143 matches
-
urmași de parte bărbătească și însoțite de venituri inalienabile, să asigure un viitor filiației lor" [Lalliard, 2002, p. 16]. Restaurația și apoi al Doilea Imperiu au contribuit și ele, cu cât s-a putut, la restituirile către un grup social repudiat, dintre ai cărui membri mulți fuseseră deja judecați și executați. Desigur, astăzi prestigiul conților și marchizilor nu este la fel perceput în diferitele segmente ale societății. Inexistent în universul academic sau de cercetare, există totuși numeroase semnale că în alte
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Pe plan istoric, bolnavul mintal a fost, pe lângă o problemă socială, și o problemă juridică. Legislațiile au reflectat acest fapt: în funcție de conceptul spiritual al legii, bolnavul mintal a fost protejat sau, cum s-a petrecut mai ales în lumea catolică, repudiat sau, uneori, chiar exterminat. Spiritul legii la care ne referim a fost determinat, și el, de concepțiile timpului despre etiologia alienării și despre periculozitatea socială consecutivă prezenței alienatului în societate. Cum, de cele mai multe ori, alienația mintală era condiționată de incubația
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tipul ei de discurs. Cum acestea nu s-au dovedit Întotdeauna călăuzite de aceleași idei, În mod necesar, conceptele pe care le dezvoltau nu s-au suprapus identic. În plus, această incongruență a fost mereu perturbată de manifestări secundare specifice, repudiate atât de teologie cât și de filosofie: misticismul, ereziile, ocultismul. Pentru a Înțelege de ce Dumnezeu este un principiu al construcției metafizice carteziene, o trecere În revistă a opiniilor exprimate asupra acestui concept de către gânditorii de dinaintea lui Descartes găsesc că va
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cei doi prieteni își revăd chipurile de altădată și chiar urcă pe o mini-scenă (al doilea cadru care se descoperă ochiului de spectator) pentru a juca un fragment dintr-o piesă cu și despre comuniști. Așa se strecoară fiorul întrebării repudiată multă vreme și care va crește pînă cînd va deveni o tortură: am fost sau n-am fost vinovat în timpul comunismului? A doua seară este și cea care determină acuzația personală, totul pornind de la o înscenare. Sunt aduse dosarele de la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
comunităților șiite din Yemen, unde alcătuiesc un grup confesional compact (45% din populație) și din Arabia Saudită unde dețin o pondere de 3,4%; ismaelienii formează grupuri minoritare (mustalienii) în Siria și Yemen; druzii alcătuiesc o sectă derivată din ismaelismul fatimid, repudiată atât de sunniți, cât și de șiiți, răspândiți în Liban și Siria; alaouiții reprezintă un grup șiit minoritar situat în regiunea montană din nord-vestul Siriei, derivat din șiismul ismaelit. Ibadismul, o ramură minoritară a Islamului considerată eretică de către sunniți și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
considerate de avangardă. Adolescentul exersează, nonșalant, discursul suprarealist sau cel expresionist (Sania, O pasăre albă pe marginea lumii, Salamandra, Buchetul de garoafe), dar cochetează la fel de relaxat și cu poezia de inspirație orientală (seria de Hai Ku-uri) ori cu pe nedrept repudiata specie a pastelului (Fascinație, Viola tricolor, Cântecul inimii zburătoare). Lecturile sale preferate (Rimbaud și Baudelaire, Poe și Rilke, Ion Barbu și Arghezi, Urmuz și Tonegaru) îi amplifică însă vagele presimțiri ale cutremurului ce îi va răscoli, mult prea devreme, existența
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o umanitate generică, rezultată probabil din laboratorul modernității europene. "Omul de azi e sătul de proză, sătul de neguțitorism și realitate". Decupajul unei noi sensibilități artistice face loc unei dramatizări a excluderii luând forma alienării pe care o suportă cel repudiat, recte Zola, în fața unei noi estetici căruia acesta îi identifică sursa meprizabilă în estetismul englez, popular prin intermediul prerafaeliților și, în particular, prin succesul înregistrat de Burne-Jones în Franța. "Zola se simte absolut străin în mijlocul acestei arte, și crede că numai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mutatis mutandis și cu privire la pictura română. Nu vom selecta decât câteva exemple, dintre care reprezentativ rămâne cel al pictorului Ștefan Luchian, prin situația specială pe care o imprimă maladia condiției sale artistice. Toate aceste exemple nu aduc în discuție pictori repudiați de societate, marginalizați, poveriști, ci o temă modelată pe un alt portativ decât cel romantic, pe cel simbolisto-decadent. Alexis Macedonski, fiul poetului Alexandru Macedonski, realizează un portret de artist, Compozitorul Robert Cremer, (ulei pe pânză, 0,722 x 0,815
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
