287 matches
-
filmului lui Milos Forman, "Amadeus", care a câștigat nu mai puțin de 8 Premii Oscar. La 4 decembrie starea lui se ameliorează trecător, mai lucrează la compoziția Requiemului, pe care însă nu va reuși să-l termine. Există mărturii că Requiemul a fost comandat compozitorului de o persoană necunoscută, care i-a venit în vizită fiind îmbrăcată în straie de culoare neagră. Persoana a fost mai târziu identificată. Acesta era un slujitor al unui conte vestit. Contele, pe numele Welsegg, avea
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
o persoană necunoscută, care i-a venit în vizită fiind îmbrăcată în straie de culoare neagră. Persoana a fost mai târziu identificată. Acesta era un slujitor al unui conte vestit. Contele, pe numele Welsegg, avea intenția de a se interpreta Requiemul compus de Mozart cu ocazia încetării din viață a soției sale, reclamând creația drept o compoziție proprie. Despre această întâmplare Mozart nu a mai aflat. El era convins că muzica și-o scrie pentru propria sa moarte. În ziua de
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
Wolfgang Amadeus Mozart a compus un număr enorm de opere muzicale, cele mai multe neegalate în frumusețe sau profunzime. În 1862 Ludwig von Köchel a clasificat și catalogat compozițiile lui Mozart, fiind numerotate cu mențiunea KV (Köchel-Verzeichnis = catalogul Köchel). Ultima sa creație, Requiem-ul, are numărul 626. Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de menționat Simfonia nr. 35 "Haffner", nr. 36 "Linz", nr. 40 și nr. 41 "Jupiter". A compus 27 concerte pentru pian și orchestră, 7 concerte
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
tuturor teatrelor de operă din lume, sunt: "Răpirea din Serai", "Nunta lui Figaro", "Don Giovanni", "Cosi fan tutte", "Flautul fermecat". A mai compus 19 mise, cantate, motete pentru soprană și orchestră, oratoriul "Die Schuldigkeit des ersten Gebots" și, în fine, "Requiem"-ul în re minor. Cărți și materiale Partituri
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
Compozitorul și cantorul Daniel Gross,care slujește că hazan (cantor) al Sinagogii Adat Shalom din Farmington Hills, Michigan, a compus în anul 2009 o liturgie muzicală menită să fie folosită în sinagogile liberale de Yom Hashoá:"I Believe - A Shoah Requiem", un oratoriu a cappella pentru cantor, soprana solo, cor de adulți și cor de copii. Lucrarea conține texte tradiționale de doliu din cartea de rugăciune evreiască , precum „Kadish yatom”, „El Male Rahamim”, texte de Paul Celan și Primo Levi. Ea
Yom Hashoa () [Corola-website/Science/334427_a_335756]
-
Montserrat Caballé la Teatrul Antic din Orange, unde realizează primul film de televiziune și Aida la Covent Garden din Londra, împreună cu Leontyne Price. Până în anul 1981 Spiess adaugă la repertoriul sau câteva partituri vocal-simfonice de referință : Cântecul pământului de Mahler, Requiemul de Verdi, Missa Solemnis de Beethoven și Ioana pe rug de Honegger. Ludovic Spiess a cântat alături de nume mari precum: Brigit Nilsson, Mărțina Arroyo, Nicolai Ghiaurov, Christa Ludwig, Gwyneth Jones, Katia Ricciarelli, Virginia Zeani, Peter Schreier, Mario Sereni, Cesare Siepi
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
internațională prin întruchiparea lui Varlaam din opera Boris Godunov la Scala din Milano în 1959. În anul 1962 Ghiaurov a debutat la Covent Garden în rolul Padre Guardiano din Forța destinului de Verdi, în același an debutând la Salzburg în "Requiem-ul" de Verdi, dirijat de Herbert von Karajan. Ghiaurov a împărțit scena cu Mirella Freni pentru prima oară în 1961 la Genova. Ea a fost Margareta iar el diavolul în Faust. Căsătorindu-se în anul 1978, s-au stabilit la
