164,276 matches
-
raportului sintetiză preocupările dinainte de anul 1972 ale industriașilor și ambientaliștilor. Totodată raportul trăgea un semnal de alarmă asupra obstacolelor care apar în calea dezvoltării economice a umanității prin reducerea absolută a cantităților prezente inițial (adică la începutul epocii industriale) în resursele minerale de calitate constituind rezervorul de materii prime neregenerabile, necesare pentru funcționarea sistemelor de productie industriale. Însă concluziile economice de tip ‚catastrofă’ la care ajungeau în anul 1972 raportorii Clubului de la Romă nu s-au adeverit. Avertizările lor au fost
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
binevenite pentru specialiștii în Ecologia Industrială, căci au constituit punctul de plecare al analizelor ce au condus la conceptul ‚surplusului de energie’ (pe care noi îl prezentăm detaliat într-un capitol din această carte), un ‚surplus de energie’ asociat exploatării resurselor minerale mai sărace, el fiind totodată concept integrat în una dintre cele mai puternice metodologii contemporane de evaluare a impactului ambiental (metodologia europeană „Eco Indicator”). Tot în perioada elaborării raportului ‚Limitele creșterii’, dar independent de acest raport, cercetătorii ambientaliști americani
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
pe această paradigmă. Iar etichetele ecologice leagă întreprinderile parcului industrial de piață, constituind dimensiunea transversala a strategiei parcurilor industriale. Strategia pe care o propunem nu este o martingala. Ea se bazează pe adăugarea de valoare și pe crearea de noi resurse prin implementarea concepției lui Friedrich August von Hayek (1899-1992) despre economia de piață (vezi o sinteză în studiul său din 1945 intitulat “The Use of Knowledge în Society”). Reamintim interogația de la începutul studiului ‚Folosirea cunoașterii în societate’ : „Care este problema
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Hinterland (deși cuvântul nu provine din greacă veche!), acest contrast teritorial apare frecvent chiar si in dialogurile lui Platon. Hinterlandul este menținut de Natură, si Hinterlandul susține orașul. Însă, după inițierea Revoluției Industriale, orașul își modifică hinterlandul, atât prin exploatarea resurselor naturale, cât și ca un loc al descărcărilor reziduale. Cea de a doua perspectiva asupra reușitei observate la Kalundborg este adusă de specialiștii nord-americani în Ecologia Industrială (în special cei din SUA), care consideră că în dezvoltarea viabilă a parcurilor
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
altul dintre momentele istorice: este vorba de dominanta impresionistă, prin extensie, sudică, și de aceea expresionistă, nordică, a sensibilității. Privită astfel, peisagistica noastră își regrupează forțele și își redefinește identitatea. Dacă, după criteriile stricte ale atitudinii față de motiv și după resursele afective angajate în expresie, Grigorescu și Andreescu pot sta în poziții diferite, în ceea ce privește tipologiile mari, ei sînt, în mod firesc, solidari. Iar această împărțire nu este neapărat una convențională, care sancționează un loc de formație academică sau altul, adică spațiul
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
au împlinit 10 ani de la moartea Andei Călugăreanu. În PIAȚA LITERARĂ nr. 17, un interviu cu dl Gh. Grigurcu. Să relevăm două lucruri. Mai întîi un elogiu al cronicii literare, care, i se pare dlui Grigurcu, nu și-a epuizat resursele după 1989, așa cum afirmă unii și alții. "A condamna cronica literară în principiu, susține dl Grigurcu, e un semn de suficiență morală și miopie intelectuală". Sînt citați cîțiva cronicari aflați la "zenitul maturității" (precum Alex. Ștefănescu, Al. Cistelecan, O. Soviany
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
trebuie să precizez că nu neapărat acest aspect conferă cărții un aer de ușoară desuetudine (în paranteză fie spus, ea a fost scrisă între 1985-1986, cînd altele erau trend-urile principale în teoria literară), ci mai degrabă folosirea inadecvată a resurselor de erudiție, de altminteri foarte bogată. De ce ar fi nevoie, de pildă, ca în analiza versurilor "Oamenii umblă amețiți de lumină/ și se-ntorc întotdeauna dintr-o veghe;/ Mersul lor e ca un dans al vîntului./ De la soare învață să
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
creatori! Alături de cea a Simonei Popescu, cartea lui Ion Pop e un act de justiție critică. Într-un fel cu atît mai convingător, cu cît Gellu Naum apare supus unui limbaj exegetic calm, de academică alură, prețuirea admirativă venind din resursele intelectuale ale acestuia, iar nu din vreo aderență inflamată, dintr-o ofrandă pur lirică. Examenul înaintează din aproape în aproape, pe un teren extrem de mobil, cu o nobilă precauție care corectează eventualul entuziasm partizan, însă și cu o miză sensibilă
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
