141 matches
-
Mendelsohn, d. Solomon Halfon și d. Elias, adecă tot descendenți direcți ai colonilor lui Traian ca și d. C. A. Rosetti. A doua zi - 1 iunie - s-a prezentat la Adunare petițiunea unui mare număr de evrei cari cer fără restricțiune drepturile politice și civile. Sapienti sat! Ceea ce au Camerele de revizuire de făcut nu este, deocamdată, cestiunea evreilor. Ele trebuie să judece mai întîi faptele ministeriului Brătianu. Ele trebuie să lucreze ca să dea țării un guvern în care toți să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iar sânge nici o picătură măcar. În fine, daca e vorba de umanitarism, atunci poporul acela care întra-adevăr are nevoie de-o tratare umană este poporul nostru propriu, esploatat, nu neamul exploatator al evreilor, încît chiar din acest punct de vedere restricțiunile noastre sânt într-adevăr umane, iar art. 44 neuman. Singurul defect al art. 7 din Constituția noastră e că, pe lângă mulțimea nenumărată a evreilor cari nu merită drepturi, se loveau și acele câteva mii cari le merită și această injustiție
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor, daca își iubesc patria ca și ceilalți, dacă inima lor se întristează când ea se află în nevoi, dacă toate acestea sânt precum sîntem și noi bucuroși a crede că sânt atuncea: Hic Rhodus, hic salta! Recunoască dar că restricțiunile de pîn-acum au existat tot pentru motivul apărării patriei și naționalității și declare-se mulțumiți cu începutul de emancipare oferit de Cameră, un început căruia din inimă îi dorim să dea roade bogate, să aibă de rezultat asimilarea a cât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici o picătură măcar. În fine, dacă e vorba de umanitarism, atunci poporul acela care într-adevăr are nevoie de-o tratare umană este poporul nostru propriu, esploatat, iar nu neamul exploatator al evreilor, încît chiar din acest punct de vedere restricțiunile noastre sânt într-adevăr umane, iar art. 44 neuman. Singurul defect al art. 7 din Constituția noastră e că, pe lângă mulțimea nenumărată a evreilor cari nu merită drepturi, se loveau și acei câțiva cari le-ar merita, și această injustiție
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
demnităților statului, începînd [de] la miile de funcțiuni mici și sfârșind cu însuși fotoliile ministeriale. Înmulțirea dar a claselor consumatoare și scăderea claselor productive, iată răul organic, în contra căruia o organizare bună trebuie să găsească remedii. Îndealmintrelea toate măsurile de restricțiune contra simptomelor acestui rău vor avea un rezultat problematic. În muncă e mîntuire: trebuie numai ca îngrijirea deșteptată a oamenilor de bine să creeze, prin legi practice, condițiile unei munci cu spor și putere de înflorire. [2 octombrie 1879] ["ȘEDINȚA
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Publice din România. În urmarea acestora paragraful 22 al statutelor revizuite decide că Direcția princiară ia asupră - și toate drepturile și datoriile cari, după Codul de comerț german, i se atribuie sau i se impun direcției Societății Acționarilor, fără alte restricțiuni decât cele prevăzute în art. X și XXII a Convenției de răscumpărare. Din aceste stipulațiuni sentința conchide însă: "că actele Direcției princiare sunt de-a dreptul independente de voința acționarilor, că salvgardarea intereselor societății e lăsată numai la discreția Direcției
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acții. S-ar putea întîmpla bunăoară ca mănăstirea Radu - vodă, un monument rar de arhitectură, să fie restaurată a la Goldenherg (Montaureanu ), căci fidelitatea reconstrucțiunii de monumente n-a fost nicicând partea tare a unei societăți de acționari. Cu această restricțiune, Societatea de Construcțiuni [î]și poate face evoluțiunea ei de afaceri bune ori mediocre, cu rizic mai mare ori mai mic al capitalului acționarilor. Fără îndoială vom releva că soarta celor mai multe din "societățile de construcție" (Baugesellschaften și Baubanken ) din străinătate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
seamă după revoluțiunea din 1848. Astăzi lucrurile s-au schimbat. România, vrând să intre cu pași repezi în sânul statelor apusene, s-a dezbrăcat de multe moravuri și deprinderi din trecut; egoismul sub numele de apărare națională (? ) a inspirat multe restricțiuni, încît străinii nu mai privesc România ca pe o țară unde pot să găsească fericire și un trai bun, mai ușor decât acolo de unde au să vie. Noi unii suntem convinși cum că numărul străinilor care vin acuma în țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu ni se ceară aceasta când nu suntem în stare de a le recomanda o altă îndeletnicire. Astăzi lucrurile au ajuns până acolo încît abia este o ocupațiune în care evreii să nu fie împiedicați prin fel de fel de restricțiuni. Junimea studioasă n-are nici o speranță de a putea aspira la un post, fie într-un institut de învățămînt ori de altă natură; când soldații voluntari sunt depărtați de armată, debitul de tutun și băuturile spirtoase e oprit, șederea prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
