2,430 matches
-
la situații discriminatorii și modalități de reacție la astfel de situații; 2. Intensitatea percepută; 3. Măsura cunoașterii privind Sindrom Down; 4. Disponibilitatea de a lucra cu persoane cu Sindrom Down. Rezultate și comentarii Expunerea la situații discriminatorii este evidențiată de respondenți (tabel nr. 1), ceea ce a permis sistematizarea tipurilor de discriminare și calcularea frecvenței acestora. Au fost și studenți care au ales varianta «nici una» precum și studenți expuși la mai mult de un singur tip de victimizare, așa cum se poate vedea din
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
Se presupune că performanța sportivă nu trebuie să rămână un deziderat pentru specialiștii implicați în jocurile sportive, aceasta datorându-se, în mare măsură și cunoașterii insuficiente ori nerespectării psihogramelor jocurilor sportive În cercetare a fost cuprins un număr de 63 respondenți, antrenori și foști antrenori, actualmente cadre didactice universitare din țară. În scopul realizării sarcinilor propuse, au fost utilizate următoarele metode de cercetare: documentarea bibliografică, ancheta, metoda statistico matematică, și cea grafică. Sondajul de opinie a constat în aplicarea unui chestionar
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
o persoană specializată în domeniul consilierii psihologice ; 82% nu întocmesc profiluri psihosociale deoarece li se pare prea complicat și se bazează pe intuiție și experiență. După cum se poate constata din prezentarea răspunsurilor obținute la sondajul de opinie, doar 64% dintre respondenți cunosc importanța întocmirii psihogramelor pentru echipele sportive pe care le coordonează, fapt care demonstrează slaba colaborare cu psihologul sportiv și poate chiar o informare insuficientă asupra noutăților care au apărut în antrenamentul sportiv. Faptul că doar 14% au întocmit până
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
9% au participat în ultimii 3 ani la traininguri de informare și documentare în tehnici de pregătire psihosocială, scoate în evidență încă o carență a sportului de performanță românesc, această situație repercutându-se negativ asupra pregătirii sportivilor. Chiar dacă 90% dintre respondenți consideră importantă pregătirea psihologică în obținerea performanțelor în jocul de volei/handbal la nivelul seniorilor (plasând-o ca importanță după pregătirea tehnică, tactică și fizică), doar 32% au colaborat cu persoane specializate, pentru a-i ajuta în pregătirea psihologică a
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
psihologică în obținerea performanțelor în jocul de volei/handbal la nivelul seniorilor (plasând-o ca importanță după pregătirea tehnică, tactică și fizică), doar 32% au colaborat cu persoane specializate, pentru a-i ajuta în pregătirea psihologică a sportivilor. Procentul de respondenți care afirmă că nu elaborează psihograme (82%) pentru că li se pare complicat și preferă să se bazeze pe intuiție, este îngrijorător și ne face să afirmăm că este neapărat necesară conștientizarea antrenorilor activi asupra importanței folosirii instrumentelor de cunoaștere profundă
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
față de oricare alte motive, familia implinită, urmată de starea de sănătate bună și realizările profesionale (în special pentru tineri sub 30 de ani și pentru persoanele cu educație superioară). Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de respondenți, reprezentativ pentru populația din zona urbană (orașe peste 50.000 de locuitori), cu vârsta între 20 și 60 de ani. Marja de eroare este de ±2,9 la sută la un nivel de probabilitate de 95 la sută. Datele au
Românilor le e frică de pierderea unei persoane dragi şi lipsa banilor () [Corola-journal/Journalistic/24831_a_26156]
-
lei, informează . O pensie care ar permite un trai decent este de sub 1.500 de lei pentru 62% dintre români. Pentru 23%, aceasta ar trebui să se situeze în intervalul 1.500 și 2.000 de lei. Circa 9% dintre respondenți consideră că ar trebuie ca pensia să se situeze între 2.000 și 3.000 de lei iar 3% cred că o pensie ar trebui să depășească suma de 3.000 de lei. Dacă se trage linie, 13% dintre români
Studiu: Circa 63% dintre români s-ar mulţumi cu un salariu de 2.000 de lei () [Corola-journal/Journalistic/25071_a_26396]
-
ar fi avut tot ce le-a trebuit în ultimul an, 8% cred că au avut destul de mult. 45% au simțit că le-au lipsit unele lucruri iar 32% cred că au dus lipsă de multe lucruri. Totuși, 94% dintre respondenți cred că în momentul de față este greu sau foarte greu să îți cumperi o casă în România iar 93% consideră că este la fel de greu să câștigi mulți bani. Nouă din zece români cred că este greu sau foarte greu
Studiu: Circa 63% dintre români s-ar mulţumi cu un salariu de 2.000 de lei () [Corola-journal/Journalistic/25071_a_26396]
-
mediatice se fac simțite prin faptul că locuitorii din orașele mici consideră mai adecvat ca o marcă să comunice cu ei prin intermediul televizorului comparativ cu locuitorii din București (80% față de 68%). Totuși, comparativ cu reclamele de pe celelalte medii de comunicare, respondenții consideră că reclamele de pe televizor sunt mai multe decât și-ar dori (73%). Al doilea mediu prin care respondenții consideră că o marca ar trebui să comunice cu consumatorii sunt panourile stradale (67%). Acestea sunt considerate mult mai potrivite de către
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