Nicolai Ghiaurov () [Corola-website/Science/314460_a_315789]
-
antologia din 1989 cuprinzând corespondența cu editorii și agenții - "Grumbles from the Grave", jurnalul călătoriei întreprinse în jurul lumii în anii '50 - "Tramp Royale" (1992), o carte despre democrație scrisă în 1946 - "Take Back Your Government" și un volum omagiu intitulat "Requiem", care conține câte opere de mică întindere nepublicate anterior în volum. "Off the Main Sequence", publicată în 2005, conține trei povestiri care nu au mai fost antologate anterior. Spider Robinson, coleg, prieten și admirator al lui Heinlein, a scris "Variable
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
Gianni Schicchi" de Puccini, "Werther" de Massenet cu orchestră din Londra, "Manon" de Massenet, "Trubadurul" cu orchestră filarmonicii din Londra și "Carmen" cu orchestră Capitol din Toulouse. După recitatul "Casta Diva" au urmat "Classics on a Summer's Evening", "Verdi Requiem" și recitalul "Live from Covent Garden" din 2001. Interviuri
Angela Gheorghiu () [Corola-website/Science/305993_a_307322]
-
zece copii. Erau zile când în jurul mesei de pranz la soții Moniuszko se adunau și 18 persoane, inclusiv doicile și servitorii. Începând din anul 1850 a devenit dirijorul teatrului municipal. În această calitate a dirijat, cu un cor de amatori, Requiemul lui Mozart , precum și oratorii de Haydn și Mendelssohn. A popularizat, între altele, și lucrări simfonice, ca de pildă, cele ale lui Beethoven și ale lui Gasparo Spontini, compozitor pe care l-a cunoscut personal laBerlin. În cei 18 ani de
Stanisław Moniuszko () [Corola-website/Science/309861_a_311190]
-
cord , procesiunea funerară la înmormântarea să ,la care au participat circa șaizeci de mii de persoane , s-a transformat într-o adevărată demonstrație de masă. Mormântul său se află la cimitirul Powazki din capitală poloneză. Muzică vocală 6 misse 1 requiem 4 Litanii Cantate: pe text de Adam Mickiewicz: "Widma" ( "Stafiile") - înainte de 1859 "Sonete din Crimeea 1867 peste 15 opere: "Noapte în Apenini" (Nocleg w Apeninach)Vilnius , 1839 "Apă fermecata" - dupa libretul scriitorului bielorus Vikenti Donin-Marcinkiewicz 1840 " Halka " - Vilnius (1848), apoi
Stanisław Moniuszko () [Corola-website/Science/309861_a_311190]
-
Faure, N. Bretan, fiind invitată cu aceste genuri în Statele Unite ale Americii, Belgia, Bulgaria, Germania, Olanda, Franța, Italia, Elveția, Macedonia, Portugalia, Spania și România. Astfel solista invitată a Operelor din Budapesta( Turandot), Skopje (Nabucco, Turandot), Bratislava (Turandot, Nabucco, Cavalleria rusticana, Requiem - Verdi), Praga (Turandot), Essen (Turandot, Nabucco), Frankfurt am Main (Nabucco), Graz (Nabucco), Iași (Nabucco), Timișoara (Turandot, Nabucco, Cavalleria rusticana, Aida), Cluj (Turandot, Aida), Galați (Aida, Nabucco, Simfonia a 9-a), Craiova (Turandot), este in acelasi timp prezența pe scene de
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
și a fost vândută companiei Artisan Entertainment pentru un milion de dolari. Încasările au depășit trei milioane de dolari și a câștigat Independent Spirit Award și premiul pentru Cel mai bun film la la Festivalul de Film Sundance. A urmat Requiem for a Dream, cu un buget de 3,5 milioane, care a avut la bază romanul omonim scris de Hubert Selby Jr., iar Ellen Burstyn a fost nominalizată pentru Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță. A urmat propunerea de
