235 matches
-
Bucan, București, 1992; Lirica Renașterii italiene, îngr. și introd. trad., București, 1966; Charles Baudelaire, [Versuri], în Les Fleurs du mal - Florile răului, ed. bilingvă, îngr. Geo Dumitrescu, introd. Vladimir Streinu, București, 1968, Florile răului, îngr. trad., București, 1991; Valmiki, Ramayana, repovestită de C. Rajagopalachari, I-II, București, 1968 (în colaborare); Alessandro Parronchi, Michelangelo sculptor, București, 1970; Sonetul italian în Evul Mediu și Renaștere, I-II, îngr. și pref. trad., București, 1970; Romain Rolland, Viața lui Michelangelo, București, 1971; Lirică franceză modernă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
și prolixă, a Vieții Sfîntului Martin compuse de Sulpicius Severus, text care, cu siguranță, prin vivacitatea redactării și rafinamentul stilistic, putea să trezească într-un alt literat dorința de a-l imita. Procedînd astfel, Paulinus a continuat tradiția epopeii biblice, repovestind faptele unui sfînt și subliniind cu emfază oratorică minunile făcute de acesta. A alcătuit așadar un fel de epopee hagiografică, în intenția de a compune un text comparabil cu epopeea biblică; a inserat momente de reflecție și de elevație lirică
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de Hefaistos, fără de care Ahile n-ar putea reintra în luptă, și tot ea îl determină pe Ahile să-i dea lui Priam leșul lui Hector. Astfel că părțile din epopee în care Tetis are un rol merită să fie repovestite. Dar mai întâi se cuvine spus că Tetis este cea care îi spune lui Ahile că are de ales între a muri, încă tânăr, în luptă sau a pleca de lângă Troia și a se întoarce acasă, în Ftia, lângă Peleu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
din urmă, tonul satiric sau indignat al celui care se aștepta la mari prefaceri în bine. Doar pe alocuri se simte o undă de lirism, susținută și de cadența vie, de alcătuirea simetrică a poeziilor. În Brândușe române (1868) T. repovestește diverse motive din cronici, prezintă fapte și personaje într-un mod teatral, fals, și nu scapă nici un prilej de a șarja violent aspecte negative ale prezentului. Cam în aceleași limite se încadrează și celelalte scrieri, în care autorul abordează specii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
s-ar fi aprins;” (M. Eminescu) dar și de prezent, ca predicat al unor circumstanțiale modale ipotetice; este precedat totdeauna de una din locuțiunile conjuncționale, ca și cum, ca și când, de parcă: „Și când gândesc la viața-mi, îmi pare că ea cură Încet repovestită de o străină gură, Ca și când n-ar fi viața-mi, ca și când n-aș fi fost...” (M. Eminescu) Optativultc " Optativul" Subiectul vorbitor este direct interesat în desfășurarea acțiunii verbale; realizarea acțiunii este dorită de el: „Ar zâmbi și nu se-ncrede
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a mai putut scoate un cuvânt. (circumstanțial consecutiv); • conjuncții monovalente, specifice, mărci ale unor funcții sintactice: măcar că, cu toate că, deși; ca și cum, ca și când, de parcă; fiindcă, întrucât, dat fiind că etc.: „Și când gândesc la viața-mi, îmi pare că ea cură Încet repovestită de o străină gură, Ca și când n-ar fi viața-mi, ca și când n-aș fi fost.” (M. Eminescu) șcirc. de mod ipoteticț „Nu sunt aceiași actorii, deși piesele sunt altele?” (M. Eminescu) șcirc. concesivț „...Fiindcă existența este în sine mizerabilă, el
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ferestre.” (M. Eliade, 14) b. propozițional (circumstanțiala de mod ipotetică): „Niculae se posomorî ca și când întorsătura discuției l-ar fi amenințat.” (M. Preda, M. Sg., I, 99) c. multiplu: „Și când gândesc la viața-mi, îmi pare că ea cură, Încet repovestită de o străină gură, Ca și când n-ar fi viața-mi, ca și când n-aș fi fost.” (M. Eminescu, I, 71) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Principalele mijloace de exprimare a relației de dependență de la baza circumstanțialului modal sunt elementele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
secolele 16 și 17. 49 ca în lucrările lui Carl Jung, care interpreta procesele religioase ca fiind simbolice în subconștientul omului, transformând libidoul din experiențele onirice în intuiție și revelație, dualitatea femeie-bărbat, trinitatea și cuaternarul devenind apoi importante simboluri. 50 Repovestită de Gérard de Nerval, regina a devenit subiect de gelozie între regale Solomon și Hiram. Cei trei companioni, Jubelas, Jubeles și Jubelum, încercând să-l arunce într-o șarjă de fontă pe Hiram, nu reușesc pentru că Tubalcain îl ia pe
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
