143 matches
-
A fost pusă sub acuzare Întreaga armată care a participat la Campania din răsărit de la mareșal până la ostaș. Dacă adăugăm și rudele apropiate deopotrivă Încriminate rezultă că majoritatea populației naționale a fost exclusă din sistemul funcțional al statului. În locul celor repudiați, români, devenise firesc să fie instalată populația neimplicată În războiul de reîntregire, respectiv cea alogenă. Au urmat deblocări masive din armată, arestări și procese sumare, condamnări, Închisori, lagăre, deportări. După moartea lui Stalin opresiunea a prins să se atenuieze iar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în tinerețe, acuzase poziția estetic a lui Zarifopol nici mai mult nici mai puțin decât de crim, devine astfel mai intransigent decât preopinentul su de altdat. Este, la urma urmelor, o evoluție care-l include decisiv pe Ralea în familia, repudiat nu o dat în trecut, a partizanilor lui Maiorescu și ai autonomismului estetic. Dup ce recunoaște ca și aceștia c arta își constituie substanța împrumutând naturii elementele ei, autorul afirm îns c numai relaționarea acestora conteaz sub aspect artistic: ...elementele
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
tot maldărul acela dezordonat de amintiri care o zgâriau peste tot, încă nu se regăsise pe sine. Se căută din nou, cu disperare, în oglindă. I se făcuse tare dor de Clara Martin. Dar Clara Martin plecase din ea, alungată, repudiată, târându-și geamantanul doldora de amintiri fără nici un ajutor, așa cum plecase mama ei, demult, cu geamantanul doldora de haine. Era pe la începutul lui martie 1975. Clara Martin era singură acasă, într-o singurătate compactă. Stătea în vârful patului și citea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
asta nu o fă cuse fericită. De ce fusese, oare, atât de fericită în ziua când alergase prin ninsoare și se aruncase în zăpadă? Ar fi vrut, prin întâlnirea cu Georgiana, să capteze ceva din ființa ei de adolescentă, ființa aceea repudiată timp de aproape douăzeci de ani. Ar fi vrut să o roage pe Georgiana să-i vorbească despre anii de liceu petrecuți împreună. S-o întrebe cum era ea, Clara Martin, pe vremea când era elevă de liceu. Mai precis
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
că nu putea opera mașina de cafea, dar avea nevoie de mâini ca să se bărbierească, să facă Însemnări, să se Îmbrace, să fumeze, să iscălească cecuri. E știut că dacă nu‑ți dai singur silința să te Însănătoșești, ești un repudiat, un om sfârșit. În dimineața când Ravelstein și cu mine am nimerit peste arbuștii Împănați cu papagali care se Îndopau cu boabe roșii și vânturau zăpada, patul de spital cu triunghiul de oțel a fost demontat și mutat din dormitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
alte publicații, între care „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Universul”, „Radio”, cu proză, versuri, recenzii și articole diverse. Scriitorul Radu Boureanu este fiul său. Povestiri din copilărie (1905) și culegerea de versuri Povestea lăcrămioarei (1908) sunt scrieri imature, repudiate mai târziu de autorul lor. Începând cu volumul O istorie din alte vremuri (1921), B. e atras de aura fabuloasă a trecutului și fantazează romanțios pe marginea unor pagini de cronică, înțelegând epicul numai ca acumulare de fapte senzaționale - lupte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
vot extins”, care să asigure o pondere decisivă „stării a treia”, a cărei reprezentare era percepută În raport direct cu principiul unirii . Preponderența rangurilor, validată de un Regulament Organic considerat „literă moartă”, era respinsă; implicit, votul universal era, de asemenea, repudiat. Pledoaria pentru descentralizare echivala, indirect, cu o ruptură decisivă de moștenirea doctrinară a anului 1848. Interesele familiei și proprietății, periclitate de centralism, erau evocate printr-un citat din acida filipică antipașoptistă a lui François Guizot, De la démocratie en France . Asumarea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
prin bună înțelegere, după o uniune sterilă, pentru a-i permite soțului să caute paternitatea într-o căsătorie nouă; sau, ca urmare a unei încercări a sorții, pentru a o restabili prin găsirea unei partide bogate. În acest caz, soția repudiată nu-și încetează relațiile cu noua familie. Se poate cita ca dovadă o familie alcătuită astfel: soția divorțată locuiește într-o casă vecină cu reședința noului cuplu; în fiecare seară, în fiecare dimineață, soțul merge să-i aducă omagiile sale
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
