154 matches
-
Episcopiei Vâlcii, Argeșului și Oltului, pentru viața monahală a acestui așezământ s-au ivit noi orizonturi, acesta reușind să reînoade vechiul fir, reînființând mănăstirea. A refăcut clădirile și sub pretextul inființării unui muzeu al tipografiei, încet, încet așezământul a fost repopulat. După anul 1989, viața monahală a căpătat noi valențe. Din anul 1999, stăreția mănăstirii a luat sub conducerea ei și Mănăstirea Arnota, prin transformarea acesteia din mănăstire de călugări în mănăstire de maici. Mănăstirea Bistrița este inclusă în "Lista monumentelor
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
a numărat și Vlad Țepeș care în anul 1479 a trecut prin Hosman. Aceste incursiuni a indus teroare în rândurile populației băștinașe, fapt ce a determinat o scădere demografică accentuată, astfel încât în anul 1500, Hosmanul, component al Scaunului Nocrich, era repopulat cu 15 gospodării la care documentele vremii menționează și un cioban și un dascăl. Mărturie în acest sens stă portalul bisericii care menționează: Această repopulare a determinat în numai 32 de ani, în 1532, ca numărul gospodăriilor să crească la
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
o mărturie vie a trecutului zonei și a Ierusalimului începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea. Fiecare etapă arhitectonică istorică își are relicvele în cartier. În istoria cartierului se disting trei etape: A urmat perioada orașului divizat, în care locul, repopulat cu noi imigranți din Africa de nord, a devenit zonă de graniță, și apoi perioada de după declararea reîntregirii orașului în 1967 și până în anii 1970. timp în care cartierul a purtat stigma sărăciei și delăsării. Este și etapa protestului social
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Harta etnică a lui J.Perthes din 1861 menționează localitatea ca fiind locuită de români (aparținea la acea dată României). Satul Bazarianca a fost repopulat în anul 1892 de către coloniști germani. O lungă perioadă, a aparținut de satul Tuzla. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Bazarianca a făcut parte din componența României, ca localitate suburbană a orașului Tuzla din județul Cetatea
Bazarianca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318518_a_319847]
-
cu numele de "Danus". Numele a suferit schimbări în timp, apărând în diferite documente după cum urmează: În octombrie 1661 satul este pustiit, iar tătarii răpesc țăranii de pe câmp, astfel că în 1663 se mai recenzau numai 3 gospodării. Pentru a repopula localitatea pustiită de războaie și ciumă, sașii au hotărât pe la 1668 să admită și stabilirea românilor în sat, în 1668 instalându-se un preot român. La recensământul din 1671 se consemnează 7 gospodari (=cives) sași și 28 de gospodari români
Daneș, Mureș () [Corola-website/Science/300576_a_301905]
-
uneori ca armeni. Într-un document al Sfântului Sinod rusesc se vorbește despre un alban care cerea permisiunea să-și schimbe credința în favoarea luteranismului, pentru că din cauza credinței gregoriane el era considerat armean (document din anul 1908). Provincia Karabah a fost repopulată parțial de refugiați armeni din Persia și (din 1823) din Anatolia de Est. O parte din urmașii direcți ai albanilor, s-au mutat spre nordul Azerbaidjanului, trăind cu udinii în regiunile Oğuz și Kabala și au putut să reziste procesului
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
pe terenuri cumpărate și după încercări provizorii în anii 1920, si au fost distruse în cursul Războiului arabo-evreiesc din Palestina din anii 1948-1949. După ce Iordania a pierdut teritoriul Cisiordaniei în Războiul de șase zile din iunie 1967, evreii israelieni au repopulat zona. În absența unor progrese suficiente în direcția unui acord de pace comprehensiv însoțit de un aranjament teritorial și de securitate cu vecinii palestinieni, din motive de securitate și alte considerente de interes național, guvernele israeliene laburiste, si apoi, cele
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
