42,154 matches
-
semnificația acestuia. Așadar, există cel puțin o problemă. În al doilea rând, nu pot să nu recunosc că mă apropii cu sfioșenie și emoție profundă de plăcile acelea de bronz unde, în relief, sunt numele celor care au murit la revoluție, unul dintre ei fiindu-mi coleg de clasă, prieten și murind, la 22 decembrie 1989, la numai câțiva pași de mine... Mă apropii că de o catapeteasma modernă a unui alt altar, iar cei de acolo nu au nicio vină
Cum vad eu tzeapa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83040_a_84365]
-
ciudată asupra a ce înseamna crăciunul, în speță nu prea iau semnificațiile religioase ca atare... în fine, articolul pare foarte pertinent, ca un semnal de alarmă în perioada asta. apropos de perioada asta, va mai fi vreo comemorare pentru eroii revoluției, cum a fost anul trecut? Da, decembrie nu prea mai e foarte sincer cu noi, mai ales de cand ne-am americanizat inclusiv la nutrit pofta de stat la cozi în supermarketuri de sărbători. Dar totuși, nu înțeleg resentimentul asta. Nici
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
YM-ul pe Palm dacă și-a lăsat Mac-ul să descarce un film în altă cameră. Metrosexualul a fost cândva definit simplist că un barbat hetero care arata ca un bărbat gay. Reacția în fața acestui schematism idiot a fost revoluția (sau confuzia, după retrosexuali) apariției pansexualilor, a celor care refuză să califice experiență sexuală după criteriul hetero/homo/bi, după numărul partenerilor sau după practicile sexuale. Pansexualul nu are un comportament obsesiv-compulsiv legat de sex, este doar o persoană cu
Nimic despre metrosexuali by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83072_a_84397]
-
și Creangă la întîlnirile Junimii, cînd avea chef de gargara și citit din celebra lui “Poveste a..”. Singura problemă e că mă simt abuzat sexual de informatie. Deși cu ea mă ocup. Ce bine că nu eram mai mare în preajma revoluției, altfel ieșeam și eu pe străzi și acum eram mare politician, înjurat de toți și cu somn iepuresc de frica DIICOT-ului. Mi-a placut blogul...aș vrea să adaug o chestie, înainte să ne simțim “expirați” cred că toți
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
adresat-o Monei Musca în paginile Cotidianului. Eu cred altceva. Cred că Gabriel Liiceanu s-a păcălit singur. Și cred că furia lui e prost direcționată. Aveam 14 ani când am citit Apelul către lichele: Trecuseră deja 6 ani de la Revoluție și textul tot m-a impresionat. A rămas, de-atunci, un mic îndreptar moral, un fel de «cele 10 porunci» ale eticii de tranziție. «Să nu fi fost securist», «să nu fi fost colaborator», «să nu fi fost delator» au
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
atât de logice și de evidente, nici nu le-au trecut prin cap! nici n-au auzit de așa ceva! ne-am dus dracu’! Si asa ne-am rezolvat întotdeauna problemele. Am ieșit, resemnați. din scenă. Asta am făcut și înainte de revoluție și acum, după 18 ani, fugim tot de ei, de cerberii comunismului. Mi-a placut de Liviu Mihaiu, deși poate un pic tardivă reacția lui, l-a cam pus la punct. Eu sper că omul acesta să moară chinuindu-se
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
greacă veche despre orașe făcea distincția între Polis și Hinterland (deși cuvântul nu provine din greacă veche!), acest contrast teritorial apare frecvent chiar si in dialogurile lui Platon. Hinterlandul este menținut de Natură, si Hinterlandul susține orașul. Însă, după inițierea Revoluției Industriale, orașul își modifică hinterlandul, atât prin exploatarea resurselor naturale, cât și ca un loc al descărcărilor reziduale. Cea de a doua perspectiva asupra reușitei observate la Kalundborg este adusă de specialiștii nord-americani în Ecologia Industrială (în special cei din