faptul că această imagine tinde să se definească cel mai adesea sub forma unui fel de substitut al autorității paterne. E vorba de un tată căutat din nou și regăsit, ce ia locul și joacă rolul unui tată pierdut sau repudiat, respectul și devotamentul, îndreptate spre personajul devenit erou, ajung, în acest caz, la Protector: el are misiunea să calmeze lucrurile, să reinstituie încrederea, să restabilească o securitate compromisă, să înfrunte amenințările răului (și se vede clar, pentru a nu da
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
o anumită viziune cosmică a Ordinii universale. Păstrător al normalității în succesiunea vremurilor și a generațiilor astfel, din această perspectivă se vede funcția esențială atribuită eroului salvator. Imaginii unui tată regăsit și reîncarnat, adică imaginii unui tată fictiv substituit tatălui repudiat, îi poate fi totuși opusă o altă imagine: aceea a conducătorului, a șefului unei bande, a persoanei în vîrstă prestigioase, de la care, bineînțeles, se așteaptă nu atît certitudinea unei securități tutelare, cît impunerea unei subordonări, cîteodată ambiguă și dureroasă, în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în tinerețe, acuzase poziția estetic a lui Zarifopol nici mai mult nici mai puțin decât de crim, devine astfel mai intransigent decât preopinentul su de altdat. Este, la urma urmelor, o evoluție care-l include decisiv pe Ralea în familia, repudiat nu o dat în trecut, a partizanilor lui Maiorescu și ai autonomismului estetic. Dup ce recunoaște ca și aceștia c arta își constituie substanța împrumutând naturii elementele ei, autorul afirm îns c numai relaționarea acestora conteaz sub aspect artistic: ...elementele
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
umane. Libertatea de a alege, mai ales atunci când numărul alternativelor este practic nelimitat este mult mai stresantă decât acceptarea unui conformism liniștitor, iar acceptarea directivelor unui "purtător al autorității" doar pentru că ocupă o poziție dominantă într-un context dat, "trebuie repudiată din motive morale". (Bochenski, 1992, p. 62) Zygmunt Bauman face referire la versiunea apocrifă a unui episod din Odiseea (transformarea prin vrajă de către Circe a marinarilor în porci) pentru a ilustra "binecuvântările" renunțării la deciziile proprii, deci la libertate (versiunea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și în casa imperială: Marcia, soția lui Fabius; soacra Fabiei, Atia minor, matertera Caesaris, al cărei tată M. Atius Balbus, era direct înrudit, pe linie maternă, cu Pompeius Magnus; însăși Iulia, fiica lui Augustus, în spatele căreia se afla Scribonia, mama repudiată, luată de la Augustus în 40 î.H. în casa lui Sextus Pompeius din considerente politice. Mai mult, însăși fiica lui Paulus Fabius Maximus, Fabia Numantina 431, era la prima căsătorie cu Sextus Apuleius care, împreună cu Sextus Pompeius, erau consuli din
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
or of the "public opinion". Finding themselves speechless before illicit connections, intellectually speaking, between stable concepts, like "audience", and those with unstable meanings, such aș "manipulation" and "public opinion", they exhibit two opposing, yet likewise hasty attitudes: they either sophistically repudiate the reproaches aș such, or secretly embrace them. This book is based on the sociological and psycho-sociological theory. We are aware that PR is an interdisciplinary-structured action field and we will not, thus, pretend that the perspective on it can
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
prin bună înțelegere, după o uniune sterilă, pentru a-i permite soțului să caute paternitatea într-o căsătorie nouă; sau, ca urmare a unei încercări a sorții, pentru a o restabili prin găsirea unei partide bogate. În acest caz, soția repudiată nu-și încetează relațiile cu noua familie. Se poate cita ca dovadă o familie alcătuită astfel: soția divorțată locuiește într-o casă vecină cu reședința noului cuplu; în fiecare seară, în fiecare dimineață, soțul merge să-i aducă omagiile sale
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a căta și către, acesta din urmă având mai evident sensul etimologic „la pământ, pe jos”, precum și al lui catâr 2 „papuc”, bg. katări „saboți”. La sensul etimologic al lui catâr „pui de animal” s-a adăugat, datorită originii hibride repudiate a acestui animal, ideea de degenerare luată ca blestem: în vgr. καταρη însemna „blestem (aruncat)”, iar καταρασσω, καταραττω, „a arunca, a alunga, a înlătura, a sfărâma, a distruge”; pentru confirmarea acestei evoluții semantice poate fi invocat și mai noul a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
m-ai respins, spunându-mi că vreau să te cumpăr, când de fapt aveai pe altcineva, ce-mi rămânea mie de făcut dacă, văzându-te pe tine, am învățat să iubesc? Nu știi oare ce-nseamnă amărăciunea, ce înseamnă afecțiunea repudiată? — Lasă, Augusto, dă-mi mâna; o să ne mai vedem, dar să ne înțelegem, ce-a fost a fost. — Nu; nu ce-a fost, nu ce-a fost; nu, nu, nu! — Bine, bine; te așteaptă Rosario... — Pentru Dumnezeu, Eugenia... — Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
