584 matches
-
După Dulcea moarte, treapta sublimă, înălțătoare, purtătoare a tragismului nobil, a unui omenesc superior, și-ar avea locul, mi se pare, și logic, și pentru continuitatea în tragism și sublim, o treaptă a lui Thanatos (p. 509). Pe această secvență reverberează psalmodic Sinele reflexiv, debarasat de emoțional. „Lăudat să fii, Doamne,/ pentru lumină și soare,/ lăudat pentru alba ninsoare,/ lăudat pentru ploi, pentru grâne,/ lăudat pentru luna și stelele ce/ clipesc primăvara în Râu și-n fântâne./ Lăudat pentru bucata de
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
acestor mirifice pasteluri, învăluite în borangicul (nu mătasea) de lumină și iubire. Atâta alb mângâietor de catifea, atâta puritate de crin, atâta frăgezime de floare, atâta gingășie de flutur și suavitatea pânzei de păianjen, atâta căldură de pâine coaptă! Toate, reverberând din irizația versurilor, îmi răscolesc amintirile din copilărie și îmi umezesc ochii. Ochi care au (re)văzut și (re)simțit (o)dată aceste pasteluri. Doamna Maricica Stroia, autoarea versurilor de borangic, se dovedește un autentic talent poetic, ce reușește să
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_armonii_gheorghe_stroia_1376159869.html [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
uscate în staulul animalelor, ce vegheară sfânta minune și caznă a nașterii Împăratului Lumii și Luminii. O îngenunchiere a tuturora pentru o rugăciune care să primească binecuvântarea Fiului Luminii care s-a născut și a Tatălui Ceresc, cu cântecul ce reverbera dinspre rădăcinile Universului, într-un crug și-o troiță solară de mereu aducere și luare aminte pentru puținătatea și nevolnicia puterii omului și a minții muritorilor, întru nemurirea și slava pruncului Iisus : O, ce veste minunată! ... Un “exercițiu” necesar - ca
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
alt plan - al Copilăriei - prin care poetul încearcă să perceapă frumusețea persoanei dispărute, transformată în praf de stele (încercând regrete, poate tardive, la acțiuni anterioare). Prin împletirea celor două planuri ideatice, rezultă un lirism curat, sincer și purificator, expresiv, idilic, reverberând energii ancestrale și contrastând cu dual(fals)itatea lumii din jur. Prezentată sub forma unui buchet lirico-eseistic, ce deconspiră tăcere și solemnitate, cartea pendulează între limitele unui status ființial, în care sentimente - ascunse sub măști de lut - plâng pe umărul
PICĂTURI DE TIMP (POEME) A POETULUI FOCŞĂNEAN IONEL MARIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anunta_o_noua_aparitie_editoriala_picaturi_de_timp_poeme_a_poetului_focsanean_ionel_marin.html [Corola-blog/BlogPost/373056_a_374385]
-
nu ca și cum. Când o cucerește, tot așa, pe planturoasa Vianda (alt nume de o imposibilă transparență), Borna imaginează pur și simplu scena seducției Viandei. Fără ricoșeuri, fără înșelătorii, fără esopisme. Și-atunci, cum de o petrecere curtenească de secol XVIII reverberează până în anul de grație 1989? Răspunsul e unul singur: amnezie tehnică. Luându-se cu povestea, Groșan își uită pe parcurs propriile coduri epice. Insist asupra acestei greșeli, minore până la urmă, pentru că ea pune sub semnul întrebării unul dintre atuurile cele
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
care le purta din veci campestre. E oare mult de atunci? Sau poate nu. Asta o știm în suflet doar eu și tu. Căci retrăim acum, la senectute Dorințe aprige, din vremi trecute. Se înserează. Iată un Crai Nou! Cuvintele reverberează - ecou. O nouă viață a început timid Din timpul nostru cel fraged și limpid. MARGARETA MARIANA SAIMAC Membră în Liga Scriitorilor din România Referință Bibliografică: ZEFIR / Margareta Mariana Saimac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul VI, 18 ianuarie
ZEFIR de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1453122789.html [Corola-blog/BlogPost/380508_a_381837]
-
