1,601 matches
-
să vină băieții noștri să facă un proces verbal de constatare și dup-aia. Sîmbătă e bine?” „Cucoană, eu sînt firmă, pe mine scrie luni-vineri nouă-șapteșpe, îmi trebe azi, îmi trebe acum! Pierd bani. Pierd faimă. Pierd gaz.” Apoi mă resemnez. Curentul se duce după băieți. Un doc nesalvat se duce și el. Curentul se-ntoarce, îndată sosesc și băieții. Într-adevăr, modemul se prăjise. Îmi scriu procesul verbal și pleacă, lăsând în urmă mațe de calculator împrăștiate prin tot biroul
N-ai gaz, nu poţi s-o arzi nici pe internet by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19074_a_20399]
-
-Sebastian nu o sa vada niciodată. Boală asta evoluează foarte repede. -Doamna doctor, nu se poate, vă implor, ajutati-ne! Nu știți, undeva, în afara țării, nu există nici o șansă pentru el? -Nu, nu există șanse nicăieri, în lume! Nu s-au resemnat. Au trimis sute de mailuri la specialiști din toată lumea! Un medic din Turcia nu le-a dat nici o speranță; în schimb, un medic din Taiwan, le-a readus încrederea spunându-le că ambii ochi pot fi salvați într-o clinică
O picătură de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82432_a_83757]
-
de armata rusă, a fost decorat de Stalin... și-a mai adunat o dată energia și i-a înfruntat și pe ruși și ai lor, prin grevă regală, dar de data asta zadarnic, țara era în puterea URSS... așa că s-a resemnat și a făcut figurație și pe langă comuniști, a acceptat guvernul Groza, a asistat pasiv, dezarmat, la tranziția treptată spre comunism (când a fost arestat Maniu, de ex, regele era încă pe tron), asta pana cand rușii s-au debarasat
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
printre valuri, Un cântec grav de voci bizare Vuind prelung; departe-n zare Epava iese-ncet dintre limanuri. Se leagănă o umbră-n glasul apelor ridate, Banchizele de fier abandonate în rugină, Parâme desfăcute în uitare își suspină Tăcut și resemnat eterna imobilitate. Himera de oțel se-nvăluie în ceață, Povestea ei a naufragiat la mal, Un pântece metalic izbit de-al mării val Doar liniștea scufundă, tăcerile prind viață. Nu sunt sirene vocile ce-ngână vântul, Nu-s păsări săgetate într-
CÂNTECUL EPAVEI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cantecul_epavei.html [Corola-blog/BlogPost/361120_a_362449]
-
l-a adus din ce în ce mai aproape. Îl simțeam în copiii de lângă mine, în posibilitatea lor de a avea cui plânge un necaz, în felul în care erau înțeleși. Respins și apostrofat de prea multe ori, cu timpul am început să mă resemnez, să accept această situație care oricum era fără ieșire. Ajunsesem la vârsta la care mulți copii nu au nici un fel de griji sau nevoi. La cinci ani și jumătate eu aveam suficiente responsabilități. Dimineață, trebuia să duc la păscut două
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE 3) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Manuscris--Amintiri/Sunt_vinovat_doar_pentru_primavara_marin_bunget_1337925618.html [Corola-blog/BlogPost/346978_a_348307]
-
o adâncă urmă a trecerii sale prin lume. Îi atinge fruntea, coborând cu degetele sale înghețate și învrăjbite de dorința de a-i confisca întrega suflare, apoi pornește înapoi, în negura nopții. Gata. Pustiitorul și-a luat obolul, s-a resemnat. A zburat iar furibund peste coamele caselor, gata să asculte o altă chemare. De acum, Ion Vanghele, pentru pământeni, înseamnă doar poezia lui. Faptele, dorințele, împlinirile, durerile, regretele, vor fi păstrate și dăruite semenilor noștri, doar de jocul infinit al
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1488215184.html [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
