431 matches
-
locuri comune? A doua ipoteză tinde să prevaleze la comentatorii din ultimul timp, fie că o fac explicit sau doar aluziv. Pentru mulți dintre ei situarea înaltă a poeziei lui Philippide ar fi rodul unei inerții critice. Mare poet sau retor depășit de vreme? În fața noastră stă un autor de factură specială, izolat nu doar în ambianța poeziei interbelice, ci și în contextul larg al poeziei românești din secolul XX. Scriitor erudit, în ale cărui versuri cultura apare „la vedere”, ostentativ
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
Poetului Cezar Ivănescu Nașterea mea n-a întrebat dacă e bine sau nu și m-am trezit între voi împovărat de parcă-aș purta în mine tot aurul Galaadului. Prin fața mea au trecut surîsuri cruci și miracole cer și diamante filozofii retorii napoleonii de cîrpă împotriva cărnii am folosit atîtea strategii am călăuzit un popor de cuvinte și m-am încălzit la umbra conceptelor în floare încă NU SÎNT PREGĂTIT PENTRU ATÎTA MOARTE! Rege m-am proclamat peste propriul gol și de-atîtea
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
lor duce la un text șters, la un basorelief lustruit. Și, încă, să zicem că Eminescu "rezistă" ce ne facem, însă, cu Alecsandri care a scris pentru aceste pauze, care le-a calculat cu atâta "apparatus" ca un adevărat poet retor? Adusă la cratima lui 1953, poezia sa devine cu totul ștearsă; nu e de mirare că interesul pentru el a dispărut sau s-a diminuat atât de mult. În privința lui Eminescu, este, poate, momentul să amintim că această campanie pentru
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
ar fi și ei oameni și n-ar păcătui, măcar cu gîndul, în vacanță, chiar dacă predau religie...), se citesc reviste de fenomene paranormale, pînă cînd toată situația alunecă, încetișor, în paranormal. Tot farmecul cozilor din toate timpurile, unde morga unor ,retori" e bășcălia celorlalți, se răspîndește endemic în rapid, pe peron, în oraș, pe la gazete: ,Colegii lui din redacție să fie pregătiți pentru o eventuală ediție specială! apoi își anunță un bun prieten de la știrile protv, sugerîndu-i să se grăbească spre
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
lectura Filosofiei inegalității este patetismul. Berdiaev scrie patetic, cu o fervoare discursivă amintind de patosul predicii religioase, o fervoare ce parcă îl silește treptat, pe măsura scrierii paginilor, să-și întețească tot mai mult aplombul critic. Berdiaev este precum un retor care, cu cît scrie mai mult, cu atît se înfierbîntă mai tare, de aici șarjele sacadate, cu fraze scurte și uneori redundante, cu care își acoperă paginile. În- tr-un cuvînt, Berdiaev scrie bine, cu o vînă pătimașă de polemist înnăscut
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
nu uităm, cu atît mai modernă, fără ca acest atribut să conote axiologic) care are toate motivele să suscite dezbateri și să provoace contestații pornind de la reacționarismul ei, în sensul deja definit. Critica stilului, făcută de pildă de Ciprian Șiulea în Retori, simulacre, imposturi, vine să sancționeze exact retorica imprecației și estetica sublimului care o caracterizează. Problema apare însă în momentul în care antimodernii, numiți de Julien Gracq, excepționalul autor al }ărmului Sirtelor, "reacționari de șarm" (explicitează Compagnon: "reacțiunea plus șarmul, adică
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
ploieșteni era insuportabil, dar și, pe de altă parte, pe insistența celor din urmă ca monumentul marelui scriitor să fie prevăzut cu pălărie, ceea ce, pentru Brâncuși, era inacceptabil și ofensator. Pălăria putea fi un element de compoziție rezonabil pentru un retor ca Baraschi ( a se vedea rezultatul mai mult decît modest din Piața Caragiale !), însă în nici un caz pentru elipticul Brâncuși, a cărui specialitate nu era, totuși, creația vestimentară. Dincolo de acest episod, mai mult sau mai puțin anecdotic, se pune, de la
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10208_a_11533]
-
care să permită aflarea unor răspunsuri cu privire la evoluția în timp și spațiu a localității Ulmeni. Constatăm că în cercetarea lor, Radu și Mircea Botiș - ca exemplu de lucru în echipă - s-au ghidat după cele două principii formulate de marele retor roman Marcus Iulius Cicero: primo - să nu spui niciodată ceea ce știi că nu este adevărat, secundo - să afirmi întotdeauna ceea ce știi că este adevărat. Desigur, lucrarea este piatra de început a noi cercetări privind evoluția unei vechi așezări maramureșene. Unii
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
