît și interior (prin structura morală), îi corespunde apăsătoarea senzație de reluare continuă, de monotonie. Mecanica unei asemenea psihii repetitive, ducînd la impresia că nu mai e nimic nou sub soare, e un simptom al "epuizării care durează": "Ce să fac bine gloria sapă vechile galerii pentru fiii ei mai mărunți cineva îmi băgase programul acesta de victimă și nu
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Al. Philippide, iar din generațiile pe atunci tinere, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Ion Negoițescu, Adrian Marino, Nicolae Balotă, Alexandru George, Marin Preda. Lăsate la o parte, dintr-un vast repertoriu, au fost texte de factură repetitivă, aflătoare în alte culegeri sau victime ale unui spațiu îngrădit: Perpessicius (căruia în antologie i se dă numai răspunsul lui Călinescu!), Mircea Zaciu, Paul Georgescu. Dintr-un scrupul de pudoare nu a fost introdus acel text al lui I. Vitner
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
acel aspect primitiv al unora dintre sculpturile lui. El voia să meargă nu numai în direcția unei epurări, în sensul unei complicări a formei, ci s-a gândit și la chestiunea, foarte urgentă astăzi, a multiplicării, a repetiției, a operei repetitive, pornind de la niște elemente care se îmbină... Un alt lucru care interesează foarte mult epoca noastră este punerea în situație a operei, fie că este vorba de un tablou sau de o sculptură... Este vorba desigur de atenția acordată ambianței
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
pentru scriere, pentru text, pentru lumea codificată sub impactul gîndirii abstracte. La primul nivel al percepției, la acela retinian, grafica lui Sasha Meret este una de factură decorativă, o construcție de planuri cromatice mari și de semne integrate în serii repetitive, ușor inteligibilă dincolo de orice habitudine culturală instaurată prin specificități superficiale și prin atît de seducătoarea culoare locală. Ea pare o reacție eficientă, tipică pentru lumea în care autorul trăiește, în fața așteptărilor comode ale mozaicului cultural din care se compune, atît
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
poeme) cu care în genere poezia nu se prea împacă". Aruncînd o privire în viitor, cronicarul își dă seama că acesta va reține, din zona poeziei care "dă în clocot", doar "ceea ce e cu adevărat substanțial, după abolirea cantitativului și repetitivului". Un plus de dramatism, o adîncire a "rădăcinilor" și o "contorsionare" a "ramurilor" mai autentice, îi îngăduie poetei în discuție a-și recîștiga, pe alocuri, substanța risipită în numele unui ideal metapoetic: Nu întîmplător cele mai expresive poeme ale volumului se
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
cele mai deschise către semantică și pragmatică. în română, ca și în celelalte limbi romanice, există în primul rînd o puternică opoziție aspectuală, mascată prin tradiție sub categoria de timp: cea dintre perfect și imperfect - durativ / punctual (trecea / a trecut), repetitiv / unic (sărea / a sărit). Există apoi numeroase perifraze cu verbe ca a începe, a porni, a se pune pe..., a termina, a sfîrși, a continua etc., precum și posibilitatea de a folosi adverbe și locuțiuni specifice (deodată, în continuare). Limba vorbită
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
Mai precis, interesul scriitorului s-ar îndrepta nu către ceea ce violează regulile concretului, ci spre "partea nevăzută a lucrurilor întîmplate", cu o formulare a aceluiași personaj. Monica Spiridon propune o interpretare care pleacă de la ideea că repetiția, succesiunea de instanțe repetitive avînd la bază un original prestigios reprezintă regula de constituire și modul de a fi pentru lumea ficțională a lui Bănulescu, pentru personajele sale. Exemplele oferite (iubirea dintre Aram Telguran și Iapa-Roșie se "organizează" în jurul Cîntării Cîntărilor, pe care el
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
putrefactului Occident, după ce se străduise a-și șterge amplul trecut propagandistic, așa cum fac anumiți indivizi cu amprentele lor de pe clanțele ușilor... Pînă subzistă anumite lucruri ciudate, ca să nu zicem mai mult, n-avem simțămîntul că a vorbi despre ele, chiar repetitiv, ar constitui o inanitate. Dacă cel mai mare cîștig al societății românești după "Eliberarea" din 1989 îl reprezintă dreptul la opinie, "la expresia slobodă" (drept în relație cu care încălcările ce se mai produc, "ale regulilor elementare ale criticii, acum
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
mai importanți romancieri români, de la Rebreanu la autorii anilor '80 și au, ca epilog, un top 10 al romanelor românești din secolul XX. Propunerile de lectură merg înspre un Rebreanu necunoscut, deviind de la normele realiste prin impunerea unui scenariu tragic, repetitiv; spre reconsiderarea "proustianismului" unei Hortensia Papadat-Bengescu și a "obiectivității" ei; spre interpretarea din perspectiva unei obstinații a formulei a unor autori precum Camil Petrescu și Anton Holban (primul fiind autorul unor romane cu "arhitecturi precise", și "minuție stilistică"); spre arabescurile
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
am apucat să apucăm. Astfel, "a avea mai multe fețe" poate însemna că ai multe fațete. Nu neapărat unele "adevărate" și altele "false". Iar morala nu este întotdeauna implicată. 5 . Nici în basmele ce se petrec într-un fel de repetitivă simultaneitate asemenea lucruri nu stau simplu și tranșant. Mai ales, în cele culte. Fațetele personajelor, diverse, și destinele lor ulterioare, anterioare, sînt o "mărturie" în acest sens. Făt-Frumos, desigur, reușește în final. Uneori, el are frați mai mari, care par
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
I, Ana Lisboua (Brazilia), premiul II și Hachmi Azza (Germania), premiul III. Așezat deja în coordonatele stabilite, atît ca proiect cultural, cît și ca eveniment organizatoric, Salonul dezvăluie, de la o ediție la alta, o anumită continuitate, o sumă de elemente repetitive care intră obligatoriu în metabolismul oricărei manifestări cu o ritmicitate prestabilită și asumată, așa cum sunt, îndeobște, astfel de acțiuni. Dacă ar fi să identificăm elementele noi care intervin în dinamica edițiilor, acestea nu trebuie căutate în structura Salonului și în
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]
-
fiecare personaj o are, potențial, în desenul lui Kovacevic. Lipsa dinamismului articulării scenelor, situațiilor, tensiunilor, a invadării neprevăzutului în variate ipostaze, lucruri pe care piesa le are din plin, generos, afectează și jocul actorilor care, în ciuda agitației, este static, monocord, repetitiv în mijloace. Piesa în sine este și un pretext, provocare plină de ludic și umor pentru imaginația unui regizor. Din păcate, de data asta n-a fost să fie. Oricum, "the show must go on", spune subtitlul și mesajul din
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]