193 matches
-
excepție făcînd, desigur, cele care indică orientarea temporală a unui personaj-reflector.). Totuși, forma persoanei întîi singular este întotdeauna exclusă din acest gen de rezumat, pentru că folosirea sa ar predispune la un anumit mod de configurare a intermedierii. 2.2. Rezumat, repovestire și didactica literaturii Analiza în paralel a unui rezumat și a unei repovestiri a unui roman sau a unei nuvele clarifică esența narațiunii ca gen literar. Putem începe prin compararea rezumatelor și a repovestirilor unei anumite opere ficționale care pot
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
persoanei întîi singular este întotdeauna exclusă din acest gen de rezumat, pentru că folosirea sa ar predispune la un anumit mod de configurare a intermedierii. 2.2. Rezumat, repovestire și didactica literaturii Analiza în paralel a unui rezumat și a unei repovestiri a unui roman sau a unei nuvele clarifică esența narațiunii ca gen literar. Putem începe prin compararea rezumatelor și a repovestirilor unei anumite opere ficționale care pot fi găsite în diverse lucrări de referință. O astfel de comparație va arăta
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
configurare a intermedierii. 2.2. Rezumat, repovestire și didactica literaturii Analiza în paralel a unui rezumat și a unei repovestiri a unui roman sau a unei nuvele clarifică esența narațiunii ca gen literar. Putem începe prin compararea rezumatelor și a repovestirilor unei anumite opere ficționale care pot fi găsite în diverse lucrări de referință. O astfel de comparație va arăta că există metode destul de diverse de a rezuma conținutul unei narațiuni. Printre acestea se numără forma clasică a rezumatului, care folosește
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
timpul prezent și nu face nici o referire la procesul narativ, precum și rezumatul urmat de o descriere separată a formei narative. Mai există un al treilea tip pe care încă nu l-am menționat, și anume o combinație între rezumat și repovestire. Tocmai acest tip este deosebit de util din punct de vedere didactic, întrucît demonstrează că anumite narațiuni pur și simplu nu pot fi reduse la o formulare rezumativă a poveștii sau a subiectului lor, din moment ce procesul narativ însuși este o parte
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
întîmplă atunci cînd o narațiune deviază substanțial de la cronologia liniară a poveștii. De asemenea, diviziunea temporală în poveste principală și fază preliminară care descrie evenimente anterioare necesită adesea o astfel de combinație între un rezumat la timpul prezent și o repovestire la timpul trecut. Modificarea la nivelul timpului gramatical care derivă de aici este deosebit de vizibilă la începutul rezumatelor, însă se poate petrece și pe parcursul acestora. Timpul prezent e folosit pentru rezumarea poveștii principale, iar timpul trecut este utilizat pentru repovestirea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
repovestire la timpul trecut. Modificarea la nivelul timpului gramatical care derivă de aici este deosebit de vizibilă la începutul rezumatelor, însă se poate petrece și pe parcursul acestora. Timpul prezent e folosit pentru rezumarea poveștii principale, iar timpul trecut este utilizat pentru repovestirea întîmplărilor anterioare. Problema legată de măsura în care autorii rezumatelor sînt influențați de structura temporală reală a unui roman și de situația narativă, cu toate că determină acest punct zero temporal, s-a bucurat pînă acum de puțină atenție. Prin urmare, trebuie
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
colonelului, frumoasa Lydia. La început aceasta pare să-i întoarcă afecțiunea 84. Ultima întoarcere a rezumatului poveștii din poveste la timpul prezent arată că timpul trecut este folosit în primul rînd pentru identificarea caracterului narativ al poveștii din cadrul poveștii. O repovestire substituie temporar rezumatul, pentru că acesta din urmă nu ar reuși să distingă cele două niveluri narative. Ar fi interesant de văzut în ce punct repovestirea unei astfel de povești din interiorul unei povești se întoarce la timpul prezent al rezumatului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
trecut este folosit în primul rînd pentru identificarea caracterului narativ al poveștii din cadrul poveștii. O repovestire substituie temporar rezumatul, pentru că acesta din urmă nu ar reuși să distingă cele două niveluri narative. Ar fi interesant de văzut în ce punct repovestirea unei astfel de povești din interiorul unei povești se întoarce la timpul prezent al rezumatului general. Lass își structurează rezumatul romanului lui Emily Brontë, La răscruce de vînturi, într-o manieră foarte asemănătoare: Doamna Dean îi spune că în urmă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
forme adverbiale temporale precum "ieri", "astăzi", "mîine" sau "alaltăieri", "în această zi" sau "în ziua următoare". De regulă, "astăzi", "mîine" și alte adverbe de același gen care fac referire la experiența temporală a unui personaj ficțional par potrivite într-o repovestire vie, însă nu și într-un rezumat. Weinrich a stabilit că, atunci cînd "și caracteristicile narative ale operei... trebuie rezumate" (ceea ce înseamnă că nu avem de-a face cu un rezumat, ci cu o repovestire la timpul prezent istoric), "adverbele