din uz. în toate cazurile, trebuie mers la definiție pentru a găsi accepția inițială și referința la filosofii Antichității grecești. De altfel, cel mai mare adesea, ezităm să le recunoaștem sofiștilor calitatea de filosofi și vorbim de gânditori sau de retori - tot atâtea moduri de a cauționa notița redactată sub ochii lui Platon, care-i privește la fel de binevoitor pe atomiștii din Abdera: niște dușmani și nimic mai mult. Nici măcar niște adversari care trebuie respectați și criticați fără a le deforma tezele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
411 î.Hr. -, biografia și chiar personajul, pentru că multă vreme s-a pus întrebarea dacă nu cumva acest nume ascunde două identități, după care s-a conchis că au existat două persoane: un sofist și orator, Antiphon al nostru, și un retor zis „din Rhamnonte”. Mulțimea activităților acestui personaj, care s-a manifestat în toate domeniile, starea lacunară a suporturilor, incertitudinile privitoare la amestecul său într-o lovitură de stat în favoarea oligarhiei, aparenta contradicție cu tezele din fragmentele politice asupra concordiei, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
adaptată în sensul terapiei: analistul avansa probabil o „lectură” utilă pentru dirijarea convorbirii terapeutice. Teama ca visul să nu anunțe o necesitate implacabilă făcea din acesta un material sensibil în fabricarea mâhnirilor și a suferințelor. Nu încape îndoială că sofistul, retor iscusit, înzestrat cu știința folosirii cuvântului, își mobiliza toată arta pentru a dezamorsa potențialul negativ al visului dându-i o interpretare cathartică... Pentru că, după spusele lui, divinația se rezumă la prezumțiile unui om înzestrat cu bun-simț. Inventator al psihanalizei, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
acest nume datorită calităților sale dezvoltate, exersate și sublimate... Idealul nu există, nu-l întâlnești niciodată - de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. în schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi și cât se poate de multe singularități: tâmplarul, retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima altei năzbâtii cinice într-o zi când perorează în public și definește - din nou! - omul drept un biped fără pene. Fără să fie descumpănit și fără să renunțe la calmul său proverbial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de numele său? Nici vorbă. Socrate poate foarte bine să-și desfășoare argumentația, să facă digresiuni după digresiuni, să dezvolte analize subtile, să arunce praf în ochi înseriind, disociind, definind sau contrapunând: el efectuează o performanță de actor jucând rolul retorului, al dialecticianului, al filosofului care obține adeziunea publicului cu o ușurință uluitoare. Cu un absent și cu un amărât, hedonismul nu prezintă mari riscuri. Refutația anunțată seamănă mai degrabă cu o răfuială. Philebos înfățișează un Socrate care se pregătește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
vă rog: o serie de mărturii prezintă felul lui de a preda. în primul rând, reținem vocea lui gravă, surdă, zbârnâitoare, debitul său specific, toate acestea făcându-i spusele aproape de neauzit - greu de făcut, în aceste condiții, o carieră de retor abil, de sofist înzestrat sau de vorbitor emerit! Apoi, o imagine: într-o chichineață servind ca debara, pusă la dispoziție de Hipponicos, Prodicos dă lecții lui Pausanias și Agathon - scuzați modestia, vom găsi toată această lume bună și în dialogurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
încolo „a Papirusurilor” se dovedește a fi plină de statui de monarhi din epoca elenistică, de busturi ale unor filosofi - trei ale lui Epicur, dar și ale lui Democrit, Pitagora, Empedocle, Zenon din Cition... -, ale unor poeți - Homer, Sappho - și retori - Isocrate, Demostene -, de statui și statuete diverse - un Mercur, o Dansatoare, apoi emblema epicurienilor, un purcel. Decorațiunea somptuoasă a vilei comportă de asemenea picturi, obiecte prețioase și semnalează un comanditar important. Mai exact, este vorba de Lucius Calpurnius Piso, consul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Dacă sirianul acționează în consecință, poemele lui pot aduce informații și mărturii de bună credință. Biblioteca acestei vile funcționează ca un creier, o inimă și o inteligență a locului. în ea se găsesc textele canonice și fondatoare, gândirile esențiale. Elegiacii, retorii, filosofii se odihnesc aici, așteptând o consultare, o lectură. Oaspeții intră, citesc, meditează, iau notițe, reflectă, își confruntă punctele de vedere, își compară propriile viziuni asupra lumii cu cele ale marilor gânditori ai Antichității. Teoria epicuriană este decorticată aici înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
