362 matches
-
singurul nostru sculptor gotic, cel puțin printr-o secvență bine definită a operei ei. Deși, în lucrările din această categorie, se întîlnesc deopotrivă elemente postbizantine, cubiste și expresioniste, caracterul fundamental rămîne acela gotic, spiritual și mistic, în care materia se resoarbe, carnea intră în disoluție, dar totul rămîne în datele unui figurativ esențializat, fără a migra spre tipologie sau abstracțiune. Bronzurile care se înscriu în această categorie, austere și inocente în aceeași măsură, trimit nemijlocit către acea trecere ezitantă și înălțătoare
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
face casă bună cu ezitarea, avîntul pactizează cu torpoarea. Lirismul se sprijină pe această textură compozită, devenind cu atît mai intens cu cît substratul său e neîmpăcarea. O frămîntare ce nu izbutește a ajunge la liman, un zbucium autofag se resorb în imagine: „încălzesc întunericul/ căzut peste oraș/ lumina dinăuntru e rece/ fără folos// prin volume/ verbele dau în clocot/ și zbor prin coperțile/ incandescente/ care înconjoară fruntea înghețată” (Cîteva becuri). Ceea ce distinge viziunea poetului este transpunerea în intimitate dureroasă a
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
lui Virgil Diaconu. Dar pentru a dobîndi calitatea lirică, un text se cuvine a se confrunta nu cu realul (soluție facilă, didactică), ci cu propriile sale tensiuni. Tensiuni cu cît mai relevante cu cît derivă din poezia însăși, existența fiind resorbită în structuri metaforice: „Pe lucruri, raza, vezi, se descompune, și rece-ți bate-o umbră pleoapa. - N-ai teamă! - zilele comune, / ca mine-și vor săpa în tine groapa. // Cu sabia și scutul în arenă/ vei fi mai singur ca
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]
-
finalul. Nimic care să întrerupă liniștea nu urmează acestei plecări, chipul Matildei cu ochii deschiși, fixați în gol, chip de un calm obsedant, este surprins în grosplan ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat, ca și când dispariția copilului s-ar fi resorbit într-o dezirabilă amnezie sau în indiferența pe care, uneori, momentele de mare durere o mimează înșelător. Bogdan George Apetri blochează gestul de compasiune care hrănește patetismul pluvial al situațiilor dramatice, eșecul are aici laconismul unei ieșiri tăcute din scenă
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
La informație. La cunoaștere. Care, mare atenție, nu exclude poezia. (N-am spus că o și condiționează, am spus doar că n-o exclude !) O dată cu răbufnirea aceasta, furioasă aproape, începe, de fapt, poezia din Pavor nocturn. De fapt, aceasta se resoarbe în eboșe. Nimic patetic. Deși faptele nude par a predispune la melodramă: „bunicii ei care-a crescut-o/ lumea-i spunea bomboana./ s-a omorât cu acid clorhidric./ când avea trei ani i-a murit un frățior mic/ de câteva
Ultima oră by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5695_a_7020]
-
la fel de grea ca aceea în care a preluat-o PDL în 2009. Astea sunt preocupările mele și eu cred că dacă ne vom aținti privirea și acțiunea pe ele, treptat-treptat, vom vedea că faliile se vor acoperi, rănile se vor resorbi. Asta e soluția", în opinia liderului democrat-liberal. Fărâmițarea dreptei, un dar pentru USL Referitor la șansele PDL în viitor, în condițiile în care voturile pe partea dreaptă riscă să se canibalizeze, în contextul apariției Partidului Mișcarea Populară și a Forței
Predoiu, avertisment pentru Băsescu și Ungureanu: USL e adversarul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35999_a_37324]
-
masa de lucru, ar fi fost: „Am făcut exces de tutun”. Fuma 40-50 Naționale pe zi. Dacă trăia, rămânea afazic, cu hemiplegia dreptei. Și Ioniță, fostul meu asociat, a făcut acum trei luni, o hemiplegie a stângii, care s-a resorbit însă aproape complet. Te îmbrățișăm cu toții și-ți urăm la mulți ani cu sănătate și veselie, precum și altele, de ordinul inefabilului, ca în poezie. Șerban [P.S.] Alt Niculae: Vladimir Streinu, Mioara [Nicolae Bagdasar, Str. I.L. Caragiale, nr. 34, Iași - Șerban
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
etice, pe care își propune să le urmeze. Uneori, însă, scriitorul aderă la două sau mai multe idei divergente, pe care caută să le concilieze în plasma propriei făpturi artistice: "Confesiunile lui Tolstoi au ceva din rafinamentul "masochismului": afirmația se resoarbe instantaneu, devenind negație. Vocația constructivă e infirmată de o vocație la fel de puternică (dar mai spectaculoasă) a derealizării. Răul necesar al spiritului tolstoian se materializează în capacitatea de a adera, simultan, la mai multe convingeri contrarii". Nu întâmplător comentariul jurnalului lui
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
