130 matches
-
cele în care va fi adâncit raportul dintre Caragiale și Urmuz, pe de o parte, și prozatorii de la "Școala de la Târgoviște", pe de altă parte. 4.3. Teme caragialiene și variațiuni postcaragialiene Frecvența recurențelor tipologice este indestructibil legată de multitudinea revalorificărilor din aria tematicii caragialiene. Fără să zăbovim asupra unui posibil inventar al acestora cu exemplificări care marchează înrudiri de ordinul evidenței între modelul caragialian și numeroase reiterări postcaragialiene, ne propunem să insistăm doar asupra câtorva cazuri în care se pot
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
validității modelului. Spre deosebire de situația din multe proze scurte ale lui Al. O. Teodoreanu, relativ puține aspecte lingvistice din scrierile impregnate de un suav umor patristic ale lui Damian Stănoiu amintesc de limbajul personajelor caragialiene. Unul dintre aceste aspecte ține de revalorificarea potențialului comic al stilului telegrafic. Generatoare de paralogisme derivate din concentrarea abuzivă responsabilă de lipsa de precizie a anunțurilor, telegrama este și la Damian Stănoiu utilizată ca mijloc de informare denaturată. În microromanul Cazul maicii Varvara, poznașa notiță din telegrama
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mănâncă împreună, după miezul nopții, în tăcerea cea mai sinistră..."113. În concluzie, și pe dimensiunea trofică se constată la Urmuz o multiplă raportare la coordonatele caragialiene, atât prin respingere, cât și prin înglobare, mai exact, prin inversarea parodică, prin revalorificarea unor aspecte periferice în raport cu grila centrală și prin aluzia directă la pasiunea gurmandă care identifică decisiv personajul lui Caragiale. 6.1.6. Un catharsis al surprizei Viziunea caricaturală în cazul ambilor artiști poate fi pusă pe seama unei intenționalități satirice. În
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mircea Horia Simionescu în Citiți-mă noaptea, care prefațează textul integral al Dicționarului onomastic sau în Cursiv bio-bibliografic, integrat în finalul romanului Licitația, dar și de către Costache Olăreanu 48, Caragiale este îndatorat, în schimb, "ucenicilor", pentru demersul reinterpretativ și de revalorificare de pe poziții moderne a operei sale. Între ramurile bogatului arbore genealogic literar caragialian, Urmuz și scriitorii târgovișteni sunt astfel atestați drept primi descendenți ai căror continuatori Eugen Ionescu, respectiv poeții și prozatorii generației '80 -, înnobilează prin creații de prestigiu nu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rațiunea nu poate răspunde, deci beneficiază de același orizont de așteptare (miturile nu mai sunt la fel, dar sunt colecționate, prelucrate, inventate, precum în cazurile lui Lovecraft, creatorul unui univers straniu și înfiorător, devenind el însuși un mit, Tolkien și revalorificarea mitologiilor nordice care au generat o explozie mediatică în literatură, cinematografie sau industria IT, ori al benzilor desenate cu super-eroi, cu o forță de revitalizare ca în literatura SF, cu propriile sale elemente mitice ca hiperspațiul ori călătoria în timp
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
său El desbarrancadero (Prăpastia), Fernando Vallejo este fără îndoială cea mai puternică și mai originală voce în literatura columbiană de după Gabriel García Márquez. În spiritul noii literaturi latino-americane începînd cu anii optzeci, care supune identitatea Americii Latine la o radicală revalorificare și reinterpretare, Fernando Vallejo creează o nouă imagine a Columbiei, care nu se mai confundă cu spațiul macondian. Detașîndu-se net de viziunea mitică a realismului magic, propune o viziune istorică, demitizantă, lucidă, extrem de critică, dar nu lipsită de umor, în
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
