225 matches
-
nivel instituțional. Prejudiciul moral-social este imens. Actul educațional familial și cel instituțional este viciat de neglijență, deviaționism, improvizație și corupere emoțională în formă continuă. În spațiul vizualului public se practică vulgaritatea, pornografia, scandalagismul, grotescul, bădărănia și instigarea directă la ură revanșardă! Au fost eliminate, cu mici excepții, temele formative, artele frumoase, manifestul iubirii, duioșia, tandreța, frumusețea ca stare de spirit, caritatea, buna cuviință, smerenia și toleranța. Strada a devenit o junglă umană. Agresivitatea trotuarului, nesimțirea automobilistului, insolența omului de ordine, kitchul
APEL-MANIFEST CU PRIVIRE LA STAREA MORALEI PUBLICE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352265_a_353594]
-
titlul “Români și unguri, 1940-2011”, ori cartea doctorului Gheorghe Rațiu intitulată “Calvarul. Ardealul românesc și extremismul naționalist maghiar”, apărută în anul 2012, ar fi înțeles ușor viclenia ungurească și modalitățile extrem de diversficate, diabolice, de acțiune ale Ungariei și activitățile naționaliste revanșarde vizând dezmembrarea teritorială a României și anexarea Ardealului, pentru refacerea Ungariei Mari. Aceiași conducători vremelnici ai României ar fi aflat adevărul despre pericolul unguresc dacă ar fi citit numeroasele articole care au apărut în revista “România Mare”, în ziarul “Tricolorul
STEAGUL UNGURESC AL ARDEALULUI ! de GHEORGHE FUNAR în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352061_a_353390]
-
ce legătură are steagul unguresc al Ardealului cu Parlamentul de la Budapesta ? Faptul că Parlamentul, Președintele și Guvernul României, Academia Română și partidele politice parlamentare nu se pronunță în privința steagului unguresc al Ardealului înseamnă complicitate la acțiunile Ungariei, U.D.M.R. și extremismului revanșard unguresc vizând dezmembrarea teritorială a țării noastre și anexarea Grădinii Domnului, Vatra Strămoșească, la Ungaria Mare ! Se știe că, adevăratul steag secuiesc (din secolele XII-XIII) este piesă de muzeu. Pe steagul respectiv apar trei simboluri heraldice preluate de la cel mai
STEAGUL UNGURESC AL ARDEALULUI ! de GHEORGHE FUNAR în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352061_a_353390]
-
fapt de 1 Decembrie 2015 s-a întâmplat ceea ce presa naționalistă anunță de multă vreme: radicalizarea organizațiilor extremiste maghiare în vederea începerii luptei armate împotriva statului național unitar român și proclamarea autonomiei ținutului secuiesc, în contextul geopolitic favorabil, cu o Rusie revanșardă, o U.E. zdorbită de valul de imigranți și terorismul musulman și cu o SUA care nu înțelege sau nu vrea să înțeleagă ce se întâmplă în estul european. Nu întâmplător teroriștii secui au ales să arunce în aer români nevinovați
TERORIȘTII SECUI TREBUIE NEUTRALIZAȚI, ARTICOL DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369909_a_371238]
-
eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă; nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice, nu apelează la durități de limbaj, nu ascunde patimi revanșarde și ambiții elitiste: «... las departe tristeți adunate / Mă umplu fiori de o dulce dorință / De viață, ce simplu trăită-mi dă Pace / Cu liniște-mi dăruie-ntreaga ființă». Este un crez al vieții care îmbracă un crez poetic.” Daniel Drăgan
RÂNDURI: SCRIITORUL DANIEL DRĂGAN DESPRE... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369439_a_370768]
-
Unită de după 1990 trăiește cu teama de a nu fi încă o dată asimilată de Biserica Ortodoxă, ceea ce a condus-o la tendința de individualizare pe următoarele căi: 1. asimilarea rapidă a formelor de cult din ritul latin; 2. o istorie revanșardă, cu acuzarea excesivă a Bisericii Ortodoxe, văzută aproape ca o întruchipare a răului; o privire întoarsă spre trecut și raportarea prezentului la acesta, în detrimentul perspectivei asupra viitorului; 3. exaltarea meritelor Bisericii Unite în dezvoltarea culturală a poporului român, „confiscarea” unor
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
realităților existente nu fac altceva decât să continuie menținerea unei stări tensionate între români, dar și să contribuie, într-o oarecare măsură, la crearea unei imagini externe distorsionate despre țara noastră și Biserica Ortodoxă Română ca fiind una recalcitrant și revanșardă. (Cf. Relațiile actuale dintre Ortodocși și Greco-catolici în România, Editura Renașterea, Ediția a III - a revizuită și completată, Cluj-Napoca, 2011). Credem cu toții totuși, că ceea ce trebuie să caracterizeze cele două biserici nu sunt disputele, litigiile și procele în justiție, nici
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
în vatra unei noi rodnicii. Dar eu te iubesc atât de prăpăstios, de curat, încât Îți iert și acest sacru act criminal, din care m-am Salvat fără ajutorul tău, împotriva dorinței tale, Pentru c-am avut norocul unei vitalități revanșarde Și pentru că nu puteam muri, lăsându-te în voia sorții Și asuprită de eventualele tale remușcări ulterioare. Supraviețuiesc și te salut Supraviețuiesc și te salut, înstrăinata mea iubită, Și te anunț că, pentru iertarea acestui păcat al tău, Împotriva mea