tot maldărul acela dezordonat de amintiri care o zgâriau peste tot, încă nu se regăsise pe sine. Se căută din nou, cu disperare, în oglindă. I se făcuse tare dor de Clara Martin. Dar Clara Martin plecase din ea, alungată, repudiată, târându-și geamantanul doldora de amintiri fără nici un ajutor, așa cum plecase mama ei, demult, cu geamantanul doldora de haine. Era pe la începutul lui martie 1975. Clara Martin era singură acasă, într-o singurătate compactă. Stătea în vârful patului și citea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
asta nu o fă cuse fericită. De ce fusese, oare, atât de fericită în ziua când alergase prin ninsoare și se aruncase în zăpadă? Ar fi vrut, prin întâlnirea cu Georgiana, să capteze ceva din ființa ei de adolescentă, ființa aceea repudiată timp de aproape douăzeci de ani. Ar fi vrut să o roage pe Georgiana să-i vorbească despre anii de liceu petrecuți împreună. S-o întrebe cum era ea, Clara Martin, pe vremea când era elevă de liceu. Mai precis
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
După cum am avut ocazia să evidențiem adineauri, cadrele rigide ale educației dogmatice sunt sparte prin incitații reflexive. În locul injuncțiunilor tradiționale care îmboldeau elevii la învățarea pe de rost, subiecții educației postmoderne sunt invitați la exerciții reflexive. "Să reflectăm" iar locul repudiatului "DE REȚINUT". De la revelații oraculare la scepticism profetic. În strânsă corelație cu tranziția de la un factualism dogmatic de tipul apodictic la un regim reflexiv de interpretare relativă a trecutului avem și abandonarea credinței în natura oraculară a istoriei, care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trăsnetul de ură, de răzvrătire, de singurătate; al celui mai pur dintre poeți” și faptul că: „Nu s-a amestecat cu nici una din trupele consacrate”. Motivația e semnificativă și în planul mai larg al atitudinii avangardiste față de tradiția în genere repudiată: singura tradiție recunoscută - căci se recunoaște totuși una - este cea reprezentată de scriitorii marginalizați, neconsacrați, aflați, la vremea lor, în răspăr cu „orânduirea literară”; o tradiție a revoltei și nonconformismului prevestind radicala insubordonare față de „formulă”, propovăduită de avangardă. Exemplele oferite
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
A fost pusă sub acuzare întreaga armată care a participat la Campania din răsărit de la mareșal până la ostaș. Dacă adăugăm și rudele apropiate deopotrivă încriminate rezultă că majoritatea populației naționale a fost exclusă din sistemul funcțional al statului. În locul celor repudiați, români, devenise firesc să fie instalată populația neimplicată în războiul de reîntregire, respectiv cea alogenă. Au urmat deblocări masive din armată, arestări și procese sumare, condamnări, închisori, lagăre, deportări. După moartea lui Stalin opresiunea a prins să se atenuieze iar
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
naturii, prin teoria descendenței omului din animale. Face acest lucru fiind convins că omul poartă în sine infailibila "ștampilă" a originii sale animale. Iată un adevăr pentru care se pare că, până în zilele noastre, a fost periodic atacat și chiar repudiat, adeverindu-se principiul spiralogiei de "refuz al noului". 4) Spira celulei Teoria celulară este una din paradigmele secolului al XIX-lea care, prin Matthias Jakob Schleiden, Theodor Schwann și Rudolph Virchow, impune ideea că orice plantă nouă se formează din
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
găsește în afară este ceva secundar, chiar dacă nu este lipsit de importanță pentru istoric. ... Imaginarul se amestecă în realitatea exterioară și se confruntă cu ea; își găsește acolo puncte de sprijin sau, dimpotrivă, un mediu ostil; poate fi confirmat sau repudiat. El acționează asupra lumii și lumea acționează asupra lui. Dar, în esență, el constituie o realitate independentă, dispunând de propriile sale structuri și de propria sa dinamică. (13-14) Din cele două analize ale noțiunii de imaginar pot fi desprinse următoarele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
După cum am avut ocazia să evidențiem adineauri, cadrele rigide ale educației dogmatice sunt sparte prin incitații reflexive. În locul injuncțiunilor tradiționale care îmboldeau elevii la învățarea pe de rost, subiecții educației postmoderne sunt invitați la exerciții reflexive. "Să reflectăm" iar locul repudiatului "DE REȚINUT". De la revelații oraculare la scepticism profetic. În strânsă corelație cu tranziția de la un factualism dogmatic de tipul apodictic la un regim reflexiv de interpretare relativă a trecutului avem și abandonarea credinței în natura oraculară a istoriei, care a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]