1,196 matches
-
substanță unei opere mult mai bogată în înțelesuri. Istrati a putut recrea acest univers pentru că era al său. Se ivise aici și trăise aidoma eroilor săi. Dintr-o astfel de lume ies uneori caractere. Dar adesea apar suflete labile, de revoltați rătăciți care eșuează acolo unde n-aveau ce găsi. E, desigur, o prejudecată că opera să e autobiografie nuda, mereu reluată și reconstituita. Scriitorul Istrati e un imaginativ și destule episoade - chiar cărți - trec dincolo mult de experiență trăită. Dar
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
prăbușește sub povara rentabilității, invadată de sirenele devastatoare ale tehno-științei, de lăcomia puterii prin mondializare - noua sclavie -, dincolo de toate acestea, există Prietenia și Iubirea". Ceea ce mă șochează mult e faptul că atâția oameni sunt dezgustați acum și, mult mai puțini, revoltați. Da, căci aceia care se revoltă acționează, în timp ce ceilalți rămân pasivi... ...da, pasivi. Ei sunt dezgustați de anvergura problemelor, de complexitatea lor. Care e felul dvs. de a vă revolta? Desenul? Da, și totodată sunt două lucruri: manifestul, care înseamnă
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
29.IV.1960, capitularea lui Blaga: "Dureroasă bombă, zi neagră în calendarul spiritualității românești. În ăContemporanulă cu data de mai sus e tipărită scrisoarea de capitulare a lui L. Blaga/.../ Durerea e atît de mare, încît lumea nu e nici macar revoltata: e numai întristata, profund întristata. Faptul apare, în parte, ca o fatalitate. Se crede că departe trebuie să fie mers lucrurile în țara noastră pentru că și Blaga să fie nevoit să cedeze...". Cineva i-a spus în acea zi lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
de același tratament se bucură din partea lui Alexandru Călinescu ceilalți membri ai grupului "Țel Quel" în particular și ai "intelighenției" "progresiste" franceze, care făcea legea în anii ^60-^70, în general. Poveștile cu "Țel Quel" ni-l dezvăluie pe Călinescu revoltat nu atât din cauza faptului că, "pe cât de inteligenți", țel quelistii erau "pe atât de plicticoși, până la ilizibili în producțiile lor", cât de fascinația (morbida, am spune noi azi) a grupului față de odioasa revoluție culturală chineză și de gândirea maoista. Cinismul
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
Singer, m-am gîndit ce minunată ar fi o ecranizare a unora dintre ele. Incursiunea în lumea tradiției, a ritualurilor evreiești, zăbovirea pe detalii de ceremonial, surprinderea atitudinii membrilor habotnici ai comunității și situarea, la pol opus, a rătăcitului, a revoltatului ar fi în sine imagini, de o mare frumusețe și finețe, pe care aparatul de filmat le-ar culege pur și simplu, oferindu-le o dimensiune în plus. Tîrguri și tîrgoveți, sate părăsite și uitate, vînzoleala de pe lîngă sinagogi și
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
active: "Toate epitetele și-au luat cîmpii din poemele mele./ Singur extatic amar construit din bucurii retezate/ stau atent să văd unde-și mai înfige colții/ Metaforă./ Dimineață umbră ta seamănă cu un clopot/ mi se spune/ cu un palimpsest revoltat./ Deasupra întîmplării de-a nu fi/ nimic și nimic/ dedesubtul întîmplării de-a nu fi/ nimic și nimic/ oglinzile acoperă singurătăți voiajere/ pe limbă dulce-amară înflorește furtună/ singur extatic amar/ stau atent să văd unde-și mai înfige colții/Metaforă
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
Despre revistele literare În ARGEȘ (nr. 5), Liviu Ioan Stoiciu reproduce un dialog pe care l-a avut cu Ștefan Agopian, pe tema revistelor literare: „E de neconceput să dispară revistele literare, i-am spus lui Ștefan Agopian la telefon, revoltat că astfel de reviste sunt în pericol să dispară, nesusținute public financiar. Nu e chiar așa, mi-a răspuns fostul candidat la președinția USR (azi, pe piață, cu o carte de succes, multipremiată - Scriitor în comunism), uită-te la ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
patronimică la filosoful angoaselor Barocului, Blaise Pascal: „Sunt singur...”. Dacă genialul matematician și fizician s-a retras la 31 de ani la Mânăstirea Port-Royal pentru a scrie celebrele antume Scrieri provinciale și postumele Cugetări, protagonistul lui Nedelcovici s-a ascuns, revoltat și intransigent, încă din liceu într-o lume interioară a cărei frontieră e trasată de disprețul față de Zeitgeist-ul lumii contemporane bolnave și pervertite, iar centrul de echilibru devine o din ce în ce mai mare izolare în muzică. Mai precis, jazzul și toate formele
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