slujitorilor Bisericii și a credincioșilor, în Analele Sighet, vol. VII, București, Fundația Academia Civică, 2000, p. 103); același episcop a înfruntat ordinele partidului de detronare a sa și desființare a scaunului de Huși, pentru ca în cele din urmă să se resemneze cu inevitabila aplicare a voinței comuniste, în speranța unei căderi apropiate a sistemului (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. II, f. 171; Magazin Istoric, an XXVIII, nr. 7, iulie 1994); se pare că acest ierarh a fost
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
două căi filosofice duc fie la Împărăția lui Dumnezeu, fie la împărăția Sinelui. Autonomul, omul lumesc nu-și va dori o altă lume decât a sa. În numele slujirii „umanității”, autonomul, omul modern, omul împotrivă (împotriva lui Dumnezeu) se sacrifică, se resemnează acceptând răul ca necesar și moartea ca finalitate. Umanismul, afirma Părintele Serafim Rose „este o răzvrătire” împotriva Creatorului și a Creației Sale, de aceea „subumanismul este culmea și scopul umanismului” ( Părintele Serafim Rose, Nihilismul- O Filosofie Luciferică. Trad și postfață
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > N-AM SĂ ÎNGENUNCHEZ..! Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Vântul mai gonește aerul resemnat din stradă, tăcerea-și lasă cortina, ca nimeni să n-o vadă. Doamne, nu ți-am cerut nimic, arată-mi ca ești mare! O viață-am de trăit, mi-ai sortit doar zile amare? Pășesc peste lacrimi și-mi frâng
N-AM SĂ ÎNGENUNCHEZ..! de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1422793683.html [Corola-blog/BlogPost/376064_a_377393]
-
Acest spirit, sub sentimente negative și sub evenimente de necontrolat, ar putea obosi și ar putea să renunțe, să cadă. Astfel ar putea să aducă tragedia lângă dezastru. Acest „eu” care se separă din „noi” și observă colectivitatea nu se resemnează. El definește un profil remarcabil: „Am obosit. Dar nu mă las” (p. 137). Dacă „eul” creator ar fi evitat să-și caute o parte a identității în „noi”, atunci cartea ar fi rămas la nivel de istorie, de relatare. Cum
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
spuse, cu un accent vizibil deformat: - Acumaaa, o săăă mee’gemm la cu’ca’eee ca să-i piii’mim cum se cuvine pe caval’eiii calee vinnn să ne onolezeee! Silvia pricepu ce înseamnă asta, se cutremură, dar se și resemnă, știind că nici dacă ar fi fugit nu avea o alternativă mai bună. Mai ales că și grăjdarii știau de prezența unei nimfe la castel, și oricum, erau și ei oameni, deci dornici de cunoaștere. Merseră pe niște coridoare la fel de
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
intuiește situația în care se află, dar, de cele mai multe ori nu îndrăznește sau nu reușește să înfrunte insolența și aceasta din cauza „cantității” de nesimțire ce aparține unor indivizi. Avem oare dreptul de a tolera, a ne umili și a ne resemna în fața acestor oameni? Psihiatrii consideră buna simțire ca fiind „gust estetic și probitate morală, dar și simț practic, valori concrete”, iar Biblia ne învață: „Să umblați cu bună cuviință față de cei din jur” (Apostolul Pavel). Părintele Nicolae Steinhardt (1912-1989) în
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1400719851.html [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
au dat mâna spre binele lor comun. Oriunde doi români discută politică, poți afla câte ceva despre „hoții din politică” și despre „cum a fost furată această țară”. În ciuda acestei conștientizări cvasiunanime, majoritatea locuitorilor acestei țări par a fi cel puțin resemnați cu viața pe care sunt nevoiți să o trăiască. PSD, PNL, ALDE, PMP, PRU, UDMR - toate aceste partide au reprezentat și reprezintă cumulul intereselor meschine ale acestor clanuri. Sunt aceiași indivizi sau cel puțin același tip de indivizi de 26