a părinților și în ce condiții a fost arestat). De fapt, chestiunea dosarelor de cadre e mult mai delicată decît cea a dosarelor de urmărire informativa, de exemplu, pentru ca, în mare parte ele se constituie asemenea dosarelor de personal/ de resurse umane de acum - autobiografie (CV), referințe care trebuie verificate etc., candidatul fiind conștient și acceptînd aceste condiții; dincolo de acest aspect însă, ceea ce diferă fundamental este scopul acestor investigații, în care performanțele profesionale contează mai puțin decît ascendentă corectă politic și
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
a nu provoca existența chiar dacă e decepționanta, sub egida unei conștiințe decente, a unei discipline morale. Nici o fulminație, nici o blasfemie, nici o erupție apocaliptica nu acoperă ecranul molcom al acestei angoase ținute în frîu, al acestei suferințe potolite ce găsește intrinsa resursele înseninării. Dramă, cîtă e, se încapsulează în delicatețe. Astfel se poate comensura și distanța ce separă modalitatea reflexiv-contemplatica a Echinoxului de retorica frusta, vehemență în ambitia-i cosmicizanta, a seriei Ion Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pitut. Poetul nostru pare a
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
chipului de aroganța propriei identități și de pretenția intrinseca a substanței de a se comunică doar pe șine însăși. Dincolo de fabulație și de interjecție, soluții deja experimentate la nivel maximal, sculptorița a găsit în viziunea populară și în devoțiunea simplă resursă cea mai eficientă a concilierii. Fără a renunța la figurativ, dar și fără a cădea în ego-ul sonor și arogant al acestuia, Silvia Radu s-a întors către expresivitatea crudă, adică necoapta, si, nu de puține ori, sălbatică, a icoanei
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
calmă, superbele speculații. Rămînea literalmente cu gura căscată. Că un copil. Dintre ei doi, adultul era Țîța. Am incercat mereu s-o facem să scrie. De cîte ori ne vizită la redacție. Se pare însă că, la Dilemă, isi epuiza resursele. Asista destul de des la întîlnirile noastre redacționale. Încercăm s-o determinăm să colaboreze, chiar păcălind-o; promitea cu jumătate de gură, apoi se răzgîndea, amîna, negocia. Ar fi fost autoarea ideală pentru Ochiul magic din pagina 20. Cînd s-a
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
de neînțeles, oricum ceva derizoriu. Citatul pe care îl aduce domnul Manolescu în editorial este destul de dur, despre iluzia scriitorului din anii '60 -'80 care se credea un luptător și care după '89 s-a trezit a nu fi avut resurse reale pentru așa ceva. Nu pot aprecia cât de dreaptă este aprecierea la adresa mijloacelor 'tehnice' ale scriitorilor dar dacă mă refer la mesaj, parcă aș subscrie acestui demers "obraznic" al tinerilor. Pentru că la o evaluare sinceră și crudă consider că literatura
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
teme religioase într-o manieră profund originală", Mircea Vaida-Voievod, "care transformă patosul civic, istoric și patriotic în reflecție lirico-filosofică", Ion Popa-Argeșanu, "cu o admirabilă creație de inspirație mitică și patriotică", Pan Cristian, "în care recunoaștem un poet filosof de mari resurse expresive..." etc. Sîntem consolați că, spre deosebire de Imperiul Roman, lirica românească mai întîi decade și apoi cunoaște mărirea, prin penele acestor iluștri poeți. Val de prostii Valul de prostii debitate presei de seismologi autohtoni, inclusiv de mai marele Institutului Național de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
pătrați de pământ cultivabil. Așijderi, nene Iancule, fiecărui ins în dificultate cu plățile i se va interzice, precum mai an Sidex-ului, să-și achite facturile - până când se va găsi și pentru el un cumpărător din străinătate - maharajah de preferință. Resursele se vor procura, firește, după rețeta lui Conu' Leonida. Și nu numai atât: baronilor organizațiilor județene nu li se va mai spune astfel. Propunem: binefăcătorii, iubiții părinți de județe. Ce naiba: baroni, într-o republică! Ei își vor declara, dimpreună cu
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
despre PIB... întorcându-se la cifre, care sunt mijlocul său predilect de exprimare, Ilie Șerbănescu ne explică: "La peste 10 milioane de persoane populație activă, Produsul Intern Brut al României trădează o productivitate a muncii execrabilă și o alocare a resurselor cu totul ineficientă. Există companii private occidentale care realizează o cifră de afaceri de o dimensiune similară PIB-ului românesc cu numai 200-250 de mii de salariați." Atât produce poporul român, în ansamblul lui: cât produc 200-250 de mii de
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
coerența caracterului. O luptă tenace, când directă, când disimulată, cu miză mare sau derizorie, este secretul celei care încearcă cu disperare să-și recupereze trecutul printr-un simulacru de viață. Lucidă și abilă, ea își folosește până în ultima clipă toate resursele pentru a nu abandona această partidă la care fiica ei este spectator, arbitru și, în cele din urmă, martor. Nimeni nu se lasă păcălit, ci încearcă doar să păcălească. Nimeni nu se amăgește, căci fiecare știe că inevitabilul se apropie