trăsnetul de ură, de răzvrătire, de singurătate; al celui mai pur dintre poeți” și faptul că: „Nu s-a amestecat cu nici una din trupele consacrate”. Motivația e semnificativă și în planul mai larg al atitudinii avangardiste față de tradiția în genere repudiată: singura tradiție recunoscută - căci se recunoaște totuși una - este cea reprezentată de scriitorii marginalizați, neconsacrați, aflați, la vremea lor, în răspăr cu „orânduirea literară”; o tradiție a revoltei și nonconformismului prevestind radicala insubordonare față de „formulă”, propovăduită de avangardă. Exemplele oferite
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
personis et piis locis qui et seu quibus dixit eidem în secreto dixisse florenos decem largos, constituens dictam Antoniam ex abundentia procuratricem duraturam post mortem. Et sequuta morte dicti Iohannis, eius hereditate adita vel non adita, apprehensa incerte et seu repudiata et quomodocumque sit et ad permutandum huius modi crediti Montis, et seu ipsum permutări, sumi, relevări petendum et faciendum etc., et de eo ad eius libitum disponendum et propterea etiam quandocumque pretium recipiendum et confitendum et omnem licențiam dandum et
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
spus că i-a vorbit ei în secret, stabilind-o pe deplin pe numită Antonia că procurator supraviețuitor al său post mortem. După ce survine moartea numitului Iohannes, indiferent dacă averea a fost obținută sau nu, sau acceptată cu nesiguranță sau repudiata, sau oricum ar fi, ea poate încasa acest credit la Monte sau să ceară să fie încasat sau cumpărat sau retras, și să dispună de el după bunul plac, si mai mult în acest scop ea poate oricând să primească
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
argumente de inactualitate. Nu pun la socoteală pactizarea cu regimul comunist, căci acesta este un motiv secundar (exterior, nu intern) de uzură morală a călinescianismului. Există deci suficiente argumente pentru ca E. Lovinescu și G. Călinescu să fie declarați inactuali și repudiați ca modele. Din câte s-ar părea, ei nu sunt un bun exemplu pentru generația tânără. Nu-mi aduc aminte ca vreunul dintre tinerii în curs de afirmare să fi scris ceva semnificativ despre ei în ultimii douăzeci de ani
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
penultim, Ioan Caragea (1812-1819), Ralu, la ea "în pat" (răsplătit fiind, pentru aceasta, cu "Măgura" și cu "topuzul armășiei"). Cât despre propriu-i parangon obscur-istoric, anume Bartolomeo Pergami ("in England often called Bergami"15), acesta, din curier al Carolinei (cea repudiată, ca soție adulteră, în zilele regenței sale, de către viitorul George al IV-lea al Angliei), ajunsese favorit al ei (ceea ce, însă, nu-i va fi adus nici... armășie, nici moșie!). Or, numele acestea două, adică Pirgu și Bergami, au un
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
vieții, însuși cursul acesteia pot să nu corespundă imaginii pe care și-o construiește subiectul. Dar interesul romanului - atât cât suscită - nu se datorează tezei, nici prea naivei construcții contrapuntice față de cunoscutul basm, ci luminii proiectate asupra unei lumi dispărute, repudiate nu fără părere de rău, cum probabil i se întâmplase lui Cosimo, baronul din copaci al lui Italo Calvino, care urmărise dintre ramuri fastuoasa serbare de dincolo de geamurile părintești, până când "lumânările din sfeșnice se stinseseră una câte una." Premiul Bancarella
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
seriozitate impune o anume strîmtare a cadrului. Pe o parcela, aparent redusă, dar explorata intensiv, se adună un noian de obligații și comenzi, duse la bun sfîrșit - nu fără simptome de autoflagelare. De aci derivă probabil idiosincrasia față de eventualitatea emigrării, repudiata vehement în epistola pomenita. Determinată de coordonate precise, intrate organic în alcătuirea personalității, exilul ar fi pentru dînsa contraproductiv, o rupere de meleagurile natale, o smulgere din rădăcini, o transplantare într-un alt decor, cu reflexe și deprinderi neformate, premise
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
o poziție larg democratică, umanitarista, aprecia că războiul a creat, de fapt, ăadevăratele temeliiă ale unei revoluții socialiste. A aștepta crearea bazei obiective ar coincide cu amînarea sine die a revoluției". Ceea ce însemna, dincolo de un larg compromis făcut cu colectivismul repudiat, o amendare a lipsei de vlaga, a de-personalizării unei personalități crepusculare. O tînără personalitate în curs de impetuoasa afirmare își manifestă astfel dorința de superioritate în fața uneia pe care o socotea "depășită". Pentru că la decesul patriarhului socialist să publice
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
ideologică", într-o stranie continuitate a propagandei comuniste . Fără a se ține seama de diferențele dintre cele două genuri de servituți ca și de context, cîteva dintre personalitățile de seamă ale culturii românești se văd iarăși puse la index. "De repudiat sînt Iorga și iorghiștii, Blaga și Ťtonții mioriticiť, Nae și năiștii, mai ales Ťțuțerii lui țuțeať. Stalinozaurii i-au găsit suspecți (cum i-au mai găsit de altfel, în anii cincizeci, cînd i-au eliminat din literatură) pe Eliade, pe