altarele patriei ard candeli... (1942), Litanii de seară... (1946), unde versurile se grupează în cicluri tematice. Credința și patriotismul constituie fundamentul inițial, dar, în fapt, se purcede la declamații filosofarde ca într-un poem masiv, Omul și creațiunea sa, care repovestește geneza, vorbește despre omul creat la hotarul dintre lumină și întuneric, încorporând atât scânteia divină, cât „și-a răului esență”, spre veșnica lui nefericire. Poetul va oscila, de aceea, între îngroșarea tușelor negre ale existenței - ciclurile Din durerile vieții, Scântei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
complex al eroului: domnitor, diplomat și om politic, strateg, ostaș, părinte și soț, cu calități și defecte pe măsura unei mari personalități. Alcătuirea cărții are mereu în vedere să aducă în prim-plan figura voievodului român. Relatările istoricilor străini sunt repovestite de B., care însă le înviorează printr-o viziune mai plastică, mai concretă. Sunt reproduse chiar și legende orientale, ce dau un aer de fabulos unor episoade și sporesc dimensiunile epopeice ale domnitorului și ale oastei sale. Ele au darul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
la vîrsta de cincisprezece ani de grădinarul lipsit de inimă 81. Relatarea Ellei despre conținutul acestei povești este în întregime la timpul trecut, întrucît acum ea e parte a narațiunii nu contează dacă este o relatare prin viu grai (Ella repovestește conținutul) sau reflectarea conținutului poveștii în mintea Ellei. Timpul trecut poate, prin urmare, să fie înțeles ca o indicație a modului intermedierii. Este folosit aici din același motiv ca în exemplul: "El știa că emoțiile sînt periculoase". Timpul trecut este
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cineva să cheme o moașă și pe doctorul Slop [...]83. Primele întîmplări, conceperea lui Tristram și călătoria tatălui acestuia la Londra, sînt narate chiar la începutul romanului; nașterea lui în cea de-a treia carte. În timp ce primele două întîmplări sînt repovestite foarte pe scurt la timpul trecut, circumstanțele nașterii sînt prezentate în rezumat la timpul prezent. Lass și alții sînt obligați să aplice această metodă din cauza extraordinarului stil narativ multidimensional al lui Sterne, care rezistă puternic la reducerea la natura uni-
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
se suprapune planului narațiunii. Naratorul se proiectează în discurs prin indici textuali, fiind o prezență concretă în spațiul diegetic. Personajul narator poate fi protagonist sau martor al evenimentelor relatate, poate apărea în ipostaza naratorului auctorial ori numai ca mesager care repovestește evenimente auzite. Perspectiva narativă este, în acest caz, internă și este puternic marcată subiectiv. Asocierea celor două modele diegetice descrise anterior generează o narațiune supraetajată. Se creează astfel o polifonie a vocilor nara tive, fiindcă persoana I (discursul personajului narator
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și prolixă, a Vieții Sfântului Martin, compusă de Sulpicius Severus, text care, cu siguranță, prin vivacitatea redactării și rafinamentul stilistic, putea să trezească într-un alt literat dorința de a-l imita. Procedând astfel, Paulin a continuat tradiția epopeii biblice, repovestind faptele unui sfânt și subliniind cu emfază oratorică minunile făcute de acesta. A alcătuit, așadar, un fel de epopee hagiografică, intenția lui fiind aceea de a compune un text comparabil cu epopeea biblică, a inserat aici momente de reflecție și
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
prolific și de „comandat” în acei ani - un reportaj fabricat la Uzina „Steagul Roșu” din Orașul Stalin. După destinderea politică, M. reia registrul minor, care i se potrivește cel mai bine, publicând reușite povești pentru copii și cărți în care repovestește, cu talent și delicatețe, mituri și legende ori aduce în atenția celor mici (și nu numai) figuri exemplare ale istoriei românești, ca în Lacul Omului (1975) și în Femei ale acestui pământ (I, 1979). SCRIERI: Oropsiții, pref. Liviu Rebreanu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
jurnal? Dacă ar fi cu adevărat un jurnal, niște însemnări zilnice, autentice, nu ar putea semnala un înainte sau un după, unul deja cunoscut și consumat de povestitor, acesta aflîndu-se acum într-o poziție omniscientă, ce îi permite să le repovestească. Însă chiar prima secțiune din Une Glossaire, intitulată Absence, se termină prin a afirma că în procesul scrierii scriitorul își propune să-și „reclame trecutul”, ceea ce îndeamnă la „amintiri”. Toate acestea sugerează că se va întreprinde o rememorare narativă. Chiar
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
profundă. De data asta însă Yambo, sfidând știința medicală și aparatura sofisticată, gândește, simte, își amintește tot ceea ce uitase în urma primului accident, dar nu poate mișca nici măcar un deget, nu poate trimite semnale către lumea exterioară. În schimb, își poate repovesti, retrăi și valoriza episoade și modele umane care i-au marcat copilăria și adolescența, care l-au făcut să treacă de la tăcerea sceptică și precaută la reacția pe față în contra retoricii sufocante. În zilele Rezistenței îl cunoscuse pe anarhicul Gragnola