mai degrabă la modernism. În orice caz, Radu Enescu reproșa postmodernismului dezexistențializarea și dezontologizarea limbajului și așezarea lui sub semnul nominalismului și formalismului 227. Criticul opunea acestor primejdii culturale o posibilă perspectivă "transmodernistă", ale cărei semne le identifica deja în revalorificarea poeziei lui Ion Barbu, iar la contemporani în lirica recuperatoare de sacru a lui Adrian Popescu sau în lirica recuperatoare de inocență din primele volume ale lui Mircea Dinescu. Poetul revoluției române de la 1989 era lăudat că nu a căzut
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
stă prost cu filosofia” căci “filosofia lucrează cu universalul, iar Renașterea e o epocă a individualului”) a fost interpretată fie ca sfârșitul Evului mediu, ) fie ca o ramură a acestuia. ) Dincolo de nostalgia vârstei de aur ce a orientat spiritele către revalorificarea trecutului, în Renaștere se produc anumite mutații și răsturnări ce se vor propaga și în perioada imediat următoare, cea a Barocului și chiar în contemporaneitate, în forme schimbate. Evidentă este trecerea de la universal la particular în sfera umanului, mutarea atenției
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în atenție, facilitând viitoare reeditări. Pe o treaptă superioară se află „introducerea în poezia lui Ion Barbu” realizată de Alexandru Paleologu sau un grupaj închinat lui Mateiu I. Caragiale. Sunt de consemnat și numerele speciale consacrate unor scriitori a căror „revalorificare” începuse anterior, dar continua să fie superficială, incompletă: Tudor Arghezi (5/1960, 8/1967), Mihail Sadoveanu (11/1961, 9/1970), I. L. Caragiale (6/1962), Mihai Eminescu (4-5/1964), G. Coșbuc (9/1967), precum și revistei lui G. Ibrăileanu, la șaizeci de
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
ontologică în interpretarea modernă a operei lui Eminescu, într-adevăr un mare poet al Ființei. E o noua etapă în eminescologie după dispariția generației lui G. Călinescu și Perpessicius (încheierea ediției definitive, reconsiderarea anilor de boala a lui Eminescu și revalorificare a gândirii sale polimorfe). Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Macarie, Târgoviște 1997) este o carte polemică despre destinul tragic al poetului; un adevărat roman prin tensiunea ideatică și stilistică. Criticul se înarmează cu sabia dreptății și săvârșește un adevărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
preocupările lui Radu Enescu (istoricul și criticul literar) care "reproșa postmodernismului dezexistențializarea și dezontologizarea limbajului și așezarea lui sub semnul nominalismului și formalismului 10. Criticul opunea acestor primejdii culturale o posibilă perspectivă "transmodernistă", ale cărei semne le identifica deja în revalorificarea poeziei lui Ion Barbu, iar la contemporani în lirica recuperatoare de sacru a lui Adrian Popescu sau în lirica recuperatoare de inocență din primele volume ale lui Mircea Dinescu (...) Din păcate, tentativa lui Radu Enescu a rămas fără urmări și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
G. Baronzi, N. Nicoleanu, Al. Depărățeanu, Gr. H. Grandea, Mihail Zamphirescu ș.a. Intrați în conul uitării, acești autori vor avea parte de privirea critică mai mult decât binevoitoare a viitorilor istorici literari (N. Iorga, Ovid Densusianuă, iar ulterior chiar de revalorificarea lor, înfăptuită cu mijloace diferite, de un G. Călinescu, Perpessicius, D. Murărașu. Toată problema - observă Vladimir Streinu - se întemeiază pe o neînțelegere. Junimea înfăptuia un act pur critic și nu unul de serie istorică: „Se cerceta atunci și acolo (la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
reglementări*) 2.1. Zonarea funcțională a teritoriului pe activități și pe folosințe optime, cu integrarea principiilor și a cerințelor de ecologie urbană. 2.2. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversări etc.). 2.3. Epurarea apelor, reciclarea și revalorificarea acestora. 2.4. Eliminarea deșeurilor, reciclarea și revalorificarea lor. 2.5. Recuperarea terenurilor degradate, consolidarea terenurilor instabile. 2.6. Organizarea sistemelor de spații verzi și de zone de agrement în localități. 2.7. Delimitarea zonelor protejate, cu prezentarea prescripțiilor generale
