113 matches
-
Press, 1977. The Rumanian National Movement in Transylvania, 1780-1849. Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1969. Jelavich, Barbara. Russia and the Formation of the Romanian National State, 1821-1878. Cambridge: Cambridge University Press, 1983. Russia and the Rumanian National Cause, 1858-1859. Ediție retipărită, Hamden, Conn.: Archon Books, 1974. Jelavich, Charles și Barbara Jelavich, editori. The Education of a Russian Statesman: The Memoirs of Nicholas Karlovich Giers. Berkeley: University of California Press, 1962. Jowitt, Kenneth, editor. Social Change in Romania, 1860-1940. Berkeley: Institute of
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
of the Greek Revolution and of the Reign of King Otho, 2 volume, în I, Zeno, London, 1971, pp. 345-357. 9 Hertslet, Harta Europei, II, p. 817. 10 Citat din Barbara Jelavich, Russia and the Rumanian National Cause, 1858-1859, ediție retipărită, Archon Books, Hamden, Conn.,1974, p. 3; vezi și p. 4. 11 Charles Jelavich și Barbara Jelavich, editori, The Education of a Russian Statesman: The Memoirs of Nicholas Karlovich Giers, University of California Press, Berkeley, 1962, pp. 192-193. 12 Hertslet
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
21 decembrie 1897. Fetița de opt ani, Virginia O'Hanlon i-a scris editorului ziarului New York Sun. Răspunsul lui rapid a fost tipărit ca un editorial nesemnat la 21 septembrie 1897. Articolul lui Francis Pharcellus Church a devenit cel mai retipărit editorial, care apare, în parte sau integral în zeci de limbi în cărți, filme și alte editoriale și pe afișe și timbre. „Dragă Editorule: am 8 ani. Unii dintre prietenii mei mai mici spun că nu există Moș Crăciun. Tata
Da, Virginia, Moş Crăciun există - cel mai citit editorial din toate timpurile () [Corola-journal/Journalistic/70874_a_72199]
-
van Beethoven. Lipsit de o pregătire de specialitate, Caragiale are intervenții sporadice în domeniul teoriei artei. Intuiții de profunzime, exprimate cu multă limpezime, întâlnim în eseul intitulat modest Notițe literare, publicat în 1896 în câteva numere ale ziarului „Ziua” și retipărit, cu titlul Câteva păreri, în volumul din 1908, Momente, schițe, amintiri. Eseul are și o tentă polemică, vizând opiniile estetice ale lui Mihail Dragomirescu și C. Dobrogeanu- Gherea. Caragiale admite arta cu sau fără tendință, dar scoate în afara artei lucrările
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
de idei politice din țările europene. În 1876 el publică în Curierul din Iași un articol intitulat Idealul istoric al Rusiei; în partea a doua Eminescu discută cartea lui N.I. Danilevski, Rusia și Europa, publicată la Petersburg în 1871 și retipărită ulterior în mai multe ediții. Autorul rus, un gînditor slavofil care a făcut parte din cercul lui Petrașevski, cerc căruia i-a aparținut și Dostoievski, prevestește desfacerea Imperiului Habsburgic și a celui turc; după dispariția celor două imperii analistul rus
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
uitării atît de către editori, cît și de către critici. Ediția în douăzeci și două de volume începută prin anii '50, incompletă și necritică, s-a umplut de praf în rafturile bibliotecilor. Destule dintre operele sale mai vechi n-au fost niciodată retipărite. Puținele articole și studii care i s-au consacrat s-au mărginit să repete clișeele școlare de toți știute. A trebuit să treacă mai bine de un deceniu spre a se retrezi interesul noilor generații de critici pentru opera lui
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
de către același Călinescu, în 1941, dar învinuirea de didacticism supărător o mai avea, dintre criticii generației interbelice, Pompiliu Constantinescu. După al doilea război, cînd nimeni nu s-a mai îndoit de valoarea excepțională a prozei, publicistica n-a fost niciodată retipărită, iar părerea unanimă despre om a rămas aceea a lui Călinescu. Părere pe care Călinescu o împrumuta de la Goga ori de la alți contemporani ai lui Slavici. În Istorie ea sună cumva oportun, dacă ne gîndim la anul publicării cărții, deloc
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
oficialilor, primește demnități și i se tolerează unele răsfățuri, mici capricii și insurgente benigne, fără a fi fost însă scutit, in ce a scris, de intervențiile cenzurii. Românele îi sunt mutilate iar opera să capitala, Istoria, nu-i va fi retipărita în timpul vieții, cum zadarnic sperase. Vianu va putea fi profesor la Filologie dar i se schimbă obiectul cursului, nemaiîngăduindu-i-se să predea estetică. Are câteva funcții exclusiv culturale, fiindcă ambasadoriatul la Belgrad, din 1946, pe care unii i-l
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