special, tăcut, introvertit, destul de singuratic pentru un jazz-man.” (p. 201), îl descrie Relli când s-au reîntâlnit după mulți ani. Dar, un vechi prieten de liceu îl știe cu totul altfel: „În realitate ești un trăsnit, nebun, un rebel, un revoltat, un provocator și chiar... un anarhist!” (p. 16) Deci, un „robespierre” care a greșit epoca... Văzând, după un timp, că nici muzica nu mai poate ține realitatea dureroasă dincolo de „frontiera Eului” construită artificial și nu-l poate salva de „monstruozitatea
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
să și le apropie, nu vede de la început miza cea mare, dar știe să lupte pentru ea. În Walesa, Wajda insistă să vadă, în primul rând, nu omul providențial al Solidarității, un om cu puternice motivații ideologice, ci un om revoltat, cu un bun-simț elementar a cărui expresie devine colerică, un om care nu poate să tacă. Ceea ce ține de dimensiunea politică a formării sale nu are de-a face cu ideologia, ci cu înțelegerea mecanismului psihologic al angrenajelor umane din
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
preotul trebuie să fie interlocutorul ideal, cum l-ar numi teorii pragmatice moderne: el trebuie să asculte dînd semne încurajatoare că aude și pricepe ce i se spune, fără însă a sugera vreo clipă că judeca, sau că e tulburat, revoltat, ori înspăimîntat de ceea ce află. Pentru a menține un asemenea dificil echilibru, uneori sînt necesare chiar atitudini aparent contradictorii: conferințele ecleziastice ale Diocezei asupra penitentei din 1695, de pildă, îi cer confesorului în același timp "că nu cumva să facă
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
aceștia tremurau sub ploaia măruntă, trăgând fiecare de un cearșaf, dăruit, mi s-a spus, de vreun turist. Când am ieșit din restaurant, cel mic, închircit, era nemișcat și am spus chiar, că va muri până la ziuă, apoi am exclamat, revoltată: "- Dar de ce sunt lăsați așa, de ce nu-i duc? - Cine? - Poliția! (știam ce știam, venind din țara cu "miliție"). - Unde?" Colegii au dat din umeri resemnați, grăbindu-mă să urc în mașină. Și iată că trăiesc acest coșmar acum, la
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
a crezut în această himerică promisiune. Dar Antonescu era mai dinainte înțeles cu Fabricius, ambasadorul Germaniei, să facă guvern cu legionarii și să se alăture Axei. Ceea ce Antonescu a și făcut, decretînd statul național legionar la 14 septembrie 1940. Maniu, revoltat, a alcătuit un memoriu aspru (de comun acord cu Dinu Brătianu) în care îi reproșa procedeul, socotit fatal intereselor țării. Hudiță a fost însărcinat să-i înmîneze memoriul generalului Antonescu. Generalul a răspuns că a procedat cum se cuvine, relatînd
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
a fost aceea că presa își alienează cititorii făcându-i să nu mai aibă o percepție reală a ceea ce se întâmplă în propria lor țară. Prima pagină e cea care dă pulsul, și-a justificat reacția acest cititor neprevenit și revoltat de mizerabilismul ziarelor. Normalitatea începe să pară astfel nebunia, alcoolismul, depresia psihică. Și dacă îți începi ziua cu un asemenea tablou, pe lângă greutățile pe care oricum le ai, ești și mai deprimat și mai lipsit de motivație. În schimb, capeți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
aș include și enumerarea, exasperarea seriilor de sinonime: "tremurînd de spaimă, nădușiți de groază, porniți în orice clipă să dea birul cu fugiții, neîndemînateci, stupizi, buimaci" (p. 102); "nebunul, dobitocul și caraghiosul de mine" (p. 111); "foc supărat, întristat, indignat, revoltat, amărît, cătrănit, mîhnit peste măsură, cu sufletul acrit și răscolit de stilul ultimei tale scrisori - circumlocuțional, simandicos, obsecvios, fastițios, năzuros, meandric, contabilicesc" (p. 165). O imagine mai exactă a varietății stilistice ar putea-o da doar citarea, imposibilă în acest
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
Gheorghe Grigurcu Piața Universității a fost o explozie de romantism. Urmare directă a Revoluției din decembrie, ea a cumulat atîta inocență revoltată, încît avea șanse minime, în contextul istoric vicios în care s-a produs, de-a ajunge la alt rezultat decît cel al unui simbol. Apreciată drept "cel mai curat parlament din istoria României", Piața a întrupat dragostea exasperată pentru libertate
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
un fel de nouă iobăgie. Din acest punct de vedere, cultul postum al personalității dictatorului este doar vârful unui aisberg. Va fi poate nevoie de o nouă libertate și de o nouă revoltă, care să se opună mentalității de iobag revoltat. Dar instinctualitatea nu este doar ofensivă, ci se manifestă, prin chiar dinamica ei, și ofensator. Dacă există un specific românesc al acestei dinamici, atunci el provine din promiscuitatea presupusă de alianța în rezistența - pasivă și îndelungată - a majorității românilor la