ORDIN nr. 214/RT din 15 martie 1999 pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124121_a_125450]
-
activități și pe folosințe optime, cu integrarea principiilor și a cerințelor de ecologie urbană. 2.2. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversări etc.). 2.3. Epurarea apelor, reciclarea și revalorificarea acestora. 2.4. Eliminarea deșeurilor, reciclarea și revalorificarea lor. 2.5. Recuperarea terenurilor degradate, consolidarea terenurilor instabile. 2.6. Organizarea sistemelor de spații verzi și de zone de agrement în localități. 2.7. Delimitarea zonelor protejate, cu prezentarea prescripțiilor generale pentru conservarea patrimoniului natural și construit. 2.8
ORDIN nr. 214/RT din 15 martie 1999 pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124121_a_125450]
-
reglementări*) 2.1. Zonarea funcțională a teritoriului pe activități și pe folosințe optime, cu integrarea principiilor și a cerințelor de ecologie urbană. 2.2. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversări etc.). 2.3. Epurarea apelor, reciclarea și revalorificarea acestora. 2.4. Eliminarea deșeurilor, reciclarea și revalorificarea lor. 2.5. Recuperarea terenurilor degradate, consolidarea terenurilor instabile. 2.6. Organizarea sistemelor de spații verzi și de zone de agrement în localități. 2.7. Delimitarea zonelor protejate, cu prezentarea prescripțiilor generale
ORDIN nr. 16/NN din 17 martie 1999 pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124129_a_125458]
-
activități și pe folosințe optime, cu integrarea principiilor și a cerințelor de ecologie urbană. 2.2. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversări etc.). 2.3. Epurarea apelor, reciclarea și revalorificarea acestora. 2.4. Eliminarea deșeurilor, reciclarea și revalorificarea lor. 2.5. Recuperarea terenurilor degradate, consolidarea terenurilor instabile. 2.6. Organizarea sistemelor de spații verzi și de zone de agrement în localități. 2.7. Delimitarea zonelor protejate, cu prezentarea prescripțiilor generale pentru conservarea patrimoniului natural și construit. 2.8
ORDIN nr. 16/NN din 17 martie 1999 pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124129_a_125458]
-
continuă ... b) Instalații pentru topirea metalelor feroase: ... (i) laminoare la cald; (îi) forjerii cu ciocăne; (iii) acoperiri metalice de protecție prin topire c) Topitorii de metale feroase ... d) Instalații pentru forjarea, inclusiv alierea metalelor neferoase, cu excepția metalelor prețioase, sau pentru revalorificarea produselor (finisare, turnare în forme etc.) ... e) Instalații pentru tratarea suprafețelor metalice și a materialelor plastice prin procese chimice sau electrolitice ... f) Fabricarea și asamblarea de autovehicule și fabricarea motoarelor pentru autovehicule ... g) Șantiere navale ... h) Instalații pentru construcția și
HOTĂRÂRE nr. 918 din 22 august 2002 (*actualizata*) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144439_a_145768]
-
memoriei sociologiei românești, mi-am dat seama că reabilitarea acestei științe ca emanație a Congresului al IX-lea este o construcție bine fardată. A fost o concesie făcută de conducerea de partid intelectualității modernizatoare, un act de curtoazie pentru adepții "revalorificării moștenirii culturale naționale" și, mai ales o tentativă de retușare a imaginii externe a României. Atunci, în anii '80, pe parcursul realizării de interviuri de istorie orală cu H.H. Stahl 3 și cu alți sociologi mai tineri decât el, mi-am
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
claselor sociale și a luptei de clasă ca motor al dezvoltării". [Ibidem: 422] Această atitudine ostilă era în deplin consens cu atitudinea presei culturale și de specialitate față de sociologia apuseană. Însă tot atunci se manifesta și un timid efort de revalorificare a ceea ce era denumit "moștenire culturală progresistă". Astfel, în acest subcapitol consacrat lui Gusti - în contradicție flagrantă cu afirmațiile anterioare - Bădina evocă și anumite merite ale Profesorului, și este formulată și invitația de valorificare critică a celui care după 1945