Lovind cu coada sa bătută în oțel și solzi. Orbite ce se contopesc în traiectorii rituale Oceanul cu parfumul său tălăzluind trireme Ridică norii pe fruntea munților topiți în cer Acolo e Leviathanul, sfidând imensitatea fără vreme Adâncul și înaltul reverberând cupole de eter Referință Bibliografică: Leviathan 3 / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 446, Anul II, 21 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LEVIATHAN 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Leviathan_3_mihai_condur_1332324744.html [Corola-blog/BlogPost/354683_a_356012]
-
oblojea frământul - În șuier aspru-nverșunat doar vântul Mai biciuia neiertător tăciunii Din vatra-ncinsă-n care râdeau macii. Îngenunchind pe pat de frunze moarte Iubiri vetuste, născociri deșarte... Se zbuciumau a neputință vracii. Pe-un țărm pustiu, o inimă-mpietrită - Reverberând sub clopote de ceară O urmă vagă de chemare-amară - Câtă iubire-a strâns, nedăruită... NOSTALGIE Își despletesc viorile-n surdină Șuvițe moi, alunecând pe strune, Nepământești șoptiri, trăiri nebune Și-un cânt sublim... e vechea pianină Pe care-o urmă
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poemele_iu_georgeta_resteman_1392159559.html [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
a fost, n-a fost așa.», dintr-un Cântec (Despărțire de o vârstă) din Dreptul la timp (1965), însă întregul noului volum punându-se sub pecețile de taină ale binomului perfecțiunii / absolutului, cu oul / ovoidul la un capăt al balanței, reverberând simbologia universală a seminței / germinației în aventură cosmică, și cu sfera la celălalt capăt, în superbul asediu al viului însetat de perfecțiune, de absolut, „reflex- condiționat“ androginic al erei noastre. Pare „firesc“, în Oul și sfera, ca după o ninsoare
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
dinspre El, „înflăcăratul“, în ultimă instanță, Yangul, Soarele, Atoatecreatorul / Atoatefertilizatorul; se antrenează (în acest catren terț) „narcisismul“ mărturisit / dovedit de undă, între „secundă“ și „încetineala afundării inimii eroului liric“. Ultimul vers, Pasul trece, eu rămân, detașat de cele cinci catrene, reverberează din paremiologie un adevăr autohton-solarian: apa trece, pietrele rămân. Iar prin acest stih „de închidere“, eroul liric - dinspre calitatea energetică Yang („materia tânără, perfectă“) - ia distanță hyperionică în priveliștea ființei. Poezia se deschide cu un vers șocant: «Dintr-un bolovan
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
popular românesc) și la sinecdoca „supraetajată“, Nichita Stănescu înlătură orice dubiu referitor la „unitatea de loc“ și la descinderea gingașei, virginalei făpturi edenice, Ea / „Eva“; doar Ea se poate ivi „dintr-o frunză verde, pală...“. Epitetul „pală“, „paliditatea“ frunzei, paloarea reverberează „păcatul originar“, păcatul de a fi mâncat din pomul din mijlocul raiului, pom al cărui rod ispititor dă știință și facilitează cunoașterea binelui și a răului. Interdicția dumnezeiască fusese limpede: «Să nu mâncați din el, nici să vă atingeți de
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
muierii tale [...], blestemat pământul întru lucrurile tale ! Întru scârbe vei mânca pre dânsul...» (ibid.). Pe registrul metaforic, pasărea amară desemnează izgonirea din rai a cuplului omenesc / primordial. „Catrenul-ax“, cu tabloul căderii cuplului edenic în păcat, „într-o secundă a șarpelui“, reverberează mitul biblic al șarpelui, «cel mai șiret dintre toate fiarele de pe pământul-rai» («Iară șarpele era mai înțelept decât toate hiarăle ceale de asupra pământului...» - ibid.). Amăgitorul șarpe cu fundă roșcată, zărit o secundă numai, în „undă“, în „oglindă-undă“, „dialogând“ cu
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