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
literare aparținând pierdutului Cernăuți. Școala, manifestarea precoce, debordantă și multilaterală a creativității (adevărată furie a desenării pe orice suprafață, a compunerii literare, aproape o dată cu descifarea alfabetului, a muzicii, a dansului ș.a.) s-a petrecut în decorul acestei atmosfere de culturalitate revanșardă pe care o percepeam subliminal dar nu mi-o puteam, desigur, explica pe atunci. Destul că, până la urmă, din varii și complicate motive, (dintre care, nevoia organică a exprimării suferinței provocate de pierderea zeului-tată) orientarea spre latura literară a învins
TAINA SCRISULUI (20) – O LINIE DE DESTIN de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359955_a_361284]
-
expasiune. “...dar poezia (...) e o vocație națională !” Și trage o linie, ca să însumeze toate tendințele: “E aproape paradoxal că într-o lume pragmatică, excesiv de pragmatică și indiferentă la poezie, există atîta efervescență, fie și cu posomorîre și gravitate, cu pornire revanșardă și apocaliptică...” Referință Bibliografică: CITITUL CĂRȚILOR / POEZIA lui Constantin TRANDAFIR / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 642, Anul II, 03 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioan Lilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
în noi înșine: “O clipă de singurătate: În liniștea adâncă din câmpie / Te-am simțit, Doamne, în lanuri fremătând! / Erai acolo, în culmea bucuriei. / Priveai în bob, pâinea crescând. // Ne vrem atât de singuri, câteodată / Și în păduri, ne-ascundem revanșard / Dar când dispare parcă, lumea toată, / Rămân doar fricile care ne ard. // Și iar și iar, luând-o de la capăt, / Pe-o ață, zilele le înșiruim. Clătind lumina în izvorul proaspăt, / O nouă față, lumii, dăruim.” Poeme sensibile, tulburătoare sunt
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
foc sau în ploaie, după cum era vremea. Au fost vremuri grele pe care ei le-au înfruntat curajos și nu i-am auzit vreodată învinuind pe cineva pentru soarta lor. Probabil că din cauza asta nici eu nu am o fire revanșardă. Am învățat să fac față încercărilor fără să vreau să mă răzbun. Când v-ați descoperit talentul de scriitoare? Prin clasa a cincea. Eram sub influența lui Alecsandri și am făcut o compunere la limba română despre iarnă ...cu multe
CONSUL LA AMBASADA ROMANIEI DIN CANBERRA de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344937_a_346266]
-
eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă, nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice, nu apelează la durități de limbaj, nu ascunde patimi revanșarde și ambiții elitiste...”. Este foarte adevărat. Aparent, poeta nu face risipă de metafore, dar veți constata, cu siguranță, le folosește frecvent, tot mai mult de la un volum la altul, cu duioșia și îndemânarea izvorâte din sufletul ei curat și, mai
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
pretinsele "drepturi ale omului", ignorînd însă caracterul periferic al aspectelor aflate în discuție, campaniile calomnioase la care sînt asociați profesioniștii trădării reprezintă o denaturare a spiritului documentelor de la Helsinki. Cei care manifestă indulgență față de acțiunile ce vizează să reactiveze mediile revanșarde, neonaziste, resimt o stranie vocație "umanitară" cînd trebuie să propovăduiască recrutarea forțată a muncii ieftine din alte țări, se lansează în practici care amintesc anii lipsiți de glorie ai "războiului rece"". Urmărirea disidenților este legitimată. Acțiunea continuă. Represiunea exercitată asupra
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ce va însemna comunismul, atît pentru o Rusie sugrumată de soviete, cît și pentru restul lumii, unde făcea ravagii. Să fie, oare, reacția de acum la puseul cvasifascist de la Viena străină de implicarea forțelor comunismului perdant, dar nu mai puțin revanșard după prăbușire? Cît de elocventă era, în aceste dimineți, înregistrarea unei voci vîrstnice, răgușită, dar visceral vehementă, a unui francez din Rezistență, ieșit, și el, în Saint-Germain-des-Prés, să se alăture protestatarilor scoși din casă de Haider! Rezistență care, ca și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dej întrupează perfect primitivismul bolșevic în variantă autohtonă. Lui revenindu-i decapitarea urgentă a țării prin suprimarea elitelor. Complexatului analfabet îi vine perfect la îndemînă să decimeze, numai și din rațiuni resentimentare, aptitudine pusă obligatoriu în serviciul, și el resentimentar revanșard, al nu mai puțin primitivelor forțe asiatice de ocupație. Etapele represiunii, consumîndu-se doar în cîțiva ani, îi ușurează dictatorului poziția în partidul încropit pe placul Moscovei din pleava societății. Și netezește, în durată, drumul comunismului local. Încercarea de a face