cu ei prin intermediul televizorului comparativ cu locuitorii din București (80% față de 68%). Totuși, comparativ cu reclamele de pe celelalte medii de comunicare, respondenții consideră că reclamele de pe televizor sunt mai multe decât și-ar dori (73%). Al doilea mediu prin care respondenții consideră că o marca ar trebui să comunice cu consumatorii sunt panourile stradale (67%). Acestea sunt considerate mult mai potrivite de către persoanele „în mișcare”, mai precis tinerii între 15 și 17 de ani. Urmează, în ordinea preferințelor, reclamele din ziare
Televiziunea şi panourile stradale, mediile preferate de consumatorii români pentru publicitate () [Corola-journal/Journalistic/25168_a_26493]
-
Potrivit IRES, 5 din 10 români își mențin opinia conform căreia școala românească este de calitate. Cei mai mulți respondenți tind să creadă că școala îi pregătește pe elevi pentru viață în măsură mică sau foarte mică - 81%, în timp ce doar 18% consideră major rolul școlii în această privință. Percepția publică privind educația era și este încă influențată de includerea educației
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
aducă percepția scolii la un nivel de evaluare mai realist, evident însă și mai pesimist, informează . Conform ultimului sondaj de opinie al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie - IRES, realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1423 de respondenți, în prezent doar 32% dintre români au o părere bună sau foarte bună despre învățământul românesc, procent cu 6 puncte mai scăzut decât anul trecut în această perioadă. În același timp, 66% dintre aceștia au o părere proastă sau foarte
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
dintre intervievați sunt de acord cu afirmația „Sistemul românesc de învățământ este unul performant”, 54% își exprimă dezacordul privind acest aspect. Cu toate acestea, aproximativ 5 din 10 români își mențin opinia conform căreia școala românească este de calitate. Cei mai mulți respondenți tind să creadă că școala îi pregătește pe elevi pentru viață în măsură mică sau foarte mică - 81%, în timp ce doar 18% consideră major rolul școlii în această privință. Spre comparație, în septembrie 2010, proporția celor sceptici cu privire la rolul școlii în
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
măsură mică sau foarte mică - 81%, în timp ce doar 18% consideră major rolul școlii în această privință. Spre comparație, în septembrie 2010, proporția celor sceptici cu privire la rolul școlii în viață era mai scăzută cu 12 procente. Cu toate acestea, mai mulți respondenți decât în septembrie 2010 își exprimă în prezent o părere bună sau foarte bună despre activitatea Ministrului Educației (36% în 2011 față de 28% în septembrie 2010). 8 din 10 români sunt de acord cu afirmația „Învățământul românesc este centrat prea
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
an. În schimb, pe parcursul unui an, a crescut cu 10% proporția românilor care sunt de acord cu afirmația „Profesorii sunt slab pregătiți” (61% în 2011 față de 51% în 2010). Afirmația „Profesorii sunt corupți” suscită exprimarea acordului din partea a 55% dintre respondenți, proporție mai scăzută în prezent decât în 2010. Scăderea percepției de corupție a cadrelor didactice poate fi explicată prin măsurile de supraveghere atât de controversate de la ultima sesiune de bacalaureat. În același timp, mai ridicată este proporția celor care sunt
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
de acord cu faptul că este nevoie de mai multă disciplină în școli. Doar 1 din 5 participanți la studiu sunt de acord cu faptul că că profesorii ar fi prea exigenți cu elevii. Mai mult, aproximativ 9 din 10 respondenți sunt de părere că elevii de azi sunt mai slab pregătiți decât cei din trecut, în timp ce 4 din 10 intervievațisunt de părere că elevii primesc prea multe teme pentru acasă. Învățământul de stat se bucură de încrederea a 60% dintre
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
sunt de părere că elevii de azi sunt mai slab pregătiți decât cei din trecut, în timp ce 4 din 10 intervievațisunt de părere că elevii primesc prea multe teme pentru acasă. Învățământul de stat se bucură de încrederea a 60% dintre respondenți, în detrimentul celui privat, aceștia fiind de acord cu afirmația „Învățământul de stat este mai bun decât cel privat”. De asemenea, trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că absolvenții de facultate sunt slab pregătiți, o proporție ușor mai ridicată dintre acestea
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
exprimă acordul cu afirmația „As vrea ca fiul sau fiica mea să studieze în străinătate”. Pe de altă parte, cu afirmația „Elevii români au cunoștințe generale mai multe decât elevii din țări mai dezvoltate” sunt de acord aproape 70% dintre respondenți. Acest din urmă stereotip perceptiv nu este confirmat, din păcate, de testele internationale la care participă și elevii români. Românii vor întoarcerea la examene de admitere la liceu si facultate Cei mai mulți români sunt de părere că accederea la liceu sau
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
locuiesc la oraș, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie. Fostul lider comunist ar obține un astfel de rezultat dacă ar candida împotriva liderilor politici și șefi de partide actuali. Același studiu arată că jumătate dintre respondenți consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un conducător bun și doar 15% spun că a fost rău, informează . Întrebați dacă regretă căderea comunismului, aproape 40% au răspuns afirmativ. Sondajul a fost realizat de IRES în perioada 21-23 iulie.