EminescuOpXII 398} "Fraternitatea" spune neadevărul. Nu am falsificat nici un statut prusian. Toate articolele reproduse sunt autentice. Dacă n-am reprodus articole favorabile evreilor, cauza e simplă. Nu avem nici nevoie, nici înclinare de-a cita ceva în favorul evreilor. De restricțiunile introduse în legile străine ținem seama, nu de favorile acordate. Nimeni nu e obligat, în discuție, a spune tot ce știe, ci numai ca tot ce spune să fie adevărat, și nu renunțăm la dreptul de-a aproba restricțiunile, de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
De restricțiunile introduse în legile străine ținem seama, nu de favorile acordate. Nimeni nu e obligat, în discuție, a spune tot ce știe, ci numai ca tot ce spune să fie adevărat, și nu renunțăm la dreptul de-a aproba restricțiunile, de-a disproba favorile. Pe cât timp citatele sunt autentice nu poate fi vorba de rea credință. E treaba adversarilor de - a - și ușura poziția și de-a cita articole ce sunt în favorul lor. [7 noiembrie 1881] ["PRIMIM DE LA UN
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la intrarea lor în funcțiune, dar, odată intrați, a cerut stabilitatea pentru toți. În special în ce privește magistratura, formula în care d. Maiorescu a rezumat credințele partidului conservator este cea mai nemerită și o adoptăm fără nici o adăogire și fără nici o restricțiune. Acestea fiind ideile fundamentale ce se esprimă în documentul de care vorbim, noi credem că este un bun început pentru activitatea parlamentară a acestei sesiuni. El va avea îndoitul folos de a chema atențiunea publică asupra cestiunilor de îndreptare interioară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
drepturi în chipul cum o făcea marele împărat. Cată să observăm pentru cititorul nostru că opiniile gazetelor engleze trebuiesc judecate totdauna din punctul de vedere al opiniilor de partid din acea țară, prin urmare ele nu sunt nepărtinitoare decât cu restricțiunea de-a încăpea sau nu în cadrul vederilor locale de partid. Antagonismul actual în politica esterioară engleză dintre liberali și conservatori se întemeiază în esență pe următoarea fundamentală deosebire de vederi: liberalii văd în caracterul industriei și în tendențele de dominațiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și ale] posesorului și făcând sforțări eficace spre a da, grație achizițiilor de pământ, la o parte mai mare de populație un interes permanent pentru proprietatea solului. Această legislație va cere, pentru scopul propus, ca toate obstacolele ce provin din restricțiunile relative la dreptul de proprietate să fie înlăturate și în același timp să se acorde o securitate convenabilă intereselor angajate. Vi se va supune un proiect de lege relativ la înființarea unei admnistrații de comitate în Irlanda bazată pe principiul reprezentativ
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
România” al cărui cost de 100 lei se trimite la Societatea Generală a Funcționarilor Polițienești București Direcția Generală a Poliției, care trimite cartea. Conf. ord. Sf. Episcopii Nr. 1007 / 943, puneți În vedere enoriașilor că Ministerul Economiei Naționale a ridicat restricțiunile privitoare la tăbăcirea și folosirea peilor de porci tăiați În gospodării și pot să le tăbăcească și să le Întrebuințeze mai ales tăbăcite deoarece prin tăbăcire se combate și boala numită „Pesta porcină”. Conf. ord. Sf. Episcopii Nr. 723 / 943
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
avea simpatii pentru o organizație ce se reprezintă prin oameni străini, prin limbă străină. Cine n-a avut ocazia de-a constata că austriacii nu știu nici o limbă cum se cade? În școalele primare au învățat limba maternă, însă cu. restricțiuni și predată nu în mod viu și cum o vorbește poporul, cu acele nuanțe cari constituiesc farmecul biruitor al oricării limbi, ci predată de oameni cari în școli secundare și superioare au învățat în alta, limbă și cari o predau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fapt că locot. -col. Candiano-Popescu a fost din conspirația de la 11 fevruarie. Pe cei cari au făcut pe 11 fevruarie istoria îi va judeca. Ceea ce se poate imputa locot. -col. Candiano-Popescu este că s-a supus imediat și fără nici o restricțiune guvernului provizoriu, ale cărui ordine le-a executat. Guvernului provizoriu, însă i s-a supus armata întreagă. Desfidem pe reacție să dovedească cumcă oștirea română a fost revoltată și umilită cu numirea d-lui Candiano-Popescu ca adjutant. {EminescuOpXI 423} D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