Darren Aronofsky () [Corola-website/Science/322249_a_323578]
-
La alămuri se adaugă trombonul (Simf. 5, 6, 9). Alămurile sunt mai bine valorificate. Alte inovații: cornul englez, contrafagotul, flautul piccolo. În secolul XIX orchestra simfonică ajunge la dimensiuni gigantice. Hector BERLIOZ - un adevărat virtuoz al orchestrei - renovează orchestrația. În Requiem el folosește 16 tromboane și 18 contrabași; în general orchestra lui BERLIOZ numără în jur de 150 de instrumentiști, sau chiar mai mulți. Richard WAGNER dezvoltă orchestra din muzica de operă (orchestrație foarte densă). Camille SAINT-SAËNS folosește xilofonul în "Dans
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
este o formație finlandeză de death metal, a cărei stil conține elemente de heavy metal, black metal melodic și power metal. Au fost influențați de formația Children of Bodom. Formația a debutat la începutul anului 1996 sub numele "Requiem" și se compunea din chitaristul Petri Lindroos și bateristul Toni Hallio, acompaniați de alți doi muzicieni. Printre problemele inerente oricărui început figura lipsa unui spațiu pentru repetiții, dar la sfârșitul anului 1997, chitaristul Alexander Kuoppala (ex-Children of Bodom) reușește să
Norther () [Corola-website/Science/312364_a_313693]
-
care documentează era James Levine, serie care cuprinde pe lângă repertoriul clasic și compozitori americani contemporani. A apărut deasemenea o serie de cinci înregistrări istorice sub Günter Wand. În sfârșit la Deutsche Grammophon au apărut înregistrări sub Christian Thielemann printe altele Requiem KV 626 de Wolfgang Amadeus Mozart și un DVD al concertului susținut la vatican împreună cu corul Athestis și Regensburger Domspatzen.
Orchestra Filarmonică din München () [Corola-website/Science/318783_a_320112]
-
din lemn "Omul amărăciunilor" (1430). Orga aurită (1714) realizată de Johann David Sieber este cea mai mare orgă în stil baroc din Viena. La ea a cântat o dată tânărul Joseph Haydn (pe atunci în vârstă de 17 ani) în 1749. Requiemul lui Mozart a fost interpretat pentru prima dată în această biserică, la o slujbă religioasă memorială oficiat pentru compozitor la 10 decembrie 1791. Deoarece Mozart nu-și finalizase opera la data decesului său, a fost cântată numai partea existentă. Unul
Biserica Sfântul Mihail din Viena () [Corola-website/Science/328663_a_329992]
-
este un profesor de percuție suedez la școala Mega Musik Gymnasieskola din Helsingborg, Suedia, și baterist în trupele Darkane și reînființata Pestilence. De asemenea, a fost bateristul formațiilor Armageddon, Arch Enemy, Majestic, Soilwork și Time Requiem, printre altele. s-a născut în Suedia în septembrie 1974. La vârsta de patru ani a primit cadou de Crăciun primul său set de tobe de jucărie, iar patru ani mai târziu primele tobe adevărate. La 9 ani a început
Peter Wildoer () [Corola-website/Science/315493_a_316822]
-
poziția 28 în topul celor mai populari bateriști, top alcătuit de revista hard-rock japoneză Burrn!. Peter a cântat în total de patru ori în Japonia: prima dată cu Arch Enemy, a doua oară cu Majestic, a treia oară cu Time Requiem și ultima dată cu Darkane. În 2001 Peter a participat la proiectul cartoon/fusion/jazz/metal intitulat Electrocution-250. Din proiect mai făceau parte clăparul suedez Lalle Larsson și chitaristul american Todd Duane. Peter mai înregistrase cu Lalle și în 1997