Nicolae Ceauşescu ar fi votat preşedinte de jumătate dintre românii de la ţară, dacă ar trăi () [Corola-journal/Journalistic/25320_a_26645]
-
protecției, securității la locul de muncă. Sub această expresie se ascunde lipsa echipamentului de protecție, datorată subfinanțării sistemului. O altă problemă cu care se confruntă medicii este faptul că trebuie să își achiziționeze singuri echipamentele de lucru. Aproximativ 60% dintre respondenți sunt nevoiți să-și cumpere echipamentul individual de lucru, doar pentru circa 30% dintre aceștia avâdu-l asigurat în exclusivitate de către unitate. Aceasta situație intervine ca factor de frustrare și insatisfacție față de locul actual de muncă pentru angajații din sistem. Absența
81% din personalul medical consideră că lucrează într-un mediu periculos, iar 60% au salarii sub 1500 de lei () [Corola-journal/Journalistic/25596_a_26921]
-
lui neîndestulătoare, la care se adaugă alte deficiențe ale sistemului, conduc la situația în care 83,7% dintre subiecți consideră că riscul de îmbolnăvire la locul de muncă este ridicat și foarte ridicat. Se remarcă faptul că 63,7% dintre respondenți au veniturile situate sub 1500 RON în condițiile în care lucrează în sistemul „foc continuu”, iar 71,6% au salariile cuprinse între 1000 și 1500 RON. Există nemulțumire generalizată față de veniturile obținute în raport cu munca depusă, aproximativ 55% dintre subiecți fiind
81% din personalul medical consideră că lucrează într-un mediu periculos, iar 60% au salarii sub 1500 de lei () [Corola-journal/Journalistic/25596_a_26921]
-
54% în UE) și nivelului de calificare (62% față de 51%) în privința găsirii unui loc de muncă, dar se situează sub medie la abilitatea de adaptare (23% față de 35%), la cunoașterea calculatorului (15% față de 19%), sau competențe lingvistice (9% față de 17%). Respondenții din România au o mobilitate mai redusă, raportat la UE, pe piața muncii și preferă ca în cazul concedierii să-și caute același tip de slujbă în aceeași localitate, se arată în studiul Eurobarometru. Astfel, 53% din români ar căuta
Eurobarometru - Grecii şi românii, cei mai nemulţumiţi europeni de măsurile antisărăcie () [Corola-journal/Journalistic/24345_a_25670]
-
la nivel comunitar, în timp ce 3% ar opta pentru o afacere cu angajați, la fel ca în UE. Aproape jumătate din români, 47%, consideră că prea multe persoane se pensionează prea devreme, aproape de media de 44% a UE. Totodată, 81% dintre respondenții din România sunt de acord cu flexibilizarea contractelor de muncă pentru a încuraja înființarea de noi slujbe, peste media Uniunii de 72%. Procentajul românilor care au participat la un curs de instruire, sau alt tip de formare profesională, în ultimii
Eurobarometru - Grecii şi românii, cei mai nemulţumiţi europeni de măsurile antisărăcie () [Corola-journal/Journalistic/24345_a_25670]
-
810 tineri, cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani. Rezultatele cercetătorilor au dezvăluit faptul că mai mult de 50% dintre fete și 30% dintre băieți susțin că și-au comparat corpurile cu cele ale vedetelor, iar un sfert dintre respondenți ar fi dispuși să își facă operații estetice, informează . Din cauza presiunii asupra copiilor de a arăta cât mai bine, unu din zece băieți de peste 10 ani ar lua steriozi doar ca să fie musculoși și una din 8 fete a spus
STUDIU: Copii de peste 10 ani sunt obsedaţi să aibă un corp perfect () [Corola-journal/Journalistic/24360_a_25685]
-
în fața televizorului cu scopul de a se relaxa, vizionând programe de divertisment, 4% pentru ocuparea timpului liber și doar 1% pentru culturalizare, se arată în raportul întocmit de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie. În ceea ce privește vizionarea filmelor documentare, 24% dintre respondenți au spus că se uită o dată sau de câteva ori pe săptămână.
83% dintre români se uită zilnic la televizor. 9% nu știu de ce () [Corola-journal/Journalistic/24557_a_25882]