altă categorie este cea alcătuită din evrei veniți în România după 30 Decemvrie 1918, care sunt supuși la interdicțiuni majore; Consiliul de Miniștri urmând a recunoaște acestora, în mod limitativ, practica unor activități în domeniul liber, adică în domeniul nesupus restricțiunilor legale. Reținem din acest punct de vedere, preocuparea legiuitorului de a nu trata în același fel pe toți evreii fără distincțiune și de a considera pe acei care sunt așezați de mai mult timp în România, ca și acei care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un statut al evreilor din România, în care să se precizeze definitiv și complet situația lor juridică, cu drepturi și obligațiuni categorice, în toate domeniile de activitate. Bineînțeles că în alcătuirea acestui Statut trebuie să se țină seama că asupra restricțiunilor impuse până în prezent, în ce privește situația juridică a evreilor nu se mai poate reveni, așa cum de altfel Octavian Goga a sintetizat legislația națională ce a întocmit: „am întors o pagină, care nu se va mai putea da înapoi niciodată”. Statutul ce
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
criteriilor. Credem că într’un Statut al evreilor care ar reglementa situația lor juridică, trebuiesc menținute categoriile din Decretul-Lege din 9 August 1940, stabilindu-se în mod uniform criteriul de determinare al categoriilor privilegiate, cu arătarea clară și completă a restricțiunilor privitoare pe fiecare categorie. Din acest punct de vedere apreciem că este rațional ca evreii așezați în Țara Românească de timp îndelungat și acei care au făcut fapte de război pentru țară, ca și urmașii lor, să nu fie supuși
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
noastre. Rezultă deci că, sub imperiul acestei Legi, nu se făcea nici o distincție asupra originii etnice și deci nici o excepție de la obligațiile militare. Această situație a durat până la 8 August 1940 când sub impulsul curentului națio nalist, s’au legiferat restricțiuni pentru evrei și în această privință, și anume prin: 2/. Decretul-Lege No. 2650 din 8 August 1940, care reglementa situația juridică a evreilor din România, precizând cine sunt socotiți evrei în sensul acestei legi, după cum am arătat la Cap. I.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
transformă în taxe militare, sau muncă de interes obștesc. Celor din categoria 2-a, li se impune restricția de a nu mai putea fi militari de carieră. B. Situația după 6 Septembrie 1940. Sub impulsul din ce în ce mai puternic al ideii naționaliste, restricțiunile impuse evreilor au accentuat continuu și în ceea ce privește obligațiile lor militare. Astfel: 1/. Decretul-Lege No. 3984 asupra Statutului Militar al Evreilor din 5 Decembrie 1940, hotărăște: - excluderea tuturor evreilor (inclusiv a celor din categoria 2-a) de la serviciul militar; - obligativitatea cumulativă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei. Până în prezent, tratamentul tuturor evreilor supuși străini, este următorul: a) Evreii supuși străini aflați în țară, aparținând țărilor aliate - sau cu cari nu suntem în răsboiu - au acelaș tratament ca și supușii acestor țări de origină etnică, aplicându-se restricțiuni numai în ceea ce privește deplasările lor în țară, care nu se pot face decât cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne. b) I. - Evreii supuși germani, pierzând această supușenie, în urma retragerii pașapoartelor de către Guvernul German, au fost încadrați între apatrizi și li s’au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
detașamentelor exterioare pe timpul iernii, fie prin faptul că nu au fost nicăieri repartizați; 3) În mod periodic (3 perioade a 7 zile) toți evreii repartizați la munca obligatorie indiferent de locul unde se află, instituții civile, firme sau întreprinderi cu restricțiunea de a se excepta: 451DOCUMENTE - cei repartizați la unitățile și instituțiile militare; - cei scutiți în baza carnetelor de scutire eliberate de Comisariatul G-ral pentru Problemele Evreești; - evrei cu titluri academice; - evreii clasați definitiv sau temporar ca inapți de muncă manuală
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 10 Noemvrie 1944 al acestui Serviciu, privitor la acordarea de ajutor, pentru familiile trupei de origină etnică-Evrei, în aceleași condițiuni ca și familiilor trupei de origină etnică-Română, a aprobat modificarea Art. 16. din Instr. No. 12500/1943, după cum urmează: „Restricțiunile prevăzute în legătură cu ajutorul de familie acordat până în prezent trupei concentrată de origină etnică-Evrei, se anulează; aceștia urmând a se bucura, pe timpul concentrărei sau serviciului în termen sub arme, de aceleași drepturi și în aceleași condițiuni ca și restul trupei de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]