cu el. "mi-e dor de o fluturare de aripă aprind jarul în lutul hămesit amirosind a fum ard încet umbrele” (În golul brațelor e forma Ta) Din mistica experimentată, Sorin Micuțiu alege interiorul curat și frumos, alege să-l reverbereze precum mitul elin al lui Amfion: “Amfion cântând, zidurile cetății cresc, cărămizile așternându-se singure.” Întocmai Sorin Micuțiu în poezie. Întocmai. Cristina Ștefan, nov, 2014 Referință Bibliografică: SORIN MICUȚIU - Visul continuă... / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429343885.html [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
în lume, ba din contră îl demască cu toată tăria, grație dreptății sale instituite prin iubirea creștină circumscrisă renașterii spirituale lăuntrice, a trezvirii conștiinței morale, a urcușului apofatic. În țesătura stilistică a textului poetul aduce mireasma filosofiei creștine care este reverberată profetic de clarviziunea și profunzimea teologiei ortodoxe. Mihail Eminescu caută Totul ca să le cunoască pe toate, să trăiască în Totul în toate, astfel încât pașii lui, urcușul lui, simțirea lui, gândirea lui, înțelepciunea lui să nu ne lase doar un luminiș
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
Cu o geamănă de vis.(Onirice).Concretețea poemelor nu vine din inapetența pentru concretul-senzorial,ci din cultul ritmului ,rimei și imaginii.Materialitatea reprezentărilor se comprimă în chingile poeziei cu formă fixă,cu un spasm interior,până la transparența noțională,sunetul mișcării reverberează calm într-o muzică a ideii.Tehnica e, de multe ori, a concetto-ului.În spatele amănuntului liric, care are explozii,cel mai adesea hiperboreene,stă însă și o atitudinde de smerenie,formă morală de supunere la spectacolul lumii care face să
POEZIA CU OBRAZUL CELĂLALT AL LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_cu_obrazul_celalalt_al_lunii.html [Corola-blog/BlogPost/341421_a_342750]
-
cu străzi goale și case bombardate, deșert al solitudinii pentru cel care o încarnează dureros. Iată puterea scenei: a transfigura cotidianul și a-i acorda o dimensiune mitică. Nathan în inima dezastrului și Faust în fața utopiei - dialog a cărui pertinență reverberează și azi în spectatorul ce am fost acolo, la Cluj. Lor li se adaugă acest extraordinar strigat, auster și direct, lansat de personajele lui Joseph Roth din Iov, evrei năpăstuiți în Europa și decepționați de America ce, spun ei, nu
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]
-
a „poetului ce-i ca Omul“ (evident, nu cât vârful carpatic din Masivul Bucegilor, Omul, „sfinxuit-pisc“, de sare cu vreo 15 metri peste înălțimea de 2,5 km), desigur, în deceniul scurs între anul 2005 și orizontul anului prezent, 2015, reverberând indiscutabil tot mai înspre profunzimile realului „seismat“, „vulcanic“, ori „riftuit-sacru“ : Cu pumnul pe i, antologie din anterioarele-i volume (București, Palimpsest), 2007; Ferestre pentru labirint (Cluj-Napoca, Ed. Grinta), 2008 („ferestre“, ori lumești, sau ortodoxe / catolice icoane-pe-sticlă, „nesparte“ încă peste trei
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
căldură mare“ a „istoriilor“ moderne / contemporane, «de râs torid murim / dar nu ne strică», pentru că de «mâine construim / o Troie nouă», în vreme ce «Harap Alb ridică / pinul de card [...] / pierdut de Afrodita autohtonă.» (p. 63), în vreme ce «și așa poate vorbi deșertul», reverberând în timpane «vocea unui curcubeu mahmur» (p. 70), până «vitraliul în viu se sparge» și «revolut nisipul rage / pe crinolina din catarge» (p. 72), până «ne scuipă armii de parfum / și-nfloare ghilotina vastă / în cutremurul lui cum, / cu neanturi ca
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
fiecăruia dintre noi privilegiul să-L considerăm Tatăl nostru, iar pe cei care sunt de asemenea copii Lui să-i considerăm frații noștri. Rep: Dincolo de modificare relațiilor sociale la nivel personal, modelul lui Isus Cristos, care culminează cu sărbătoarea de paști, reverberează și la nivel de națiuni. Sociolog Ioan Bugnaruc: Acele națiuni care au adăugat la perspectiva economică a vieții și perspectiva morală, au avut binecuvântări, au avut parte de prosperitate. Sociologi remarcabili vorbesc despre geneză capitalismului și etică protestanta de exemplu