România nu poate fi salvată de o mână de oameni by https://republica.ro/romania-nu-poate-fi-salvata-de-o-mana-de-oameni [Corola-blog/BlogPost/338646_a_339975]
-
Pitoresc > SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 759 din 28 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Trăim mai abitir seisme Decât în vremile primare Se umple lumea de neologisme Și limba romilor, dispare S-a resemnat Veneția din veac Și sfinxul moare cu-ncetinitorul Curg relele ca dintr-un sac Și nu știm ce ne-aduce viitorul Suntem de stele mai aproape Dar și mocirla e cu noi În care vin să ne îngroape Străini cu
SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME de ION UNTARU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Se_umple_lumea_de_neologisme_ion_untaru_1359399514_swm4k.html [Corola-blog/BlogPost/348875_a_350204]
-
16 ani, cu Părintele Arsenie Boca. Decretul 410 din 1959, care a dat afară călugării din mânăstiri, l-a oprit, o vreme destul de îndelungată, să devină monah (deși el, în lume fiind, ducea o viață ascetică, de călugăr). S-a resemnat până la 54 de ani, dar s-a mai nevoit încă 34 de ani în monahism, după aceea”. După ce trece în revistă o suită de detalii din biografia profesională a comemoratului (de exemplu: în 1983-84, regretatul Nestor Vornicescu nu a reușit
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
dragostea să cochetăm. Sunt numai vise efemere, Care în ziuă se risipesc. Iar eu rămân cu-a mea durere, Și încerc zadarnic s-o gonesc. Nu poți fugii de-a ta ursită, Nici uitării nu poți să o lași. Te resemnezi din nou spășită, Urmând tăcută- ai vieții pași. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: AI VIEȚII PAȘI / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1384, Anul IV, 15 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AI VIEȚII PAȘI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1413382566.html [Corola-blog/BlogPost/383684_a_385013]
-
în muguri de noapte. Răzvrătită, te-ai prins în talianul Mnemosynei, ai încălecat pe caii cu copite de bronz și coame de aur dăruiți de Poseidon, iar armăsarii-au galopat pe poteci arse de dor. Știai că nu m-am resemnat și, ademenitoare ca o fecioară cu sânul dezvelit, ai risipit îndoiala din vorbe, și-ai jubilat gracilă, în peisaj campestru, în stropi de verde crud, așteptând să-ți luminez cărarea. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Jubilare în stropi de verde crud
JUBILARE ÎN STROPI DE VERDE CRUD de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Jubilare_in_stropi_de_verde_c_mihaela_oancea_1391945587.html [Corola-blog/BlogPost/341220_a_342549]
-
și altceva, o altă conducere. Și altfel ... Impresia unuia dintre cei care au fost atunci, în 1978 în Sala Victoria, este că Nichita Stănescu rămâne omul de geniu, care împărțea autografe fără a zâmbi, cu privirea ațintită dincolo de ceea ce vedea, resemnat de conștiința unui destin tragic. Asemeni oamenilor de excepție cărora le-a fost dat să-și vadă sufletul, nici lui Nichita Stănescu nu i-a fost scris să-și ivească zâmbetul adevărat, eliberat de conveniențele impuse atunci. Spunea cineva despre
UN COLOCVIU DAT UITARII de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Un_colocviu_dat_uitarii.html [Corola-blog/BlogPost/345714_a_347043]
-
vorbit azi cu mama a repetat el pe un ton glacial, insistă să facem nunta la țară, la Urluiu. Am încercat în toate felurile să îi explic că tu vrei în București, dar degeaba, zisese el, având aerul că se resemnase deja. - Trebuia să îi explici mai bine! m-am aprins eu. E nunta mea și se va desfășura unde îmi convine! Dacă tata ar dori să facem nunta la Predeal, în restaurantul lui? Mai ales că avem posibilitatea să-i