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
temperamentului eruptiv al lui N. Steinhardt, care detestă gradul zero al scriiturii. Mai mult decât atât, expeditorul îi reproșează la un moment dat destinatarului, pe un ton patetic, că nu primește de la el scrisori la fel de înflăcărate: " Foc supărat, întristat, indignat, revoltat, amărât, cătrănit, mâhnit peste măsură, cu sufletul acrit și răscolit de stilul ultimei tale scrisori - circumlocuțional, simandicos, obsecvios, fastițios, năzuros, meandric, contabilicesc și, în general, cu totul lipsit de prietenie - de parcă nu mi-ai scrie mie, ci nu știu cărui ștab ori
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
redevine prim ministru. Regele nici că se gîndea să dea curs condițiilor puse de Maniu. Refuză să se recăsătorească cu Elena (o silea, pe ea, să spună că ea refuză) și, curînd, o readuce în țară pe Elena Lupescu. Maniu, revoltat (inutil, dacă l-ar fi cunoscut pe rege), la 9 octombrie își dă din nou demisia de premier și, de atunci, devine un adversar constant al regelui Carol al II-lea. Autorul biografiei lui Carol pe care o comentez, Paul
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
și absurdă, bîntuită de sublim și derizoriu, reprezentînd ironic sau satiric în desen prin acele linii care subliniază tenta negativă. Tango, una dintre cele mai jucate piese a lui Mrozek este mai mult decît atît. Ea conține comentariul cinic și revoltat al însuși autorului, derulat pe zeci de pagini, ca explicație la imagine, dedesubtul caricaturii. Sînt mai multe chei care îți îngăduie accesul în codul lui Mrozek. Evident, nu toate cheile pe care le încearcă regizorii se și potrivesc. Și nu
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
justițiar, fără urmă de subversiune. înțelegem mult mai multe lucruri despre vremea de atunci din radiografia neutră a unei ședințe de cancelarie sau din campania de strîngere a borcanelor unde se întîlnesc cei doi, decît din mii de pagini cu revoltați și inadaptați care bîntuie marile noastre romane dostoievskiene. Iar dragostea n-are nimic din artificialul insuportabil din romanele lui Nicolae Breban sau Augustin Buzura. După ce în fine cei doi fug împreună, dragostea pe care ei o trăiesc și pentru care
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
de Perec) și chiar "lustruiește o pereche de cizme" pentru că, în cele din urmă, "să atace". Parcurs dificil însă, deoarece atitudinea unchiului său o irită și nu ezită să-l taxeze, opunînd încercării acestuia de a nu fi niciodată un revoltat social, o altă formă de revoltă, diferită de cea a "cîtorva manifestații dansate și cîntate" (la care participase în 1968, fapt ce o desparte de Eugen Ionescu al carui remarcabil portret îl face), mai curînd una de rezistență, "surda, îndîrjita
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
semne, uneori extrem de palide, ale unei anumite realaxări în ceea ce privește relația artei, și a artistului implicit, cu lumea reală și cu mediile de afaceri. Suspiciunea reciprocă, sentimentul frustrant, mărturisit sau nu, că spațiul celuilalt este inaccesibil, că lumea artistului este fundamental revoltată și incurabil pauperă, iar mediile de afaceri funciarmente acefale și obligatoriu insensibile, nu este decît o construcție rudimentară a propagandei comuniste și un produs al mentalității bastarde specifice comunităților asistate. De-a lungul întregii istorii a culturii, inclusiv în momentele
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
el însuși fiind totodată complet deschis unei isolite experiențe de cunoaștere. E surprins să descopere că în vreme ce Virginia Woolf e practic necunoscută în mediile literare ale Leningradului, numele unor scriitori britanici obscuri sînt pe buzele tuturor. E surprins, dar nu revoltat. Un librar împătimit de meserie, dar lipsit de posibilități și mult prea naiv în privința viitorului, îl înduioșează fără a-i stîrni o milă degradantă. Berlin izbutește întru totul să-și păstreze o atitudine firească, pe potriva curiozității celui aflat pentru prima
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
utilizat de Petrarca, desemnînd sentimentul dragostei transfigurat de bătrînețea sau boala iubitei. * Excesul e facil în sine. De unde dificultatea de a-l identifica cu păcatul, de a-i realiza gravitatea. * "Trecem pe lîngă absurditate și nu ridicăm măcar o sprînceană revoltați; auzim neghiobii și nu zbîrcim măcar din- tr-o nară dezgustată; vedem impostura și ticăloșia și zîmbim frumos ca la întîlnirea celor mai bune cunoștințe" (I.L. Caragiale). * "Lumea actuală, lipsită de o autoritate consacrată, pare plasată între două imposibilități: cea a
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]