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ficțional par potrivite într-o repovestire vie, însă nu și într-un rezumat. Weinrich a stabilit că, atunci cînd "și caracteristicile narative ale operei... trebuie rezumate" (ceea ce înseamnă că nu avem de-a face cu un rezumat, ci cu o repovestire la timpul prezent istoric), "adverbele temporale cu funcție narativă reflectă o anumită ambivalență care este împreună cu alte caracteristici o parte componentă a genului "rezumat""86. Modul în care Weinrich clasifică adverbele temporale cu funcție narativă și de relatare ar trebui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
un semnal care arată că vom avea de-a face cu o narațiune: titlul însuși îi atrage atenția cititorului cu privire la intermedierea narațiunii. Timpul trecut este astfel folosit în locul prezentului rezumativ. Titlurile de capitol de acest gen nu sînt microrezumate, ci repovestiri în miniatură: Povestește că domnul Jones își continuă călătoria, în ciuda sfatului lui Partridge, și ce s-a întîmplat cu acea ocazie (Tom Jones, carta aXII-a, cap. XII). Explică în mod onorabil absența domnului Weller, descriind o serată la care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
94, 99 opoziții (mod, persoană, perspectivă), 131-175, 177-218, 218-274 binare, 92-93, 98 eu/el, 131-175 opoziții fundamentale, v. opoziții orientare, 90, 115, 149, 193, 291, 313 orientare temporală, 115, 118, 149, 177, 260, 292, 318-319, 322, 328 în rezumat și repovestire, 57, 60-61 orientarea spațială, 115, 149, 177, 193, 260, 273, 292, 294-295 orizont perceptiv, limitare, 122, 145 panta auctorial-personal, 127 parteneriat neprevăzut, 306-307 percepție, auctorială, 209 personală, 76, 209, 225 reducere a percepției realității, 187 trăită, 34, 192 persoană (opoziție
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
164, 239, 243-244, 247, 254-274, 292-295, 305 a naratorului la persoana întîi, 306 refuzul perspectivei interne, v. perspectivă internă reificare, 32, 341 relatare de tip martor ocular, 120 relatarea vorbirii, 279 v. și dialog, stil indirect liber remă, v. temă repovestire, v. rezumat reproducerea vorbirii, 324 retorica, a disimulării, 45, 66, 298 subliminală, 231 retrospecție, 36, 69 rezumat, 52-57 și repovestire, 58-62 și titluri de capitole, 72-81 ritm narativ, 115, 118-126 roman epistolar, 138, 178, 205, 213, 297, 309-310, 324, 328
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
32, 341 relatare de tip martor ocular, 120 relatarea vorbirii, 279 v. și dialog, stil indirect liber remă, v. temă repovestire, v. rezumat reproducerea vorbirii, 324 retorica, a disimulării, 45, 66, 298 subliminală, 231 retrospecție, 36, 69 rezumat, 52-57 și repovestire, 58-62 și titluri de capitole, 72-81 ritm narativ, 115, 118-126 roman epistolar, 138, 178, 205, 213, 297, 309-310, 324, 328, 334 și titluri de capitole, 53, 77 roman popular, 28, 86, 126 v. și intermediere romane de tip stream of
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
decît aceea pe care Kanzog le-o poate consacra în introducerea sa. Vezi Klaus Kanzog, Erzählstrategie, Heidelberg, 1976, 39-46. 69 Wellek și Warren, Theory of Literature (1949), Harmondsworth, 1970, 140. 70 Pentru o discuție despre aspectele pedagogice ale rezumatului și repovestirii, vezi Bettina Hurrelmann, "Erzähltextverarbeitung im schulischen Handlungskontext", în: Erzählen im Alltag, ed. K. Ehlich, Frankfurt/ Main, 1980, 308 ș.u. 71 Una dintre puținele excepții este discuția despre funcția timpului prezent în tablele de materii, care a fost inițiată de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la momentul potrivit pentru a plasa o explicație, a caracteriza un personaj, a face comparații, ori pentru a-și mărturisi propriile impresii, povestirea va avea o rezonanță și mai puternică În mintea și inima copiilor. Importantă este și activitatea de repovestire. Aceasta Întreține dorința copilului de a se afirma, de a fi În centrul atenției, de a-și manifesta capacitatea creativă. Motiv pentru care este bine ca el să fie Încurajat și antrenat să povestească independent. „Foarte Îndrăgită de copii, narațiunea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
publică singur traducerea romanului Serenada de James Cain (1945). Colaborează cu povestiri, schițe umoristice, recenzii, interviuri, traduceri ș.a. la „Contemporanul”, „Flacăra”, „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Tribuna României”, „Cinema”, „Luceafărul”, „România literară”, „Licurici”, „Urzica”. Multe dintre cărțile lui M. sunt repovestiri ale unor povești, basme, legende, mituri, snoave aparținând unor zone lingvistice și culturale dintre cele mai diverse. Astfel, în Basmele isteților (1957) și în Legendele munților (1980) sunt reunite, după criteriul tematic, povești românești, ca și din Hawaii, Madagascar, Auvergne
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
