457 matches
-
inderogabile ce țin de tradițiile constituționale comune statelor membre. ... 121. În acest sens, Constituția României consacră în alin. (2) al art. 15 un principiu „de drept de tradiție, actualitate și justiție“ în ambele sale componente, și anume neretroactivitatea legii, respectiv retroactivitatea legii penale mai favorabile. Acestea reprezintă garanții fundamentale ale drepturilor constituționale, îndeosebi ale libertății și siguranței persoanei expuse unui proces penal. Interzicerea aplicării retroactive a unei legi penale decurge atât din principiul legalității incriminării și pedepsei, cât și din principiul
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
aceste condiții, semnificația noțiunii de siguranță a persoanei exprimă ansamblul garanțiilor care protejează persoana aflată în situațiile în care autoritățile statului pot dispune aplicarea unor sancțiuni penale sau de măsuri privative de libertate. ... 124. Așadar, atât neretroactivitatea legii, cât și retroactivitatea legii penale mai favorabile sunt menite să asigure protecția persoanei implicate într-un proces penal față de aplicarea arbitrară a legii ori de aplicarea unei legi sau interpretări imprevizibile in malam partem. ... 125. Cu privire la mecanismul de aplicare a
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
pretinsei capacități a normei juridice criticate de a crea dificultăți generalizate de interpretări contradictorii, subiective sau chiar abuzive în procesul jurisdicțional. ... 31. Dincolo de aceste aspecte și cu titlu subsidiar, Curtea reamintește că a mai analizat în jurisprudența sa pretinsa retroactivitate a textelor criticate. Prin Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, instanța de contencios constituțional a statuat că dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) din
DECIZIA nr. 534 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298440]
-
sau a detențiunii pe viață nu era anterior incriminată, textul criticat prevede, ca moment de la care începe să curgă termenul de 7 zile anterior menționat, data intrării în vigoare a legii ce face obiectul prezentei sesizări. Se susține că retroactivitatea art. II din legea analizată este cu atât mai evidentă cu cât modalitatea în care o persoană ajunge să fie în stare de reținere sau deținere legală presupune emiterea unui mandat de executare a pedepsei, asupra căruia persoana în cauză
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
hotărâre judecătorească definitivă rămân în ființă, în deplină concordanță cu principiul neretroactivității legii. ... 64. Curtea reține, așadar, că dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 instituie o derogare de la principiul efectului relativ al hotărârii judecătorești și de la principiul retroactivității nulității actelor juridice și reprezintă norme cu caracter general aplicabile în materia actelor administrative. ... 65. În același timp, Curtea reține că, din perspectiva naturii juridice, actele administrative au fizionomii juridice distincte și pot fi emise în numeroase și diferite domenii
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
3.116D/2023 și nr. 851D/2024 la Dosarul nr. 1.160D/2022, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care precizează că sunt încălcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție care interzic retroactivitatea legilor. În opinia sa, jurisprudența Curții Constituționale este în sensul că drepturile de pensie sunt reglementate de legea în vigoare la data pensionării titularilor acestora. O lege a pensiilor nouă se aplică numai persoanelor care se pensionează după intrarea în
DECIZIA nr. 553 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299910]
-
legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. “ ... ... 35. Autorii excepției apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind retroactivitatea legilor, ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi al unor libertăți. ... 36. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în
DECIZIA nr. 553 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299910]
-
de asigurări sociale nu este identică cu a celorlalte categorii de personal care au achitat contribuții de asigurări sociale; (iii) acordarea unor beneficii pentru munca prestată anterior momentului intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019 nu poate fi echivalată cu retroactivitatea legii, deoarece aceste beneficii sunt valorificate după intrarea legii în vigoare, pentru viitor. Principiul neaplicării retroactive a legii trebuie interpretat în sensul de a nu se impune sarcini sau a nu se aplica efecte defavorabile cetățeanului pentru trecut, în temeiul
DECIZIA nr. 445 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299896]
-
legea nouă se va aplica - de la intrarea ei în vigoare - atât situațiilor juridice care se vor naște, se vor modifica ori se vor stinge după această dată, cât și efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute, iar pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (Decizia nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300398]
-
modifica ori se vor stinge după această dată, cât și efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute, iar pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (Decizia nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007, și Decizia nr. 908 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300398]
-
vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ“ [alin. (1)] și „trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive“ [alin. (2)]. Așa fiind, rolul normei tranzitorii este acela de a corela vechea reglementare cu noua reglementare, prin stabilirea unor măsuri referitoare la raporturile juridice născute în temeiul vechii reglementări menite să evite retroactivitatea
DECIZIA nr. 400 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275401]
-
retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive“ [alin. (2)]. Așa fiind, rolul normei tranzitorii este acela de a corela vechea reglementare cu noua reglementare, prin stabilirea unor măsuri referitoare la raporturile juridice născute în temeiul vechii reglementări menite să evite retroactivitatea noii reglementări sau conflictul între normele succesive. Obligația de a corela cele două reglementări, „astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc“, are ca scop inclusiv evitarea hiatului normativ cu privire la materia reglementată, legiuitorul fiind
DECIZIA nr. 400 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275401]