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1484769494.html [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
de autoconservare preluase în sfârșit, comanda și acum Carlos înțelegea foarte limpede ceea ce refuzase să creadă sau să înțeleagă. Nu mai voia să-i inventeze scuze și să mai creadă în într-o iubire ingrată și absurdă. Obosise și se resemnase. Se simțea ca după o boală lungă și grea, dar un sentiment plăcut, de ușurare și reușită îi înviora simțămintele, asemeni brizei marine, ce picura seară de seară în părul său, sărutul sărat al depărtărilor. Tristețea cobora adeseori vălul ei
DILEME ( FRAGMENT 28) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1487196546.html [Corola-blog/BlogPost/375648_a_376977]
-
alerga liber și fericit prin câmpiile vieții, ce se ofereau tuturor aspirațiilor umane, în funcție de posibilități și aptitudini. Cruzimea așteptării și îndărătnicia tăcerii devin arme infailibile împotriva unui sentiment fragil ca iubirea, ucigându-l fără prea multă premeditare. Oare destinul se resemnase atât de repede, cum o făcuse cel, de a cărui dragoste și răbdare, Lea abuzase cu atâta siguranță de sine? Referință Bibliografică: Dileme ( fragment 28) / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII, 16 februarie 2017. Drepturi
DILEME ( FRAGMENT 28) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1487196546.html [Corola-blog/BlogPost/375648_a_376977]
-
nu fiu vreodată numărat în șirul conștiințelor vândute. N-am vrut să fac concesii, să mă vând cântându-le mai marilor osana, dar nici n-am îndrăznit să ies din rând spre-a-i înfrunta, sfidându-le prigoana. M-am resemnat să pier necunoscut decât să pângăresc a Muzei slavă și cu întreg poporul am băut a umilinței josnică otravă. De câte ori n-am plâns cu-amar regret pe foile încinse de durere, când ucideam în mine pe poet peceltuindu-i versul cu
MĂRTURISIRE DE CREDINŢĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1480965315.html [Corola-blog/BlogPost/376909_a_378238]
-
scolastic, să clasificăm păcatele și patimile noastre omenești, gândindu-ne că unele sunt mai mari sau mai grave decât altele, uitând de concluzia Sfântului Vasile cel Mare „că nu există păcate mari sau mici ci numai păcate!...” Și chiar ne resemnăm și ne consolăm cu gândul că nu avem păcate chiar atât de mari ori atât de multe, nădăjduind cu toții în marea bunătate, dragoste și milostivire a lui Dumnezeu spre iertarea păcatelor noastre, uitând faptul că El este atotbun și atotmilostiv
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fa_stelian_gombos_1361954631.html [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
atâtea renașteri m-ai cuprins în ochii tăi încă viu pe umeri însă cu multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui platon de-a ce-ar fi fost dacă am fi fost acum resemnați printre rânduri judecați și blamați ajutăm lumea fără păcate să adune pietre pentru un poem epitaf despre eternitate Referință Bibliografică: te-am căutat nebun / Păpăruz Adrian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2013, Anul VI, 05 iulie 2016. Drepturi de
TE-AM CĂUTAT NEBUN de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/paparuz_adrian_1467710132.html [Corola-blog/BlogPost/377692_a_379021]
-
deci în bună relație cu viața de huzur, deși bobii unei țigănci îi preziseseră o viață lungă de 92 de ani, află cu stupoare de la doctori, în urma unei banale indispoziții de sănătate, că are cancer în fază critică. Omul se resemnează mioritic, dar decide să-și trăiască intens restul lunilor de viață, sărbătorindu-și ziua de naștere lunar, ținând cont doar de cifra zilei. Pe parcurs constată că evoluția bolii nu se manifestă deloc în rău, ceea ce îl determină să reia
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]