și își afunda fața în palme// se lăsa batjocorit chinuit și mutilat/ înviind mereu/ sub plăcerea nebună/ a celui care se juca și se bucura de ele" (Psalmul cuvintelor). Chiar dacă aspirația spre lumea geometrică nu dispare, ea acceptă un compromis, resorbindu-se în desenul fantast-orgolios al verbului, id est în incantația prețiozității. Direct spus, în caligrafie. Neputînd fi un geometru, bardul se mulțumește a se manifesta ca un caligraf: "prin straturi de rouă/ prin porii storși din rouă/ trec în calești
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
înfige adînc rădăcinile în soluri imemoriale, în substraturi etno-arheologice și esoterico-metafizice, aspirînd evident spre lumea glacială și pură a nordului, spre acea lumină incoruporibilă a Walhalei. Solitudinea brâncușiană însăși, cu decorul ei arhaizant, cu mișcările ceremoniale și cu gesturile cotidiene resorbite în stereotipii rituale, corespunde și ea unui anumit eminescianism generic și unei utopii romantice împinse pînă la limita hipostazierii. Aparent, aceste similitudini, asociate și cu enorma capacitate civilizatoare, prometeică, aceea de a redimensiona lumea prin reconstrucția limbajului, sunt fatalități ale
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10208_a_11533]
-
Din rana de sub sânul stâng- Ești curios de mă mai doare? De mai fac albe nopți și plâng?! Dau zbaterilor efemere Atât tribut cât ți-aș fi dat, Ca un Pygmalion ce-și cere Pe Galateea, din păcat Să se resoarbă unde-n sine Din râuri curse la vărsare Ocean în proprii spații pline, Nimic a gol, nimic a jale! Ai vrea să știi de mă mai doare? Ei bine, nu!...m-am vindecat Te uit cu fiecare boare de vânt
UNDE IUBIRE, EȘTI de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382661_a_383990]
-
contrar. A nu se știe câtelea ghiont Îl smulse din gândurile lui. Se răsuci ca să tragă un șut un fundul obraznicului care Îl lovise, un mârlan prost Îmbrăcat, cu o față abrutizată. Dar omul Îi ieșise din raza de acțiune, resorbit de fluviul de trupuri. Abia atunci Își dădu seama de neobișnuita agitație din jurul său. Din spate, presiunea lumii aproape că Îl ridica de la pământ, târându-l spre piațeta de la capătul străzii. Pe deasupra mulțimii de capete se zărea un vârtej de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fac? Peste două-trei ore urma să revin aici Însoțit de Eveline; am fi găsit poarta la perete și lumina aprinsă - veselie mare: explicații, anchete, poate chiar mult mai rău. Am rămas nemișcat, holbându-mă către locul unde colosul metalic se resorbise fantomatic În perete. Ce avea de gând bestia? Mi-am tras În gând o palmă morală și un perdaf scurt: așa-ți trebuie, domnu’ Adam, ai vrut aventuri nocturne, poftim aventuri, iar altă dată, fă bine și vezi-ți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se opri. Sub acel pâlc de arbori sălbateci, în amurg Mi-ai apărut - sub chipuri necunoscute mie, Cum nu erai acolo, în frigurosul burg, Tu, muzică a formei în zbor, Euritmie! Sub înfloriții arbori, sub ochiul meu uimit, Te-ai resorbit în sunet, în linie, culoare, Te-ai revărsat în lucruri, cum în eternul mit Se revărsa divinul în luturi pieritoare. O, cum întregul suflet al meu ar fi voit Cu cercul undei tale prelungi să se dilate, Să spintece văzduhul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
este un scriitor de respirație largă, dilatată peste marginile realului constrângător, un scriitor de acțiune narativă complexă, în care epicul revărsat și lirismul cald, aferat coexistă armonios și se complinesc reciproc, ca-n „Templul iubirii”, bunăoară. Proza scurtă nu-i resoarbe întreaga capacitate de invenție și toată gama posibilităților sale de expresie, „Narațiunea” care dă și titlul volumului, de exemplu este povestea tragică a unui muritor anonim care-ș târăște zilnic crucea grea pe arterele urbei, până cade sub greutatea ei, spre
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DOR ROTUND Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Aprins de înțelesuri ochiu-mi resoarbe tainic luminile regale din secole păgâne în încercarea aspră de-A Fi și de-A RĂMÂNE o patrie de Albe, o patrie de grâne nevoia de unire se preumbla prin sate heraldică-mpăcare cu munții și cu marea caizi perfizi
DOR ROTUND de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361504_a_362833]
-
-mi afară, Tu intră fără să-ți deschid... Găsește-mă, necunoscuto, În frunzele ce le-ai strivit, Ia-mi inima-mi din lemn, sărut-o Și nu minți că n-am murit! Nu vezi? Trec oamenii prin sine Și se resorb, se pierd, se duc... Doar tu te-ai rătăcit de mine Și n-ai știut că mă usuc. Mor pluvial și ars de friguri, În lemnul frunzelor mă strâng, Vino afară să fim singuri Când plouă, mă usuc și plâng