regatului. Flotele sus-numitelor orașe au sprijinit armata terestră în lupta pentru cucerirea orașelor-port, primind în schimb stăpânirea asupra unor cartiere comerciale autonome, care la rândul lor au dus la creșterea numărului de locuitori creștini ai zonelor respective. Regele Baluin a repopulat Ierusalimul cu franci sau alți creștini după expediția din 1115 din Transiorania. Regatul Ierusalimului nu a reușit niciodată să depășească handicapul izolării față de Europa, nici nu a reușit să-și extindă granițele suficient de mult spre răsărit pentru a asigura
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
Jet ,liderul unor copii ai pădurii care au ca scop eliberarea Regatului Pământului de către Națiunea Focului si pe Suki ,o războinică Kioshi.Când călătoria este aproape la final ei ajung in Templul Aerului de Nord unde află că a fost repopulat de către niște refugiați,buni inventatori ,care se apără de către Națiunea Focului.În ultimele două episoade în Tribul Apei de Nord se duce o bătălie pentru cucerirea lui și totodată pentru prinderea lui Aang.Aici Sokka găsește dragostea ; prințesa Tribului dar
Avatar: Legenda lui Aang () [Corola-website/Science/320995_a_322324]
-
Numele în limba română și în alte limbi provine din pronunțarea grecească a numelui orașului - Samaria. Samaritenii s-au revoltat prin anul 331 î.Hr împotriva stăpânirii greco-macedoniene și l-au ars de viu pe guvernatorul Andromachos. Samaria a fost repopulată cu soldați macedoneni eliberați la vatră, ceea ce a reprezentat ori o cauză a revoltei menționate, ori, poate, o măsură luată de cuceritori în urma ei. Drept consecință, Samaria a încetat de mai fi principalul centru al samaritenilor, acesta fiind transferat la
Samaria (oraș) () [Corola-website/Science/330347_a_331676]
-
un uric lui Ion Banu-vornic (urmașii acestuia mai există și astăzi). Satul a avut continuitate și nu a ajuns "seliște" la fel ca alte două sate, Mărășeni și Cănțălărești atestate în aceeași perioadă, dar care au dispărut și au fost repopulate abia la începutul sec.al XIX-lea. La 18 decembrie 7142 (1633), în prezența domnitorului Moise Movilă, se împarte din nou moșia satului Bârzești între urmașii celei de-a treia sau a patra generații de proprietari cunoscuți. Tot cu această
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
în anul 2006 se construiește Grădinița Sânnicoară care asigură condiții deosebite de instruire pentru copii din localitate. În Evul Mediu sat preponderent maghiar, aparținând domeniului funciar al familiei Mikola din Someșeni. O lungă perioadă de timp depopulat (după anul 1600); repopulat cu locuitori preponderent români abea în secolul al XIX-lea.
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
Soare a avut rosturi pur militare. Probabil că acolo staționa o parte a flotei bizantine, care avea misiunea de a apăra, în primul rând, Dorostolonul. Nu se știe când, înainte de anul 1000, cetatea a fost cucerită, distrusă și abandonată, fiind repopulată abia spre sfârșitul domniei lui Vasile al II-lea când, alături de aspectul inițial de așezare cu atribuții strategice, căpăta și caracteristicile specifice localităților contemporane de la Dunărea de Jos, unde trăiau, laolaltă, civili și militari. Toate aceste așezări adăposteau unități militare
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
de la Roma. Canonul a conferit privilegii egale preasfântului scaun al noii Rome cu cele ale vechii Rome împărătești. Canonul acordă arhiepiscopului Constantinopolului dreptul de a hirotoni episcopi pentru provinciile Pont, Tracia și Asia. Marcian a reformat finanțele imperiului și a repopulat provinciile devastate de huni. El a respins atacurile asupra Siriei și Egiptului din anul 452 și a înăbușit tulburările de la frontieră cu Armenia în 456.Nu și-a respectat promisiunile față de Imperiul Roman de Apus când regele vandal Genseric a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de balene. În 1933, acest avanpost a fost închiriat către Compania Golfului Hudson, iar în 1934, 53 familii de inuiți au fost relocate pe insulă. Condițiile climatice foarte grele au dus la abandonarea așezării în 1936. Dundas Harbour a fost repopulat din nou către sfârșitul anilor 1940, pentru a se putea supraveghea zona, dar în 1951 a fost abandonat din nou, astfel că acum acolo se mai găsesc doar ruine.