Peter Wildoer () [Corola-website/Science/315493_a_316822]
-
Bătrânul se întristează. Admiratorii îi organizează un banchet. La 22 februarie 1875 , la ora 11 și jumătate seara Corot moare. Două zile mai târziu au loc funerariile la cimitirul "Père-Lachaise". După messă - relatează L. Roger-Milès - în cadrul căreia s-a cântat "Requiemul prozodiat", după dorința defunctului, pe cunoscutul "andante" din "Simfonia în la" a lui Beethoven, domnul de Chennvières, director la "ecole des Beaux-Arts", a ținut un foarte elocvent discurs. dar cu mult mai semnificativ a fost "discursul" unei femei din popor
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
Strada Negustori, nr. 19, Sectorul 3, București]. * [București, 28 februarie 1969] Dragă domnule Păscu, Mă grăbesc să-ți comunic plăcerea surprizei resimțite la primirea scrisorii dumitale, cu cele două poezii ocazionale, concepute cu spiritul care-ți caracterizează totdeauna verva lirica. Requiemul pentru câinele Fox9 ar trebui neapărat să cauți a-l publică pe undeva, meritând din plin să depășească sfera delectării mele personale. Încă o dată îți mulțumesc pentru atenția deosebită, pe care ne-o acorzi cu orice prilej, și te îmbrățișez
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
Brâncuși în Gândirea, 6, nr. 1, februarie 1926, p. 6. 8. Petre Păscu (1909-1994), poet, traducător și memorialist. Autor a patru plachete de versuri: Plaiuri (1943), Bucuriile mele (1967), Gorun adânc (1972) și Spadă și corola (1977). 9. Petre Păscu - Requiem pentru câinele Fox - Lui Dinu Pillat, osârditor al volumului Ion Barbu: Pagini de proza în Gorun adânc. [București], Editura Cartea Românească, [1972], p. 60-61 și pe care il transcriu aici pentru prospețimea și frumusețea imaginilor: „Sub copacul sacru,/ Tânăr Odoacru
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
Travestit în câine Fox.// Dinții: lapte-spumă. / Botul: boț de brumă./ Mers de câine mult zglobiu,/ Concurând argintul-viu.// Stea în frunte, fruntea lui./ Steaua lui, a nimănui./ Unde? Unde-o fi acum/ Steaua lui? Pe care drum?// Eu, de-atunci în requiem,/ Tot îl cânt, și tot îl chem./ Fox, te chem de-aici, de sus,/ Fox de an hain răpus!” 10. Monica Pillat (n. 1947) poeta, prozatoare, eseista și traducătoare. S-a impus prin câteva cărți de poezie și eseistica ce
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
1972) 9. Blueprint for murder (Patrick O'Neal, 1972) 10. Etude în black (John Cassavetes, 1972) 11. The greenhouse jungle (Ray Milland, 1972) 12. The most crucial game (Robert Culp, 1972) 13. Dagger of the mind (Honor Blackman, 1972) 14. Requiem for a falling star (Anne Baxter, 1973) 15. A stitch în crime (Leonard Nimoy, 1973) 16. The most dangerous match (Laurence Harvey, 1973) 17. Double shock (Martin Landau, 1973) 18. Lovely but lethal (Vera Miles, 1973) 19. Any old port
Columbo () [Corola-website/Science/323216_a_324545]
-
muzicii. Acest aspect se recunoaște în toate genurile, de la muzica de cameră, în special cvartetul de coarde dezvoltat de Joseph Haydn și sonata instrumentală, la simfonie, concert pentru instrumente soliste și orchestră, operă (de ex. Mozart) sau în muzica religioasă ("Requiem"-ul de Mozart sau "Missa solemnis" de Beethoven), care au devenit modele pentru generațiile următoare. Caracteristic pentru cea mai mare parte a compozițiilor este folosirea în prima mișcare a formei de sonată, nu în manieră schematică, ci într-o mare
Clasicismul vienez () [Corola-website/Science/311772_a_313101]