85 matches
-
pe suprafața de lucru (pentru fiecare grupă). Explicația Orală propriu zisă a lucrărilor -Se vor efectua următoarele exerciții de încălzire: “Umerii îi vom mișcă, Spatele vom așeza, Degetele-mi sunt petale, Se deschid că la o floare. Iar apoi le resfiram, Ca la pian noi cântam. Lebedele-n jur privesc, Mâinile mi le rotesc, Morisca o învârtesc.” După ce ultimele explicații vor fi date, le voi ură copiilor “Spor la lucru!” , urmând să lucreze sub atentă supraveghere și îndrumare a educatoarei , a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
cuviință hramul bisericii seminariale, în cadrul Liturghiei, opt studenți primind demnitatea clericală de citeți. La predica de după Liturghie, mitropolitul a vorbit despre vrednicia Sfinților trei Ierarhi, îndemnând pe studenții teologi „să urmeze învățăturilor pline de jertfă, umilință și credință ce se resfiră din viața acelor îndrumători ai creștinătății”. În același an, pe 29 iunie, Mitropolitul Nectarie a făcut o sfințire la biserica din Cornuluncii - Stănilești, vizitând înainte bisericile din Lucăcești, Măzănăiești și Brăiești. În cuvântările ținute după Liturghie, mitropolitul Nectarie îndemna poporul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de terori subite la ora satanică, poetul fuge din odaie-n odaie, iar când afară "ninge prăpădind", iubita se așează la pian și cântă un marș funebru, după care faptă cade în delir. Atunci poetul face un gest straniu: plângând resfiră pletele iubitei. O altă femeie brună, în mantie neagră, cântă la clavir, gemând, marșul funebru al lui Chopin, între făclii, într-un salon gol. Apoi apare în salon o blondă goală, care ia o scripcă neagră și-ncepe a cânta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Seara la Miorcani aduce aminte, prin vastitatea orizontului, de Zburătorul: Ritmic lanuri nesfârșite mișcând valul lor de spice, Îl pornesc din capul zării ca să-l frîngă-n cap de sat; Îl izbesc de-un dig de cridă, îndîrjit și îndesat; Îl resfiră printre case, ce se-ncearcă să-l despice Și-n ogrăzi îmbălărite, străbătând, l-au revărsat. Ca un far de piatră, turnul, dârz biserica-și ridică. Clopotul de seară-i paznic veșnic trist și veșnic treaz... O cireadă răzlețită la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
formă de dificultate filologică. Astfel aceste strofe: Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea, Meduzele când plimbă sub clopotele verzi... reprezintă arta poetică a liricului: Poezia este o ieșire din contingent în pură gratuitate, joc secund, nadir latent, adică o oglindire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu două decenii mai devreme, se sprijină pe aceeași "gramatică" a imaginației. "Frumusețea" și caracterul ei perisabil sunt proiectate prin aceeași combinație de aparențe și tranzitoriu ca și figura fetei din mormântul de la Celei: Acea buclă aurie, Ce cu grații resfiram, O vezi tristă, argintie, N-o-ngrijesc cum o-ngrijam! Acea frunte îngerească, Care-atâți o adora, A-nceput să se-ncrețească; Nu mai este ce era. Acea pieliță ca crinul, Acei ochi ce schinteia, Cele buze ca rubinul, Cea dintură ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
realizează fără dubiu motivul părului despletit, care se bucură de o frecvență extraordinară: "O, Lalage, părul răsfira/ Pe umerii-ti că de zăpadă,/ Și lasă pe coardă de lira/ Suflarea ta caldă să cadă" (D. Zamfirescu, Pe mare, I); "Rețea resfira-ne-vom părul/ Sub tremur de ape" (A. Toma, Okeanidele); Prin crîngul străbătut de luna,/ De primăvară înflorit,/ Pribeaga, cîntă o nebună/ Trecînd cu părul despletit" (St.O. Iosif, Balada); "Jucau nebunele copile cu părul despletit la lună" (Iuliu C.
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
luna,/ De primăvară înflorit,/ Pribeaga, cîntă o nebună/ Trecînd cu părul despletit" (St.O. Iosif, Balada); "Jucau nebunele copile cu părul despletit la lună" (Iuliu C. Săvescu, Pe muntele Situ); " Și plîng și eu, si tremurînd/ Pe umeri pletele-i resfir..." ( G. Bacovia, Nevroza); Privindu-se ca-ntr-o oglindă în luciul apei liniștite,/ Din harfe salciile cîntă ca niște fete despletite" (D. Anghel - St.O. Iosif, Wagnerism); Față a rămas pe malul lacului, plîngînd pe Făt-Frumos și despletindu-se de
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
mâinile încărcate de noapte/ Cu ceara umerilor ștergând hubloul visului/ În rană licăreau boturi de animale/ adulmecând crengile de apă”. La această cumpănă de ape, ca la o cumpănă Între noapte și zi, se situează întreg orizontul de așteptări: „Îmi resfir degetele mânii/ în adormirea ta/ E smarald clipirea aripei/ peste albia jocului cu cercul/ sau în mâna împământenitului/ ce aruncă pietre de râu/ lângă zăpada cerului// și apa se tulbură...// Ochiul se-nchide// Când muntele își azvârle culcușurile/ spre gura
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
zenitul, dar și opusu-i, «nadirul latent», să-i deducă întreaga istorie / viață, spre a proiecta-o în sfera înaltă a spiritului sacru, «în mântuit azur», chiar „tăind“ nodul gordian existențial ca Alexandru Macedon. Numai astfel « Poetul ridică însumarea de harfe resfirate», sumă de trăiri și „harfe“ (metonimie / sinecdocă: "Poet / Poezie") ce pot fi pierdute în „sborul invers“, „zborul“ dinspre tinerețe spre bătrânețe, dinspre viață spre moarte, dinspre lumină spre întuneric; numai în acest chip istovitor, trăind / cunoscând profund marea vieții, se
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]