Insula Devon () [Corola-website/Science/316773_a_318102]
-
milioane de germani au fost forțați să fugă sau au fost deportați ca urmare a acțiunilor Armatei Roșii, milițiilor populare sau eforturilor guvernelor din regiune. Zonele din care au germanii au fugit sau din care au fost deportați au fost repopulate cu cetățeni ai statului care stăpânea mai-înainte numitele zone, unii dintre ei fiind la rândul lor expulzați din teritorii cedate mai la răsărit. Problema responsabilităților pentru decesele și suferințele din timpul deportărilor germanilor este intens și controversat disputată. Indiferent dacă
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
județe) independente, care au intrat sub autoritatea regelui Aragon în 1323-1409: județul Arborea a fost ultimul care a fost cucerit. Populația autohtonă din orașul Alghero ("S'Alighera" în sardă, "L'Alguer" în catalană) a fost exilată și orașul a fost repopulat cu invadatori catalani, ai căror descendenți vorbesc astăzi catalana. În 1720 Sardinia a devenit un regat independent sub casa de Savoia, conducătorii Piemontului. La momentul unificării italiene în 1860, regele Sardiniei a devenit regele Italiei. Încă din cele mai vechi
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
a separat de okres și a devenit propriul său Stadtkreis. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, întreaga populație germană din Opava a fost expulzată cu forța în 1945-1946, în baza termenilor prevăzuți în decretele Beneš; orașul a fost repopulat cu cehii. O mare parte a populației expulzate s-a stabilit în Bamberg, Germania. În timp ce Ducatul de Opava a încetat să mai existe, titlul de duce de Troppau este folosit și în ziua de azi, iar Hans-Adam al II-lea
Opava () [Corola-website/Science/335976_a_337305]
-
puși în fața imposibilității comunicării directe dintre specii. Ender își dă seama că gândacii au lăsat în urma lor această matcă pentru ca el să îi poată înțelege, ierta și să îi ajute să își găsească o nouă casă pe care să o repopuleze. Alături de Valentine, Ender începe să viziteze numeroase lumi, căutând una potrivită pentru matca nenăscută. Nuveleta originală, "Jocul lui Ender", furnizează câteva cadre legate de experiențele lui Ender la Școala de Luptă și la Școala de Comandă; romanul detaliază viața lui
Jocul lui Ender () [Corola-website/Science/313392_a_314721]
-
găsite într-un document scris în anul 800. Originea numele provine de la o marcă pe frontiera de est a Regatului de Asturias, protejată de castele, turnuri și castre. Comitatul de Castilia, mărginită la sud de Montes de Toledo, a fost repopulată de locuitorii cu origini vizigote din Cantabria, Asturias și Vasconia. Primul contele de Castilia a fost Rodrigo în 850, vasal al regilor Ordoño I din Asturias și Alfonso al III-lea de Asturias. Ulterior, regiunea a fost împărțită, astfel Alava
Regatul Castiliei () [Corola-website/Science/319106_a_320435]
-
șase burghezi din oraș conduși de Eustache de Saint-Pierre s-au predat ostatici la curtea regelui Eduard, salvând astfel orașul de la distrugere. În 1349, deja slăbiți de foametea cauzată de îndelungatul asediu, locuitorii orașului sunt aproape decimați de ciumă. Este repopulat din nou cu englezi, Calais va rămânând sub dominație britanică până în 1558. În septembrie 1346, trupele lui Eduard al III-lea s-au apropiat de oraș, și imediat au început pregătirile pentru asediu. Zidurile și șanțurile orașului nu erau ușor
Asediul Calais-ului (1346-47) () [Corola-website/Science/328752_a_330081]
-
intenția de a organiza două consulate în plus, la Cahul și la Bălți. Dar același lucru îl intenționăm și pentru Ucraina. În primul rând, am reconstruit consulatul general de la Cernăuți, i-am dat o nouă casă, am reușit să-l repopulăm, pentru că era un consulat destul de văduvit în personal. Vom face o agenție consulară la Slatina, vizavi de Sighetul Marmației, dincolo de Tisa, o agenție consulară pe care o vom deservi într-o primă instanță cu personal de la Cernăuți, și suntem pe cale
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
a învins forțele din Zaragoza în bătălia de la Alcoraz. În timpul domniei lui, Petru a acordat "fuero (un spațiu deschis care este folosit ca piață, tribunal sau loc de întâlnire) la Barbastro (1100), Caparroso (1102), și Santacara (1102). Ultimul a fost repopulat parțial de către francezi, a căror influență asupra obiceiurilor locale este evidentă. Cetățenii au fost necesari pentru a servi în campaniile locale și de apărare a castelelor. La data de 11 decembrie 1102, Petru a fost în Estella la granița cu
Petru I al Aragonului și Navarei () [Corola-website/Science/331472_a_332801]
-
la rândul său l-a închinat Mănăstirii Neamț (2 martie 1548). Documentele vremii nu mai pomenesc nimic despre sat până pe data de 13 ianuarie 1597, când domnul Ieremia Movila a dat dezlegare M-rii Neamț și vătămanilor din Orțești pentru a repopula satul cu „oricâți oameni vor chema din țară , leah , rus , sârb , grec sau ungur , ei să aibă slobozenie pe trei ani de la domnia mea , nici să ne plătească , nici să ne muncească nouă nici o muncă nici o dabila , numai să aibă
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
complet în anul 1596, iar în prima parte a secolului următor o regăsim din nou asediată de sârbi, numele vechi Torony fiind înlocuit acum cu Tornya. După alungarea turcilor, Turnu a fost după Mako, Battonya și Foldeak, a patra localitate repopulată din comitatul Cenad. În anul 1734 în localitate existau înregistrate 53 de case. În anul 1742 satul trece de la Tezaurariatul Regal în componența domeniului Prințului de Mutina. În acea periodă locuitorii erau aproape în exclusivitate sârbi. În anul 1752 satul
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]