aparținem. Mă refer la lumea ultimilor cincizeci de ani. Ce poate să aducă muzica. Ce putem cunoaște prin muzică. Este o întrebare pe care nu poți să nu ți-o pui. L. M.: - Mă voi referi la o carte recent retipărită. Aduce o lumină asupra acestei probleme. Este scrisă de Jaques Attali. Se numește Bruits. Zgomote. Dezvăluie un lucru interesant pe care l-am observat mai demult. Scriind muzica. Am în vedere maniera de a folosi acest limbaj complex pe care
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
publica studiul despre Eminescu împreună cu introducerea, rezultă de aici cu toată limpezimea. Ulterior, însă, lucrurile au pornit pe o altă cale, studiul despre Epoca veche și poezia romantică fiind decupat în cîteva secțiuni distincte, încredințate de autor unor reviste și retipărite apoi în volume. Cea mai întinsă parte a textului a apărut, sub titlul Tradițiile poeziei române, în „Familia”, n-rele 12,1966 și 1,1967, iar apoi în volumul Însemnări critice, Editura Dacia, Cluj, 1970; secțiunea referitoare la Heliade Rădulescu
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
ne spună ce e, autorii și comentatorii se dovedesc deopotrivă în pană de idei. Toată discuția constă în a raporta unele la altele diferitele interpretări date doctrinei marxiste de către marxiștii din toate timpurile și din toate țările, de la Lenin (da, retipărit și el cu „Statul și Revoluția”!) și Gramsci la Thomson și Léonard, ultimii trei, critici, vezi bine, ai stalinismului, scos vinovat a fi făcut din nobilul profet al împământenirii idealului comunist un predicator criminal al fericirii din gulag. Vinovat, adică
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
mi-am propus să vorbesc aici și nici numai despre manifestările la care n-am putut fi de față, desfășurate la Teatrul „Maria Filotti“ , la Teatrul „Lyra“ și, bineînțeles, la Liceu, ci și despre unele cărți și publicații tipărite (sau retipărite) la Brăila (Editura Proilavia) cu prilejul aniversar. Cititorii României literare aș vrea să fie la curent cu faptul apariției lor concertate. Să spun mai întâi ceva despre piesa cea mai impunătoare dintre aceste apariții, o carte de 456 de pagini
Vești culturale brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3003_a_4328]
-
Densusianu. Publicat prima oară în fascicule, între 1907 și 1914, din păcate neterminat (se oprește la litera P, la verbul a putea), dicționarul este una din lucrările prestigioase, permanent citate și intens utilizate de specialiști de la apariție pînă în prezent. Retipărit acum în ediție anastatică, la Editura Paralela 45 (2003), completat cu o bibliografie și o listă de abrevieri, e însoțit de o foarte utilă introducere aparținînd profesorului Gr. Brâncuș. Introducerea fixează cu precizie și claritate reperele istorice ale textului, îi
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
în spațiul acestei rubrici, prin privirea răscolitoare după cărțile vechi, și împuținate la număr, feluri discrete și foșnind de-o noblețe melancolică, de-a ține minte. Alegîndu-și o temă grea, Eco face, în conferința din '91, de la Milano, Memoria vegetală, retipărită aici, eseistică ușoară. Nu facilă dar, în orice caz, nici îmbibată de referințe nedigerabile. Ici, colo, cîte o anecdotă, sau cîte o informație (de pildă, că Aldo Manuzio, tipograf venețian al anilor 1500, a folosit primul aldinele, litere frumoase, la
Trupuri in folio by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6705_a_8030]
-
alternative ale unor personaje fictive, amestecând uneori proiecții ale biografiei autorului: Toto Istrati, Panait Petre, Erasmus Ionescu sau Prospero Dobre. Sunt reeditate după reviste și așezate la locul lor în întregul "colecției" următoarele episoade: Vârsta de aur sau dulceața vieții (retipărit separat în 1999 în Biblioteca "Apostrof" de către Ion Vartic), Copilăria unui netrebnic, Paella, Ars amandi, Viața și moartea unui om fără acte de identitate, Stenahoria majoră, Problema sexuală, Pe Victoriei, Romanticii, Nexus. Sunt texte inedite: Secretul, Coborâre în iad, Viața
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
este în Occident. Dacă ai câteva cărți bune, solide, indiferent dacă ești poet, prozator sau critic, ele se rulează mereu și pot fi retipărite. Se consumă. Am sperat că vom ajunge într-un stadiu în care să vedem cărțile noastre retipărite, mereu prezente în librării și în felul acesta să ne găsim și în situația de a obține niște venituri capabile să ne facă existența mai ușoară. Din păcate, nu se întâmplă așa. - Memoriile pe care le-ați publicat sunt scrise
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
aplicată unui roman atît de special, deși e greu să accepți inexactitățile și formulările prostești. Unele se explică prin inevitabila ipocrizie a socialismului național ceaușist. Mai trist era faptul că această capodoperă nu se bucura de tratamentul cuvenit, nu era retipărită, comentată, recomandată tinerilor etc. E trist, dar, iarăși, explicabil. Nu enumăr cauzele, sînt prea bine cunoscute. Mai este ceva. Jurnalul, o capodoperă a literaturii-document și una din cele mai răscolitoare mărturii-confesiuni apărute în România secolului 20, nu poate fi înțeles