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
grec și cel faustic. Ne atrăgea filosofia existențialistă, dar tunam și fulgeram împotriva existențialiștilor" - ar fi a treia contradicție explicită. Scrisorile celor doi arată, într-adevăr, că-i preferau pe mistici, iar în această ecuație existențialiștii nu putea fi decât repudiați. Aviditatea noastră de clasicism era legată, teoretic, de repudierea celor două curente literare: sămănătorismul și tradiționalismul" - a patra contradicție. Tradiționalismul și sămănătorismul sunt, în fond, false forme de clasicism. Dar în conservatorismul comun celor trei curente, cerchiștii creau o delimitare
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
indicată. Pentru că Sorana Gurian nu e Adriana Georgescu, șefa de cabinet a generalului Rădescu, fugărită de miliția populară și lăsată fără dinți în beciurile Securității, care-și exorcizează cumplita experiență în La început a fost sfîrșitul, ea e o comunistă repudiată care-ncearcă să fugă din regimul dictaturii proletare; i s-a luat dreptul de semnătură și e subiect de critici partinice în editorialele revistelor culturale, dar nu se poate despărți de credințele tinereții. În lipsa autoironiei tăioase a lui Radu Cosașu
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
traducere directă, o literatură cu muncitori și țărani comuniști, pentru ei, ca accesibilitate, și în favoarea lor, ca atitudine explicită. În anii '50 de la noi, se putea numi și s-a numit foarte bine o literatură proletară, opusă doctrinar literaturii burgheze, repudiate și contestate. Din punct de vedere estetic, oportunismul compromite literatura prin servilism, ideologizare și tezism - nu e nevoie de o demonstrație specială pentru a dovedi această alterare profundă a oricărei scrieri impregnate de dogmatism. Oportunismul are o anumită evoluție din
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
utopic-crîncen în text, autorul este copleșit de forțe multiple și de neputința de a alege. Tot ceea ce este apropiat îl atrage și tot ceea ce este îndepărtat îl obosește și-l îndepărtează. Dar îndepărtarea devine u-topie în scris și imediatul devine repudiat (în afara amorului) tot în scris. Poemele șunt consecință acestui fel scindat de a fi pretutindeni și tot timpul. Niciodată și tot timpul aici și acum și acolo și dincolo. Histrion și bolnav, vindecat și sănătos, S.F. își regizează poemele și
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
cu bărbați mai tineri decît fiul ei). În argumentele Natei Minor se face mare caz de psihanaliză. Și dacă, totuși, nu Winston Churchill (care mai are la activ un roman, Savrola, scris în două luni, la 23 de ani, și repudiat) nu e autorul, atunci există și posibilitatea ca soția lui, Clementine (o, my darling...) să se fi ascuns în spatele anonimatului. Povești de vacanță... Lanțuri de partid și minuni județene Există o rubrică în NAȚIONAL pe care Cronicarul o citește cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
fluturarea unor promisiuni. Cum nici Noica, recunoscînd că a greșit în perioada interbelică, și nici Stăniloae, înfățișînd starea mirifică a bisericilor ortodoxe, nu lasă cititorului o altă impresie. O generație de felahi a cărei tragedie de a-și vedea valorile repudiate s-a însoțit cu arsura dată de lezarea orgoliului intim. Atinși în filotimie și batjocoriți în instinctul valoric, semnatarii din „Glasul Patriei“ sînt niște felahi în variantă românească. Dar jumătate din volum le este dedicat celor trei condeieri a căror
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
specifică grobianului limbaj prietenos al activiștilor PCR, ,tovarășul Camil". În esență, scriitorului i se cere să facă din I.L.Caragiale un precursor al luptei de clasă, de pe poziția celor ,exploatați" de burghezo-moșierime și să scoată din tabloul de epocă personaje repudiate retroactiv de comuniști. Mihai Novicov (ignorant: crede că I. L. Caragiale a scris și romane) dă ca exemplu de falsificare justificată a istoriei un film documentar despre Lenin făcut de sovietici din care au fost eliminați Troțki și alți dizidenți. (,Maeștrii
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
și țarevici. Înfruntare nu e bine spus. Mai potrivită ar fi zdrobirea acestuia din urmă. Era de mult știut că țarul și țareviciul, două firi diametral opuse, nu se înțelegeau și nu se agreau defel. Iar mama țareviciului, Eudoxia, soția repudiată a lui Petru, era sihăstrită într-o mînăstire. Țarul i-a trimis fiului o scrisoare adînc mustrătoare, din care nu lipsea nici acuzația că nu se pricepea la nimic. Această scrisoare vestea înfruntarea finală de mai tîrziu. Țareviciul era, practic
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]