99 matches
-
și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Rece, atunci există precedente clare ale acestui tipar al evenimentelor în perspectivele realiste convenționale asupra sistemului internațional. De asemenea, postfața comentează semnificația aparentei întreruperi a tendinței de aliniere care a caracterizat primul deceniu de tranziție după Războiul Rece. Considerăm că resurgența politicii de putere după 11 septembrie 2001 reflectă un caz de învățare eșuată a SUA, în mediul internațional permisiv post-Război Rece, și nu că reprezintă un produs inevitabil al statutului automat al Americii, de unică superputere mondială existentă. Mai ales
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mai optimist cu privire la posibilitățile unei ordini internaționale stabile, sistemul postbelic de instituții multilaterale fiind cheia menținerii stabilității. Lipsa unei tradiții a multilateralismului și structura slab dezvoltate a interdependenței internaționale din Asia de Est fac ca aceasta să rămână vulnerabilă la resurgența rivalităților și conflictelor între marile puteri. Totuși, "războiul împotriva terorismului" are, deocamdată, ca zonă de concentrare Asia Centrală, și nu Asia de Est, iar puteri importante precum China și Rusia au stimulente interne puternice pentru a se opune susținerii directe a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
central atât în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cât și a Războiului Rece (Herz: 1967, 38-111) și pe care îl dorea securizat din punct de vedere politic și ideologic pentru a servi drept tampon geopolitic împotriva unei eventuale resurgențe a imperialismului german (Crampton: 2002, 240), posibilitate pe care mulți o considerau aproape o certitudine în primii ani de după război. Chiar dacă, tacit, odată cu acordurile încheiate la conferința de la Teheran din decembrie 1943 și cu debarcarea forțelor aliate în Normandia, un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în raport cu cele aliate, după îndelungate și dificile negocieri. Noile granițe poloneze includeau teritorii care aparținuseră Reich-ului German, mai exact Prusiei Orientale. Sovieticii s-au implicat activ în trasarea acestor granițe pentru a accentua subordonarea Poloniei comuniste față de Kremlin: o eventuală resurgență a unei Germanii resentimentare și agresive nu ar mai fi fost abordată adecvat de acum încolo decât cu ajutor sovietic (Soulet: 2008, 54). În aceste condiții, Armia Krajova "este practic desființată. Unii dintre membrii săi formează o clandestinitate anticomunistă; alții
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
va conduce doar la întărirea campaniei antisovietice" (Gluchowski: 1995, 40). Într-adevăr, Gomułka era convins de necesitatea menținerii Armatei Roșii pe teritoriul polonez, fapt care reprezenta, în optica sa, o garanție a menținerii graniței vestice a Poloniei în eventualitatea unei resurgențe a imperialismului german (Granville: 2002, 540-541; Nagee; Donaldson: 1988, 227). Nu în ultimul rând, acesta era până la urmă un comunist convins, care nu ar fi permis liberalizări de natură să submineze regimul, având totodată certitudinea că procesul de "construire a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pune în dicuție suveranitatea țărilor membre, că nu "limitează" în vreun fel sau altul independența lor de stat, ci, dimpotrivă, după cum se prevede chiar în Tratat, este un mijloc de întărire a independenței și suveranității naționale a fiecărui stat. Nu resurgența centralismului, care ar fi amintit de perioade din mișcarea comunistă internațională care repugnau de-a dreptul RSR, considera secretarul general al PCR ca fiind soluția la problemele de securitate ale "lagărului socialist", ci, așa cum am menționat, capacitățile militare ale fiecăreia
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
contribuțiile fiind configurate în conformitate cu o logică structurală comună, și aceasta în pofida diversității cronologice sau tematice a respectivelor contribuții. Cum putem evalua astăzi actualitatea problematicii centrale a acestui volum care își propune să evalueze relația dintre calitatea democrației și emergența sau resurgența fenomenului populist? Editorii volumului se întrebau - și nu erau primii care făceau acest lucru - dacă populismul reprezintă o amenințare la adresa democrației, percepută ca o formă consensuală de alocare a resurselor prin proceduri decizional-instituționale, sau, mai degrabă, un remediu - desigur, imperfect