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
asemănându-se prin încăpățânarea cu care întorc spatele morții. Un alt mod, doar simbolic, de a evada este povestea, vraja poveștilor pe care domnul Ferne le țese pe clapele pianului său la Saint-Martin, satul-ghetou, sau magia ficțională a lumii geniilor repovestite de bătrâna Aamma Houriya pentru tinerii de la Nour Chams. Căci nimic nu era mai fascinant decât istoria începutului lumii, a paradisului pierdut din tradiția orală a celor două civilizații. Esther și Nejma vor rămâne, atât timp cât răul va exista și copiii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Luvru, În 1793. Numit la momentul respectiv și „Muzeul Revoluționar―, el este expresia gestului memorabil de a deschide maselor palatul regilor Franței, ca urmare a Revoluției de la 17891. Dar nevoia oamenilor de a comemora, de a actualiza evenimente, de a „repovesti― fapte, personalități trecute, s-a manifestat din cele mai vechi timpuri, iar „povestirile Întemeiază spații și monumente, care, la rândul lor, daunaștere la alte povestiri― (Mihali 2001: 109). Povestirile consolidează spațiul, limitele sale. Muzeul este, fără Îndoială, un spațiu dedicat
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
de Hefaistos, fără de care Ahile n-ar putea reintra în luptă, și tot ea îl determină pe Ahile să-i dea lui Priam leșul lui Hector. Astfel că părțile din epopee în care Tetis are un rol merită să fie repovestite. Dar mai întâi se cuvine spus că Tetis este cea care îi spune lui Ahile că are de ales între a muri, încă tânăr, în luptă sau a pleca de lângă Troia și a se întoarce acasă, în Ftia, lângă Peleu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
lui Ț. au caracter memorialistic, moralist și livresc, fiind o extensie a prozelor, care comportă la rândul lor, în grade variate, aceste trăsături. Unitare sub raport tematic sunt doar Prepeleac (1991) și Caftane și cafteli (Prepeleac doi, trei...) (1994), care repovestesc din orizontul contemporaneității scrierile lui Ion Creangă, Ion Neculce și Ion Budai-Deleanu. Li se adaugă, în celelalte volume, reflecții asupra scrisului, problematizări în cheie morală prilejuite de anumite citate sau experiențe ori comentarii ale unor fapte diverse semnalate în presă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
regulilor utilizării lor; acesta este primul raport semiotic. Teoretic, este posibil să pricepem totul la primul nivel semiotic, fără a mai înțelege nici cel mai mic lucru la cel de-al doilea raport semiotic. Altfel spus: Este posibil să putem repovesti foarte precis Metamorfoza lui Kafka, să o putem chiar reproduce pe de rost, fără a fi în stare să spunem un cuvânt despre ceea ce această metamorfoză are de 'spus', la rândul ei, despre care este 'sensul' ei. Toate textele au
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Dragă Dle Eugen Dimitriu, Vă dau o veste precisă În legătură cu persoana cu care se Întreținea Sadoveanu din familia Țibulcă. Printre hârtii am dat de o scrisoare a lui 681 Vasile Popa și de niște pagini din povestirile lui Neculai Țibulcă, repovestite de el, Încercând să păstreze cât mai fidel spiritul și vorba acestuia. Este o poveste În care Neculai cu Mitică, băiatul prisăcarului lui Sadoveanu, au furat faguri chiar din buduroi și i-a prins el, prisăcarul. Transcriu pasajul: „... s-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
are obârșia pârâul Dodești-Jigălia, acolo își are obârșia și satul Dodești, care stă sprijinit pe satul Tămășeni. De la Șipote-Călugăreasca, din vremuri imemoriale, curge neîntrerupt și liniștit acel sacru pârâiaș și tot de aici, din vremuri imemoriale, paleolitice, cură viața clar repovestită de numeroasele vestigii arheologice. Generații după generații, înfruntând mileniile șiau înscris aici rezultatele muncii, priceperea și tainele, bucuriile și necazurile, ca într-o vastă bibliotecă subterană, etajată pe numeroase nivele de culturi materiale și spirituale. Aici, de la obștea gentilică la
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
ale istoriei omenirii. Păream niște mutanți enigmatici, trezind o curiozitate pernicioasă și riscantă, cauzată de imobilitatea facială și de privirea fixă și tulbure a sistemului optic. Săpam în pământul bolovănos, tare și deshidratat, propriile noastre vizuini..." Nu am dorit să repovestesc pe scurt această carte, iar ea nu se termină cu episodul pe care l-am reprodus anterior. Am vrut doar să vă conving că, deschizând-o, n-o veți mai putea lăsa din mâini până la final. După parcurgerea ei am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]