I. este autor sau redactor responsabil al unor excelente dicționare bilingve, al mai multor manuale și antologii de uz didactic, colaborând și la traducerea în limba germană a unei antologii de poezie română contemporană (1974). O contribuție originală este și repovestirea unor vechi legende germane, sub titlul Walhalla și Thule (I-II, 1977). Traducerile din autori de limbă germană, de regulă prefațate de mici studii de istorie literară, alcătuiesc, în diversitatea lor, o operă impresionantă. Se numără printre ele cele dintâi
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
grupurilor umane. Un alt nivel este acela al prezentării dialogale axat pe interacțiunea dintre personaje sau caracterizări ale personajelor cu care interpretul sau actanții intră În interacțiune. Notele, la rândul lor, pot fi organizate În două forme narative: episoade și repovestiri ale situației, conturând o analiză discursivă și pe acest palier. În această categorie de cercetări intră grupul de analize ale imaginilor și imaginarului care pornesc de la tradiția freudiană. Psihanaliza utilizează copios narațiunea și descrierea ca metode practice de identificare a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
șapte luni, director al Teatrului Național și al Operei din Cluj. Cititor de periodice încă din copilărie, viitorul scriitor scoate, în școala elementară, o „gazetă” proprie, scrisă de mână, pe pagini de caiet, în care intră prima sa încercare literară: repovestirea unui basm. În liceu, la Iași, trage la șapirograf revistele „Între culise”, „Aurora” și „Viitorul”. Între 15 septembrie 1910 și ianuarie 1911 redactează, împreună cu Liviu Rebreanu, cumnatul său, săptămânalul „Scena”. În februarie 1918 scoate, la Iași, cu Dinu Dumbravă, revista
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
Cluj-Napoca, 1999; Scântei din vatra vremii, Iași, 2001; Fulger în prag de veac, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Epopeea lui Ghilgameș, introd. Al. Dima, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 1966 (în colaborare cu Al. Dima); Epopeea lui Ghilgameș. Repovestire în proză, pref. Al. Dima, București, 1969; Fernand Baldensperger, Literatura. Creație, succes, durată, pref. Al. Dima, București, 1974; Enciclopedia franceză sau Dicționarul rațional al științelor, artelor și meseriilor (Texte alese), pref. Paul Cornea, București, 1976; Jacques Chabannes, Crinoline și otravă
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
un suport teoretic lipsit de orice emfază mai târziu, în alte volume de versuri, precum Tratat de fantezie (1997). Dar succese semnificative S. a obținut în teatrul radiofonic. Fiind o construcție dramatică cu reguli aparte, autorul nu recurge la o „repovestire” în dialog a unor texte prin definiție narative, ci izbutește să transforme efectele vizuale în efecte verbale. A scris, de pildă, seriale radiofonice cu subiecte împrumutate din Dimitrie Cantemir, Liviu Rebreanu sau Radu Tudoran, din Mateiu I. Caragiale sau Boccaccio
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
Solar (la nivelul clasei a II-a) Competențe vizate: “*” citirea de „imagini”, poezii, povestiri despre Sistemul Solar; “*” utilizarea de cuvinte și expresii artistice (specifice temei abordate) în contexte noi; “*” perceperea sensului global al lecturilor citite; “*” reproducerea textelor citite/ audiate prin repovestire; “*” compunerea de scurte fișe informative; “*” utilizarea de tabele, grafice, simboluri pentru a reda distanțe din Sistemul Solar; “*” observarea, înregistrarea și prelucrarea diverselor informații referitoare la trăsăturile specifice corpurilor cerești; “*” conlucrarea cu colegii pentru obținerea rezultatului cerut; “*” redarea Universului prin culoare
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
poezie americană de la începuturi până azi, 1978, ca și volumul Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxonă, 1981), din literatura franceză (Montaigne,Victor Hugo și versiuni selectate în Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi), dar și din literatura armeană (prelucrări sau repovestiri). „Transpuneri” în alt limbaj sunt și cele mai multe din piesele scrise acum - dramatizări, adaptări, scenarii radiofonice după opere celebre, române și străine: Mitică Râmătorian, după N. Filimon (1976), Micul Eyolf (1967), adaptare radiofonică după H. Ibsen, Peripețiile lui Nils Holgersson (1969
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
la descrierea detaliată a picturii bisericuței din satul natal, văzută prin ochii copilului de altădată, apoi a uneia dintre slujbele religioase cardinale, cea a Învierii, sfârșitul acesteia formând al doilea volet, Misteriosul stol, iar ultimul, Din vremea de demult, este repovestirea legendei populare a călătoriei făcute de Dumnezeu și Sfântul Petru pe pământ. Simplitatea mijloacelor artistice utilizate, regăsirea stilizării populare, vibrația afectivă fac din Bisericuța neamului un poem al vechii evlavii țărănești și din M. un autentic poet religios. SCRIERI: Aripi
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]