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decembriste. Așezarea abordării în parametri normali, neemoționali, plasează ultimele analize pe un palier al normalității, asta neînsemnînd renunțarea la franchețea primă a judecăților, cea care, de fapt, îi și impusese importanța, oferind, în schimb, liniștea sintezelor. În cazul unei subit revanșarde Franțe de stînga, deși situațiile unor progermani ca Céline sau Drieu La Rochelle, nu singurii, au cunoscut execuția morală și chiar radical fizică simplificînd datele oricum asumat simplificate de înșiși cei ostracizați revenirea liniștită la literatura lor excepțională a intrat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
balcanice; -țarul nu se gândea la eliberarea națională a popoarelor, ci numai la folosirea străduințelor lor de eliberare în scopul extinderii influenței sale politice; -protecția asupra supușilor creștini ai Porții era atu-ul diplomației țariste; -Rusia nu putea ignora tendințele revanșarde ale Turciei și Iranului, de vreme ce cea dintâi visa la redobândirea Crimeii și a Gruziei de vest, iar cea de a doua, a Transcaucaziei de est; -anii 20 ai secolului XIX puneau în fața Rusiei, ca problemă principală, regimul strâmtorilor, adică ieșirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Într-o poziție mai bun... de a asigura aceast... unitate și aceast... solidaritate. A sosit momentul că el s...-și asume misiunea de a-i „reuni” pe ceilalti frați slavi și de a-i ap...ra pentru totdeauna de „germanii revanșarzi”. E rîndul lor s... urmeze exemplul cehoslovacilor sau al iugoslavilor care, prin tratate de prietenie și de alianț..., semnate În decembrie 1943 și respectiv aprilie 1945, au dorit s... pun... bazele unei adev...rate comunit...ți. Un alt argument, mult
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Întreag.... În RDG, antifascismul era o tem... omniprezent... În discursurile oficiale, tem... ce-i conferea regimului comunist „principala legitimare” și „justificare” (E. Neubert, op. cît.). Conduc...torii repetau zilnic c... se așteapt... la tot ce e mai r...u din partea „revanșarzilor de la Bonn”, cum se presupunea c... o dovedește așa-numitul „puci fascist” din 17 iunie 1953. Aceast... amenințare constant... putea motiva atît construirea zidului din Berlin, În 1961, cît și enormul aparat militar al regimului est-german. Armata reprezenta un sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
analiză, pornind de la explicații profunde, la nivel trei, bazate pe dezarticularea balanței de putere internaționale din sistemul interbelic și reafirmarea Germaniei ca mare putere, continuând cu cauze intermediare legate de ascensiunea extremei drepte pe fondul deprecierii economice și climatului public revanșard în Italia, dar mai ales în Germania, și terminând cu rolul personalității lui Hitler, Stalin, Churchill ș.a.m.d. Similar, o explicație comprehensivă a intervenției militare din 2003 în Irak ar trebui să integreze, inter alia, factori legați de structura
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au oprit cu precădere asupra anilor ’50: asupra totalitarismului crâncen, discreționar, asupra Gulagului, a rezistenței din munți, asupra literaturii proletcultiste și jdanoviste, adică asupra unei traume pe care ei nu au trăit-o decât, eventual, la modul indirect, prin memoria revanșardă a unor interpuși. De ce - se Întrebau ei - ne grăbim să transformăm perioada cu pricina Într-o realitate muzeală sau de bibliotecă, neutralizând implicit Întreaga sa Încărcătură umană atroce? De ce vorbim tot de Închisori, deportări, cenzură, Securitate, Holocaust sau Gulag - noi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre care la noi se știe foarte puțin, și dintre care mulți au fost aruncați În lagăre și Închisori. Ceea ce le explic studenților și ei Înțeleg și acceptă este următorul lucru: nu este vorba, predând acest lucruri, de o memorie revanșardă, ci de o memorie recuperatoare, chiar cu valoare terapeutică. Cursul despre Gulagul românesc este totdeauna secondat de participarea unor foști deținuți politici care să discute cu studenții. Foștii deținuți politici Îmi reproșează uneori: „De ce să vin să vorbesc În fața studenților
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de mașini etc. Sporadic se publică proză (Margareta Bradu). N. Pora, care semnează cronici de teatru, comentează, de pildă, piesa Cleopatra de N. Iorga. O rubrică semnificativă se numește „Ungurii nu dorm!”, în care sunt trecute în revistă manifestări iredentiste, revanșarde. Frecvent, publicația se ocupă de familiile regale ale Europei și de formațiunile politice ale puterii. V.T.
ROMANIA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289328_a_290657]
-
se resimte și în versurile din Catulliene (2002), ce transpun imagini ale lumii moderne în ritm, metrică și chiar topică latine. Cele șaizeci și șapte de poeme, majoritatea invective, recompun parodic atmosfera culturală a Clujului, văzut din perspectiva autorului, marginal revanșard cu înclinații justițiare. Adânc influențat de lirica antică în creația personală, S. este și un remarcabil traducător din latină, situat în tradiția școlii clujene a lui Ștefan Bezdechi. Cu sensibilitate la farmecul sonurilor arhaice, dar și cu o mare inventivitate
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]