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
culturală", "răceala olimpiană sau și mai grav, maioresciană". Dar cel care va da lovitura de grație "criticii pseudoștiințifice" a lui G. Călinescu a fost Ion Vitner, într-un serial de șase articole publicat în Contemporanul, tot în ianuarie 1948, și retipărit apoi în volumașul Critica criticii. Autorul, frate bun întru proletcultism și acțiune demolatoare cu Sorin Toma, demonstrează fuga profesorului de materialismul dialectic și istoric și "căderea în idealismul retrograd", folosind "metoda metafizică". Adept al "estetismului maiorescian", fostul director al ziarelor
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
Gabriel Dimisianu pasionantă, Convorbiri cu Mir cea Bențea, de Livius Ciocârlie, tipărită de Editura Paralela 45 în 2003 si acum retipărită. Editura a inițiat si o lansare a noii ediții la Librăria Cărturesti, în chiar ziua în care Livius Ciocârlie a împlinit 75 de ani. Adică în 7 octombrie. Nu am citit cartea la momentul primei apariții, ci abia acum, la
O carte de idei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5989_a_7314]
-
2013), Bulgaria (Maga Welding, 2013) și Franța (Gallimard, 2013) Proză scurtă: * Dăruiește-ți o zi de vacanță (Cartea Românească, 1979 ; Paralela 45, 2002 ; Polirom, 2008). Tradus în Rusia (1989) * Vară-primăvară (Cartea Românească, 1989 ; Paralela 45, 2002 ; Polirom, 2008) Ambele volume retipărite, împreună cu proze noi, la Polirom în 2012 și 2013. Antologii în Germania, Austria, SUA, Olanda, Franța, Ungaria, Suedia. Publicistică, memorii: * Obsesia politicii, Clavis, 1995 * Cele două Românii, Institutul European, 2000 * Anii romantici, Polirom, 2014 Notă asupra ediției Pe pagina de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
1974 Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, 2, Editura Minerva, București, 1974 Daniel, Constantin, V. Voiculescu — medic practician, în vol. Retrospective me- dicale (Studii, note și documente), sub redacția dr. G. Brătescu, Editura medicală, București, 1985, retipărit și în anexele la vol. Florentin Popescu, Amintirea care ne rămâne, Editura Muzeul Literaturii Române, 2002 Davidescu, N., Aspecte și direcții literare, editura Minerva, București, 1975 Dianu, Romulus, Despre V. Voiculescu, în „Ramuri", an. VII, 1970, nr. 11/15 nov.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în lumea amintirilor, în „Steaua”, an. XXX, 1980, nr. 3, martie Papadima, Ovidiu, La sărbătorire am stat între Lucian Blaga și Nichifor Crainic și aveam să pătimesc ca și ei, în „Adevărul literar și artistic", nr. 461/23 martie 1999, retipărit și în anexele la vol. Florentin Popescu, Amintirea care ne rămâne, 2002 Pațurcă, George, Cu gândul la V. Voiculescu, Biblioteca județeană „V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 2001 Penciu, Gheorghe, Candidați pentru eternitate, Editura Crater, București, 1997 Penciu, Gheorghe, Medici în recluziune
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
celor mai bune măsuri de a opri epidemia"426. Alertat de reizbucnirea epidemiei, Comitetul Sanitar din București, întrunit sub președinția protomedicului N. Gusi, a adoptat Măsuri sanitare pentru întîmpinarea boalii holerii, publicate în "Buletinul Oficial" din 15/27 iulie și retipărite a doua zi în "Vestitorul românesc. Gazeta semioficială". Acestea erau identice cu cele preconizate în 1848 și cu adaosele de rigoare din vara lui 1853, constând în măsuri pofilactice obștești, băgări de seamă și măsuri administrative, fără a li se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
convorbirile cu António Ferro, în volumul: Salazar, o homen e a sua obra (L. 1933, ed. III, 1935), tradus și în limbile franceză, italiană și engleză. În ultimul volum al lui Antonio Ferro, Homens e multidoes (L. 1941), se găsesc retipărite o nouă serie de convorbiri: Salazar principia e fim (p. 201-296), datate septembrie 1938. Pentru opera financiară a lui Salazar, cf. Marcelo Caetano, A obra financeira da Salazar (L. 1934); Renato de Toledo Lopes, Salazar (Rio de Janeiro 1935) și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
New York: Crane, Russak, 1972. Jelavich, Charles și Barbara Jelavich. The Balkans. Englewood Cliffs, N.J., Prentice-Hall, 1965. Jelavich, Charles și Barbara Jelavich, editori. The Balkans in Transition: Essays on the Development of Balkan Life and Politics since the Eighteenth Century. Ediție retipărită, Hamden, Conn.: Archon Books, 1974. Lampe, John R. Și Marvin R. Jackson. Balkan Economic History, 1550-1950. Bloomington: Indiana University Press, 1982. Ristelhueber, René. A History of the Balkan Peoples. Editată și tradusă de Sherman David Spector. New York: Twayne, 1971. Schevill
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]