CE S-A INTAMPLAT DE FAPT DE PASTI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_s_a_intamplat_de_fapt_de_pasti_.html [Corola-blog/BlogPost/360872_a_362201]
-
bucuria de a sluji frumoasa Primăvară, iar valurile acestui cântec se revărsau în văzduh, până departe în hăurile cerului, ecoul preluându-le cu multiple reverberații, până hăt departe, în Țara Zăpezilor. Dar murmurul melodios al norilor albi n-a mai reverberat în inimile amorțite ale celor din Țara Zăpezilor. Pentru că, imediat după înfrângerea lui Ghiocel, slujitorii Iernii au început represaliile, acoperind din nou câmpiile înverzite, cu straturi groase de nămeți, viscolite de soldații lui Viscorilă. Peisajul era dezolant. Parcă nici nu
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
ți-o poate transmite la simpla lectură, așa încât, ești nevoit să nu mai lași cartea din mână ca să nu întrerupi vraja, misterul, magia născute din lucruri cunoscute și necunoscute, mărturii pierdute și regăsite, ecoul vocilor care încă mai stăruie primprejur, reverberând înaltele spații la care ai vrea să accezi, o dată cu personajele evocate. Și pentru că nimeni nu știe a reda mai fidel tăcerile pline de tâlc, ezitările, atmosfera rurală din Siliștea-Gumești, lumea satului moromețian, așa cum a fost ea odinioară, pe vremea când
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
creator de literatură umoristică. Inventează un stil și un „mecanism comic” în care aproape fiecare cuvânt e îmbibat de umor. Umorul lui Schor nu este de o singură folosință, ca un banc, terminat odată cu poanta și cu râsetele. Umorul schorian reverberează mult după lectură, te pune pe gânduri. Te îmboldește la meditație. Varietatea procedeelor folosite de Schor pentru producerea umorului și stârnirea râsului merită cercetate mai pe larg decât permite spațiul acestei pagini. M-aș gândi să revin. Merită. Schor e
CELE TREI TICHII FERMECATE ALE LUI DOREL SCHOR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1427466141.html [Corola-blog/BlogPost/368215_a_369544]
-
Seninul o primește, Că notă muzicală, Văzduhul ce-l plutește, Cu triluri îl presoară Spărgând nemărginirea Tabloului pictat, Iar cântu-i e solirea A norului chemat. Un fulger brazdă cerul Și-un tunet îl urmează. Se sparge-n mii oțelul... Clocot reverberează... Se-adună uriașii, Se lupta-n lănci și săbii. În fugă le sunt pașii Și-n fug-a lor corăbii... Potop dezlănțuit Din nouri se prăvale. Albastrul infinit Nu poate-i stă în cale, Până când negrii cai Desparte luptătorii, Purtându
ZI DE VARA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1438509379.html [Corola-blog/BlogPost/372105_a_373434]
-
Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Să nu uităm, niciodată, de unde venim, De iarbă, de flori, de casa părintească; Locurile natale ne bucură din senin, Să nu uităm, niciodată, de unde venim. Reverberează-n noi acelaș dor sublim, Ciudata nostalgie de dragoste firească; Să nu uităm, niciodată, gestul unanim, De-a ne iubi tainic, limba românească. Referință Bibliografică: SĂ NU UITĂM / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII, 16
SĂ NU UITĂM de GEORGE PENA în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/george_pena_1487235552.html [Corola-blog/BlogPost/376019_a_377348]
-
sunetul mă rostogolesc printre pietrele surzilor/ Muții îmi vorbesc, își cască gurile a uitare/ cuvântul își pierde forma în furtuna gândurilor” ( „Întreb stabilopozii de ce” ). Prin tăcere, poeta află o poezie de dincolo de cuvânt, situată în umbra lui, spre care îi reverberează toate sensurile. Însă, numai prin invocare începe să îi înțeleagă cântecul. Sarea pe care autoarea vrea să o adauge cuvântului ar fi una asemănătoare celei din bucate, neaflarea ei dizolvând însăși condiția de poet și implicit, creația. Este vorba de
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1428904247.html [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]