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
după deceniul al V-lea al secolului trecut își are, neapărat, sursa în literatura acestor scriitori. Se știe că o generație nu face decât să readucă în atenția publicului aspecte marginale în literatura generațiilor anterioare sau aspecte uitate care, reinterpretate, revalorificare, pot să confere acel suflu de noutate, de prospețime atât de căutat. Poeții deceniului al V-lea nu se deosebesc, din acest punct de vedere, prea mult de confrații lor. Ne vom concentra atenția asupra acelor elemente care îi unesc
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și apoi cenzurate, în funcție de regimul politic sau, și mai tragic, interzise indiferent de regimul politic), iar evoluția receptării generației albatrosiste (evidențierea aspectelor sociale ale operelor sau cazul Caraion reabilitat și apoi prezentat într-o lumină negativă imediat ce pleacă din țară, revalorificarea acestor poeți după căderea regimului comunist prin prisma caracterului protestatar al poeziei, dar, mai ales, ținând cont de faptul că multă vreme nu se numără printre favoriții regimului) pare să ilustreze foarte clar acest aspect. Desigur critica literară este adesea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
apropie de ceea ce am numit, în sens larg, poemul ekphrastic. Impresia creată este de tablou descris, de lume bidimensională și nu de univers real. Dimensiunea care pare să lipsească acestor poeme este înaltul, verticala, sugestie a ancorării în materialitate. Tocmai revalorificarea, într-o manieră inedită, a acestui tip de poem apropie și mai mult generația amintită de procedeele de structurare a imaginarului poetic din literatura contemporană. Am putut identifica astfel și alte trăsături care apropie poezia albatrosistă de cea contemporană: pierderea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de ignorat, puse în evidență de lectură celor două texte se accentuează radical dacă gândim fragmentul din filmul lui Sergiu Nicolaescu că film efectiv, ca suită de cadre cinematografice articulate și ne relevă transmutarea cinesemiotică, drept o captare și o revalorificare filmica ale unor elemente aparținând conținutului și expresiei literare, ca o operațiune de decodarerecodare de trecere a unor informații dintr-un limbaj artistic într-altul. în vederea descrierii fenomenului de transmutare cinesemiotică și a formulării unei ipoteze cu privire la structura semnului cinematografic
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
ceea ce s-a întâmplat în istorie în timpul Renașterii. Aceasta s-a realizat pe fondul unei crize puternice și profunde a societății medievale, care s-a manifestat pe mai multe nivele, începând de la cel al omului concret, ca o încercare de revalorificare a propriilor lui energii fizice și spirituale, și s-a continuat la cel al relației dintre biserică și noul stat modern. Fenomenul a fost însoțit de frământări sociale diverse, pe care scolastica anterior le refulase. Se anulează concepția conform căreia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
2002): termenul "deliberativ" nu face referire la adoptarea deciziilor (așa cum sugerează termenul italian deliberazione ("deliberare"), ci la faza anterioară deciziei, cea a dezbaterii și a dialogului. În acest sens, aspectele cele mai interesante din spatele acestei concepții de democrație sunt: a) revalorificarea participării directe la dezbaterea politică, cel puțin în cadrul limitat al localismului; b) reconsiderarea temei dezbătute (în scopul elaborării unei soluții nu se poate rămâne pe pozițiile inițiale); c) eliminarea (echivocă, inclusiv în plan empiric) a presupunerii că poziția unui actor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]