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cînd acesta rămîne nedesăvîrșit, dar poate și să-l înfățișeze într-o lumină pozitivă atunci cînd, atin-gîndu-și ținta, se potolește. Ori, tocmai această concepție complexă asupra națiunii și a naționalismului a căzut în uitare de curînd, datorită emoției suscitate de resurgența unor identități politice din Europa de Est în special (dar și din Țara bascilor, din Irlanda de Nord și din alte asemenea locuri) și pe care ne-am obișnuit să le ignorăm. Vechile naționalisme au uitat zgomotul și violența din epoca lor de tinerețe
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
însele la abandonarea suveranității, în special în cadrul Uniunii Europene. În sfîrșit, cînd dezlegarea conflictului Est-Vest părea să anunțe sfîrșitul confruntărilor ideologice transnaționale, s-a produs iruperea marilor mișcări religioase fundamentaliste și-apoi a altor curente integriste care stau la originea resurgenței naționalismelor de tip etnic. Guvernanții europeni nu sînt singurii care se resimt în urma punerii în discuție a puterii lor reale. La rîndul lor, guvernații au înțeles că mandatarii lor și-au pierdut prerogativele și că atributele regale au devenit destul de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
provocarea aruncată țărilor Europei de Est și Centrale vizează, pentru fiecare în parte, urgența reconstituirii unei colectivități politice apte pentru democrație, este de la sine înțeles că aceasta nu se poate realiza prin subterfugii nici prin simulacrul abandonării atașamentului național. Dimpotrivă, resurgența relativă a unui astfel de atașament condiționează formarea unui corp politic în sensul clasic, pe baza unirii voluntare a cetățenilor dispuși să trăiască sub aceeași guvernare în virtutea unui contract tacit ce-i conferă astfel legitimitate. Prescripții imposibile Acest factor de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aria lor inițială de etnogeneză rămân, în acest stadiu, probleme controversate, care transced cadrul formal al acestor considerații, dar analizarea lor prezintă interes pentru arealul pruto-nistrian luat în discuție, în măsura în care desfășurările din zonele volgo-caucaziene se constituie în preliminarii ale acelor resurgențe ale stepei, care determină, în multe privințe, evoluțiile generale de la Dunărea de Jos și din Europa Centrală. Traversarea tot mai frecventă a Niprului de către sarmați survine inițial în cursul unor incursiuni episodice, în secolele II-I î.Hr., fiind urmată ulterior
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
insistând mai curând asupra inconvenientelor decât asupra avantajelor acestuia. Ancheta realizată de Monique Dagnaud 86 asupra ideologiei urbane a elitei tehnocratice și politice confirmă această stare de spirit; ea caracterizează perioada 1945-1955 tot prin pregnanța mitului patologiei sociale urbane. Această resurgență a igienismului este o expresie a lipsei unei politici efective a locuirii, înlocuită de lamentări privind situația habitatului. Ea alimenta o viziune fantasmagorică a orașului. Eugène Claudius-Petit ne dă un exemplu în faimoasa sa comunicare ministerială: "În marile aglomerații, pe lângă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a „distorsiunilor” răuvoitoare ale propagandei postbelice care, potrivit opiniei generale, minimaliza pierderile Germaniei și În același timp Îi exagera În mod deliberat „crimele”. În primii ani ai Republicii Federale existaseră semne că aceste sentimente s-ar putea transforma Într-o resurgență periculoasă. Diversele partide populiste ale dreptei naționaliste câștigaseră deja 48 de locuri În parlament la alegerile din 1949 - de trei ori mai multe decât comuniștii și aproape la fel de multe ca liber-democrații. Îndată ce refugiaților li s-a dat dreptul la organizare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cinism nerușinat. Dacă șeful guvernului nu era jenat de faptul că Îl slujise pe Hitler timp de doisprezece ani, cine putea lua În serios căința sau liberalismul vest-germanilor, când la extremitățile spectrului politic apăreau organizații neonaziste? Într-un moment de resurgență neonazistă, Günther Grass i-a adresat lui