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363509_a_364838]
-
în 11 elegii, așadar, poezia trăirilor întru priveliștea Ființei, lamura de Verb/Cuvânt „supraviețuind “cosmicei „găuri negre “, deoarece poetul s-a transformat în Cuvânt (doar „la început a fost Cuvântul “) și, după cum se știe, «singurul lucru care nu poate fi resorbit e Cuvântul». Făcând o „radiografie “a lirismului stănescian dintre 1960 și 1980 (deci și la 11 elegii), Ștefan Augustin Doinaș sublinia că «setea de concret și viu, de mișcare infinit generatoare, a poetului se va satisface numai prin postularea și
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
păianjen. Văd, prin pereți, contururi întunecate: un dulap, o masă, un scaun, un pian. Iar ploaia bate cu degete repezi, în acoperișurile translucide ca o placentă. Pe trotuar trec umbre cu umbrele ca niște ciuperci. Ferestrele și ușile parcă se resorb, casele seamănă cu niște crustacei uriași, înveliți în foițe transparente. Îmi frământ degetele strânse de două inele de argint, mă ridic și trec prin geamul hialin. Sandalele mi se afundă în asfaltul de aluat, în timp ce mă apropii de școala primară
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
v. Cartea lui Iov, Cap. 16 - Iov dovedește nevinovăția sa), pentru a observa/ remarca realitatea indisociabilă de prezența răului. Așa s-ar explica de ce Satan, Adversarul divin, adversarul lui Iov/ Omului nu mai apare ca atare la sfârșit și este resorbit în misterul lui Dumnezeu. Părintele Dumitru Ichim se desparte, în mod firesc, de predecesori (Arghezi, Blaga, Rilke etc.) în transfigurarea angoasei credinciosului = reacție traumatică la neputință, „stare sufletească originară”, sentiment „fără obiect”. Pot fi distinse în scriitură două tipuri de
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
Acasa > Manuscris > Foileton > DOR ROTUND, ROMÂNIA MARE! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dor rotund Aprins de înțelesuri ochiu-mi resoarbe tainic Luminile regale din secole păgâne În încercarea aspră de-A Fi și de-A RĂMÂNE O patrie de ALBE, o patrie de grâne Nevoia de Unire se preumbla prin sate Heraldică-mpăcare cu munțții și cumare Caizi perfizi și
DOR ROTUND, ROMÂNIA MARE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350933_a_352262]
-
-mi afară, Tu intră fără să-ți deschid... Găsește-mă, necunoscuto, În frunzele ce le-ai strivit, Ia-mi inima-mi din lemn, sărut-o Și nu minți că n-am murit! Nu vezi? Trec oamenii în sine Și se resorb, se pierd, se duc... Doar tu te-ai rătăcit de mine Și n-ai știut că mă usuc. Mor pluvial și ars de friguri, În lemnul frunzelor mă strâng, Vino afară să fim singuri Când plouă, mă usuc și plâng
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
sarcină. Poți astfel, depista că inima unui embrion sau fetus a încetat să bată, ca a început să se deschidă prematur colul uterin, că sunt doi sau trei înăuntrul uterului și că la vizita următoare unul a disparut (“vanished twin”) resorbindu-se pur și simplu, etc. întărind teoria generica a unui bătrân profesor care spunea că în medicină, “unul plus unul nu fac totdeauna doi”. În primul trimestru de sarcină, în cazul acestor “amenințări de avort”, când femeia are dureri și
CÂTEVA NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE VENIREA PE LUME de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355367_a_356696]
-
de fluid din jurul copilului. Cînd acest AFI este sub patru centimetri, sarcina ar trebui indusă cât mai repede. Există pericolul compresiei cordonului ombilical care poate sufocă fetusul. În cazul multor copii care sucomba în apropierea nașterii, lichidul amniotic s-a resorbit, iar femeia vine la spital pentru că nu mai simte mișcând copilul și atunci nu se mai poate face nimic. Recomand inducerea nașterii când lichidul scade sub cota admisă, mai ales aproape de termen. Uneori, lichidul dispare mai devreme și atunci cauza
CÂTEVA NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE VENIREA PE LUME de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355367_a_356696]
-
indicație curentă. Din fericire, se întâmplă aproape de termen. Sarcinile care depasec termenul merită o urmărire deosebită, iar nivelul de lichid amniotic trebuie controlat la două-trei zile. În teorie, orice sarcina care depășește 42 de săptămîni trebuie indusă. Lichidul se poate resorbi de la o zi la alta și din cauza aceasta încă se pierd mulți copii pe ultima sută de metri, chiar și aici, în Statele Unite. Sarcinile cu diabet gestational asociate cu fetuși mari (macrosomici) e bine să fie induse la 38-39 de
CÂTEVA NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE VENIREA PE LUME de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355367_a_356696]