-
și sancționa contravenții în toate domeniile de activitate. “ ... ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la supremația Constituției și a legilor, art. 15 alin. (2) sub aspectul retroactivității legii contravenționale mai favorabile și art. 73 alin. (3) lit. h) și t) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora și a celorlalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. ... 13
DECIZIA nr. 210 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274513]
-
în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ și trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive. Dispozițiile finale cuprind măsurile necesare pentru punerea în aplicare a actului normativ, data intrării în vigoare a acestuia, implicațiile asupra altor acte normative, ca: abrogări, modificări, completări, precum și dispoziția de republicare, dacă este
DECIZIA nr. 134 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285279]
-
unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Rezultă că retroactivitatea legii privește modificarea unei situații pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situații juridice pentru viitor. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 respectă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, producând efecte pentru viitor de la data intrării
DECIZIA nr. 668 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281910]
-
în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării ei în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituție) și, respectiv, de cel al ieșirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acțiune, retroactivitatea și ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituțională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. Cu privire la principiul neretroactivității legii, Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284175]
-
a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2019, termenul de plată a fost prevăzut pentru data de 25 august 2019, astfel că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la imprevizibilitatea și retroactivitatea taxei pe active sunt neîntemeiate, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 fiind publicată în luna decembrie a anului 2018 și fiind modificată înainte de terminarea primului trimestru și, prin urmare, înainte de expirarea termenului pentru calculul și plata taxei
DECIZIA nr. 488 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278797]
-
martie 2017, paragraful 23). ... 17. Curtea constată că dispozițiile criticate constituie norme tranzitorii generale ce asigură, pe o perioadă determinată, corelarea a două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noilor dispoziții procesual penale să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestora sau conflictul între norme succesive. Așadar, Curtea reține că prevederile criticate fac parte din capitolul II - Dispoziții privind situațiile tranzitorii al Legii nr. 255/2013 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind
DECIZIA nr. 607 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280199]
-
Se face trimitere la dispozițiile art. 10 alin. (1) din legea criticată și se arată că acestea instituie noi cauze de aplicabilitate a prevederilor acestei legi în cazul contractelor încheiate sub imperiul unei legi vechi, ceea ce echivalează cu instituirea retroactivității prevederilor legale anterior menționate, aspect ce contravine dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Se arată că legea aplicabilă cesiunilor și executărilor silite este legea în vigoare la data începerii executării silite, potrivit art. 24 din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Rezultă că retroactivitatea legii privește modificarea unei situații pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situații juridice pentru viitor. ... 91. În același sens, prin Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
care Uniunea sau statele membre sunt părți, și în special Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prin constituțiile statelor membre. ... 112. Chiar dacă art. 7 § 1 din Convenție nu menționează în mod special principiul retroactivității legii penale mai favorabile, Curtea a considerat că această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
statelor membre. ... 112. Chiar dacă art. 7 § 1 din Convenție nu menționează în mod special principiul retroactivității legii penale mai favorabile, Curtea a considerat că această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii este diferită de legile penale ulterioare adoptate înainte de pronunțarea hotărârii definitive, instanța trebuie să aplice
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
adoptate înainte de pronunțarea hotărârii definitive, instanța trebuie să aplice legea ale cărei dispoziții sunt mai favorabile inculpatului [Scoppola împotriva Italiei (nr. 2) (MC), pct. 103-109] (...). Pentru Curte, în cazul în care un stat prevede expres în legislația sa principiul retroactivității legii penale mai favorabile, acesta trebuie să permită justițiabililor săi să exercite acest drept conform garanțiilor din Convenție (ibidem, pct. 35). ... 113. Împrejurarea că în alte legislații europene este posibilă extinderea termenului de prescripție și aplicarea imediată a noii reglementări
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Curții Constituționale și a Deciziei nr. 67/2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. ... 136. S-a apreciat că cel mai înalt standard de protecție a dreptului fundamental la retroactivitatea legii penale mai favorabile este cel consacrat de art. 7 paragraful (1) din CEDO, astfel cum transpare din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului [Scoppola c. Italiei], dat fiind caracterul său absolut inderogabil consacrat de art. 15 paragraful (2) din
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
de activitate vizat [de transferul de suveranitate]“ (CtEDO, Bosphorus Hava Yollari Turizm ve Ticaret Anonim Șirketi c. Irlandei, Hotărârea Marii Camere din 30 iunie 2005, paragrafele 152-154). Or, caracterul absolut inderogabil al standardului convențional de protecție a dreptului fundamental la retroactivitatea legii penale mai favorabile (lex mitior) constituie o garanție substanțială, pe care, raportat la argumentele ce precedă, nu o regăsim în sistemul unional de protecție. Prin urmare, în lumina jurisprudenței CtEDO nu există nicio rațiune pentru care Înalta Curte - sau
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]