tematicii epicuriene... Teoria, bravo. Practica - și mai bine: această idee nu riscă să seducă în vreun fel comunitatea filosofică oficială care garantează distincția, separația, fractura dintre text și viață. Și asta, încă de la originile gândirii dominante. Glosatori, profesori, palavragii, scribi, retori, logicieni, cercetători, mari meșteri în cuvinte, disciplina nu duce lipsă de ei. Practicienii, în schimb, par o marfă mult mai rară. Oameni care găsesc ceva și trăiesc în conformitate cu găselnițele lor, indivizi solicitați de gândire și convertiți la înțelepciune, performanța merită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cam ca absintul, dar asta n-are importanță: poezia va acționa precum mierea, acest excipient dulce care îi permite poțiunii să fie eficace, în ciuda unei ingestii neplăcute. Paharul fiind uns cu lichid dulce, medicația merge și singură. Memmius, orator, politician, retor, poet în momentele sale de inspirație, guvernator al Bitiniei, ginerele lui Sylla, mai întâi alăturat lui Pompei, apoi lui Cezar, nu se va vindeca de răutatea lui congenitală... Dedat fraudelor, oportunist, exilat, antreprenor în construcții lipsit de scrupule, nedemn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
misionarul unei culturi cu care se identifică. Un prim exemplu, în acest sens, este Eusebiu - Episcopul Cezareei, care-și va pune condiul în slujba Împăratului Constantin cel Mare cu atâta entuziasm încât contrasta în mod evident cu atitudinea reținută a retorilor greci, cu privire la puterea imperială. Astfel, în multe situații și locuri, misionarul va fi acela care va încheia procesul de elenizare. 7. Despre relațiile și raportul personal al Împăratului Constantin cel Mare cu Biserica O religie care crește prin propria sa
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
impozantă, omilia sa având contact direct cu ascultătorul. De aceea, și din prisma filologiei universale, a fost caracterizat și numit Gură de Aur, Curgere de Aur, Cel care vorbește corect și înțelept. Și în continuare, este considerat cel mai distins retor bisericesc al tuturor veacurilor, timpurilor și locurilor. În altă ordine de idei, lucrarea de față este alcătuită din patru capitole mari, având titluri foarte sugestive, cu o densitate și o bogăție a temelor, remarcabilă, după cum ar fi: „Morală și Dogmă
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
care să permită aflarea unor răspunsuri cu privire la evoluția în timp și spațiu a localității Ulmeni. Constatăm că în cercetarea lor, Radu și Mircea Botiș- ca exemplu de lucru în echipă - s-au ghidat după cele două principii formulate de marele retor roman Marcus Iulius Cicero: primo - să nu spui niciodată ceea ce știi că nu este adevărat, secundo - să afirmi întotdeauna ceea ce știi că este adevărat. Desigur, lucrarea este piatra de început a noi cercetări privind evoluția unei vechi așezări maramureșene. Unii
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
cameră liberă în spate și puteți face cenaclu aici. El lucra în domeniul culturii pe la Casa de Creație și nu era străin total. Zis și făcut am început cenaclu la cramă” . Primul număr al revistei a apărut sub semnul fostului retor, acad. Constantin Daicoviciu. Acesta semna un foarte scurt și vibrant mesaj pe prima pagină al revistei: „Urez studențimii clujene și revistei ECHINOX o perpetuă primăvară...” . Pentru a se plia cerințelor epocii, tânăra redacție a publicat pe prima pagina, pe frontispiciu
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
interlocutorul prin dialectică. Este o mare amăgire de a crede că biruința Adevărului asupra ereziei este rezultatul unei teologii reduse la dialectică și retorică. Pentru Sfântul Vasile cel Mare „...nu vreun Eunomie îi era ținta. Nu, acest dialectician capabil și retor de temut pur și simplu se înșela. Lua drept adevăr ceea ce nu era adevăr. Își ațintea ochii asupra nimicului și-l credea adevăr. Să se lupte, deci, cu nimicul, cu golul? Cei mari nu se luptă cu umbrele. Nici chiar
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
unui ierarh în slujba lui Iisus Hristos. El vorbește nu pentru a căuta succese personale; el vorbește pentru a face bine altora; nu pentru a-i încânta, ci pentru a-i mișca și îndrepta. Câtă deosebire, în această privință, între retorii profani ai timpului și între predicatorul creștin. < >, zice el către auditorii săi. < >”. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Omilia Sfântului Vasile cel Mare către tineri... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
impozantă, omilia sa având contact direct cu ascultătorul. De aceea, și din prisma filologiei universale, a fost caracterizat și numit Gură de Aur, Curgere de Aur, Cel care vorbește corect și înțelept. Și în continuare, este considerat cel mai distins retor bisericesc al tuturor veacurilor, timpurilor și locurilor. În altă ordine de idei, lucrarea de față este alcătuită din patru capitole mari, având titluri foarte sugestive, cu o densitate și o bogăție a temelor, remarcabilă, după cum ar fi: „Credința creștină - Temelie
PĂRINTELE IEROMONAH DR. TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759]