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
cea de la Muzeul Literaturii din 1999, privește relația directă dintre limbaj și un anumit pretext formal, în speță chipul uman redus la o schemă aproape abstractă, iar cea de-a doua, care constituie, de fapt, chiar miza actualei expoziții, privește resursele și energiile interne ale culorii, capacitatea ei neinfluențată din afară de a se organiza și de a se ridica, de la amorf și de la nonexistență, la structură și la semnificație. Preocupată vizibil de acest potențial ascuns al culorii și al limbajului, pictorița
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
acesta prezintă o spectaculoasă redimensionare a figurii Veronicăi Micle. Ni se dezvăluie o femeie superioară, inteligentă, cultivată, care l-a iubit și Înțeles pe Eminescu. Referindu-se la puternică personalitate a Veronicăi Micle, George Munteanu spune: „Veronica dispune de infinite resurse proprii sexului ei pentru a-l ține În neîntreruptă uimire și În pornirea de a o adora. Are directitate de caracter, fire deschisă, fermecător comunicativă, menită să surprindă agreabil-tiranic prin toate manifestările ei. Atâtea cuvinte și moduri Întregi de exprimare
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
adîncurilor ființei, de a-i "moși" mesajul latent. Sub etajul respingerii truismelor, prejudecăților, inerțiilor, se găsește un strat al afirmării unor elemente profunde, din "fondul primitiv al ființei umane - angoasă, speranță, energie creatoare - care se dovedește singurul rezervor inepuizabil de resurse" (Breton). Astfel dicteul automat își devansează statutul de practică literară, devine una spirituală, așa cum, bunăoară, pentru yoghini un anume tip de respirație e o practică a spiritului. Același pontif al suprarealismului a relevat și ambiția gnoseologică a acestuia: "suprarealismul nu
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
Radu Anton Roman. În fapt, un spectacol al cărui regizor și protagonist este. De la limbaj și pînă la rețeta propiu-zisă nu este doar un prolog al unei posibile aventuri. Sînt trepte ale unei subtile inițieri. Întrucît nu am găsit niciodată resurse în bugetul personal să cumpăr cartea de bucate a lui Radu Anton Roman, mărturisesc că mă inițiez uneori și pe ascuns, la standul Muzeului Țăranului Român unde răsfoiesc încet și savant paginile, memorînd, cît pot, adică două-trei rețete. Pînă se
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
are capacitatea să le stabilească ferm, în spațiu și timp. Atunci le amintește vag la cine știe ce împrejurare, dacă nu le izolează complezent, ignorându-le, altfel exigent față de conținutul lor într-un ansamblu de fapte, odinioară concludente pentru el. Iată destule resurse care să stârnească interesul editorului, mereu cu inițiativa pasului către exhaustivul cunoașterii. Pentru el, acumularea detaliilor face parte din metoda, stilul și viziunea lui proprie asupra cercetării efectuate. Face parte din pasiunea cercetării, care conduce la certitudinea datelor. În pagina
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
prospețimea, veridicitatea relației muzical dramatice, frumusețea glasurilor, splendoarea coloritului timbral al acestora, determinarea muzical-dramatică a complexului de nuanțe cromatice ale fenomenului vocalității. Este drept, ambele glasuri dispun în acest moment de o dominantă fundamentală lirică. Ambele roluri, în schimb, solicită resurse dramatice importante. Angela Gheorghiu nu a produs încă acest rol pe scenă. O va face poate mai târziu. Reprizele imprimărilor de studio ale benzii sonore, solicitările pe parcursul desfășurării acestora, sunt altele decât cele ale unui întreg spectacol susținut în întregime
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
studio ale benzii sonore, solicitările pe parcursul desfășurării acestora, sunt altele decât cele ale unui întreg spectacol susținut în întregime pe scenă. Personajul Floria Tosca, creat acum, pe ecran, este marcat de sentimentul unei senzualități sub semnul căreia se îmbină prețioasele resursele vocale cu datele scenice, acestea din urmă orientate pe direcția unei vivacități interioare ce nu urmărește, în viziunea regizorului, dimensionarea laturilor tragice ale personajului. Ulterior vizionării peliculei, în răstimpuri ale cocktail-ului oferit în saloanele Ambasadei Franței, am avut prilejul
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
ar fi să facă Revelion în familie. Cu toți redactorii, adică, ba și cu sunetiștii, cameramanii și restul, pe post de actori. A chemat și cîțiva din afară (fotbaliști, actuali și foști, de exemplu), dar a contat mai ales pe resurse proprii. Ceva mai neprofesionist, nici că se putea. Cîntăreți fără voce, dansatori fără ureche, comici fără umor, recitatori fără memorie. Oameni, poate buni la altele, nepricepuiți la scenă deschisă. Cît despre Dan Negru, el ar trebui să facă o baie
A trecut și Revelionul by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14390_a_15715]