Kiesinger o scrisoare deschisă: „Cum vor putea tinerii din țara noastră să găsească argumente Împotriva partidului care a sucombat acum două decenii și care renaște azi ca NPD șPartidul Național Democratț câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bombardarea gării din Bologna În august 1980, soldată cu 85 de morți și 200 de răniți), iar În Mezzogiorno, Mafia și-a accentuat strategia de teroare În războiul cu poliția, magistrații și politicienii locali. Dar, În măsura În care reapariția terorii fasciste și resurgența violenței mafiote ilustrau și exacerbau vulnerabilitatea instituțiilor democratice, manifestările lor erau interpretate - probabil corect - de teroriștii de stânga drept o confirmare a propriului succes. Ambele extreme Încercau să destabilizeze statul făcând viața de zi cu zi insuportabil de periculoasă - cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Concepția despre naționalitate / 298 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare / 300 3.6. De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) / 328 3.6.1. Cadrul politic / 328 3.6.2. Sistemul educațional / 335 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar / 339 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare / 345 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" / 370 Capitolul 4. Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
l-a avut ca actor principal pe Emil Constantinescu, care a anunțat public că nu va candida pentru un al doilea mandat. În condițiile destrămării CDR pe fondul degradării nivelului general de trai, vidul politic a fost ocupat rapid de resurgența forțelor extremiste de dreapta (PRM, PUNR) și de consolidarea poziției conservatoare de stânga (PSDR). Noul echilibru al politicii românești avea să fie consfințit la alegerile din 2000, în care rămășițele fostului CDR nu au mai prins niciun loc în Parlament
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Odată cu apariția acestui manual inedit în tradiția literaturii didactice prin discursul său novator și deliberat provocator, nu mai putem vorbi despre o ariergardă a discursului didactic în care se condensează consensul societal asupra trecutului. 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar Doctrina pură a comunismului nu poate fi decât antinaționalistă. Am văzut cum, încă din Manifestul Partidului Comunist, Marx și Engels au făcut o concesie tactică ideii naționale, ca proptea utilă și necesară în construcția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sa etnico-ortodoxistă, a cunoscut o recrudescență. Prima parte a postcomunismului românesc (1989-2000) a fost marcată de o revenire în forță a discursului naționalist specific perioadei interbelice, în care identitatea națională se articula la conjuncția dintre românism etnic și ortodoxism spiritual. Resurgența naționalismului etnic-ortodoxist în conștiința identitară românească este relevată pe multiple dimensiuni. Pe plan publicistic, cel al producției culturale, anii nouăzeci au cunoscut o explozie bibliografică fără precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis porțile pentru reeditarea lucrărilor canonice ale intelectualității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu Partidul România Mare, care extinde alonja discursului xenofob pentru a-i cuprinde și pe evrei și țigani (rromi). Antimaghiarismul brevetat de PUNR i se alătură antiseminismul și anti-țiganismul, rezultatul fiind triada xenofobă a românismului PRM-ist. Pe plan social, resurgența naționalismului etnic își are simbolul extrem în reizbucnirea conflictelor etnice pe fondul vacuumului de putere creat în urma prăbușirii sistemului comunist, care vreme de cincizeci de ani a reușit să țină în frâu pulsiunile etnice. În istoricul recent al relațiilor româno-maghiare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
război ruso-turc în care rolul României este redus la acela de "contribuție militară". Conturându-se între cele două, discursul reflexiv-europenist se rezumă la o prezentare mai degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost refractare la încorporarea masivă a factorului religios în narațiunea istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de după răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a relevat încă o dată potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]