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
din 1993, — “The Ecology of Commerce” -, la ora actuală hinterlandul, baza tradițională a sustenabilității pentru un oraș, își mai poate salva existența inalterată, păstrându-și valoarea să de ‚capital natural’ și evitând funcția degradanta ce i s-a atribuit de către Revoluția Industrială, -aceea de „groapă de gunoi” pentru reziduurile industriale -, doar cu o condiție : „Deșeurile unui proces industrial trebuie să devină materie primă și/sau energie pentru un alt proces industrial. Un « model ecologic » al comerțului implică incorporarea în gândire a
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Daniel Cristea-Enache DANIEL CRISTEA-ENACHE: Stimate domnule Cristian Tudor Popescu, sunteți, în literatura și jurnalistica noastră, una dintre vocile afirmate puternic după Revoluția din decembrie 89. Erați și înainte implicat în creația și în cenaclurile de literatură (de la cele S.F. și până la "Junimea" lui Ovid. S. Crohmălniceanu) - totuși, uitându-ne în urmă la acea perioadă, ea pare a fi, în cazul Dvs., una
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
și în cenaclurile de literatură (de la cele S.F. și până la "Junimea" lui Ovid. S. Crohmălniceanu) - totuși, uitându-ne în urmă la acea perioadă, ea pare a fi, în cazul Dvs., una de underground. E corectă această percepție? Ce a însemnat Revoluția din 89 pentru Dvs., ca om și ca scriitor? Ce s-a câștigat și ce s-a pierdut, o dată cu ea? CRISTIAN TUDOR POPESCU: Cred că termenul cel mai potrivit ar fi underskies. Erau vaste cerurile acelor nopți petrecute în poienile
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
libertatea, cu o nedumerire de bun simț, stîrnită de schimbarea istorică menționată și coroborată prin vizitarea tezelor celebre în materie, de prefirarea unor sintagme ale lui Platon, Spinoza, Kant, Hegel, ca și de rememorarea sîngeroaselor ei jaloane care au fost Revoluția franceză și Revoluția rusă ("n-o voi ști probabil niciodată"), dar a realizat, ca într-o iluminare, ce înseamnă lipsa de libertate: "ea înseamnă să asiști la un unic program TV de trei ore pe zi, identic în inepție, să
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
nedumerire de bun simț, stîrnită de schimbarea istorică menționată și coroborată prin vizitarea tezelor celebre în materie, de prefirarea unor sintagme ale lui Platon, Spinoza, Kant, Hegel, ca și de rememorarea sîngeroaselor ei jaloane care au fost Revoluția franceză și Revoluția rusă ("n-o voi ști probabil niciodată"), dar a realizat, ca într-o iluminare, ce înseamnă lipsa de libertate: "ea înseamnă să asiști la un unic program TV de trei ore pe zi, identic în inepție, să citești doar un
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
o întreagă rețea de import și distribuție a... ficățeilor din Ungaria, folosind dotările tehnice ale teatrului, toată lumea bîrfește pe toată lumea, prin presă circulă zvonuri abracadabrante, iar el e tîrît prin tribunale de un fost director dat afară din teatru la revoluție, acum cu certificat de revoluționar, care vrea anularea concursului. După schimbarea guvernului, cei care vor capul directorului Ungureanu sînt noul ministru și secretarii săi de stat, o altă serie de zvonuri, privind demisia lui, apărînd în presă cu mult înainte
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
la Constanța, de către bunicul meu, Agop Zam-baccian. Se pare că și străbunicul meu, Aram Zambaccian, se ocupa cu negoțul." Muzeul Zambaccian a fost închis după 1977, cînd tablourile au fost transferate la Muzeul Colecțiilor de pe Calea Victoriei, și redeschis chiar după Revoluție. Re-vista ne reamintește și că s-au împlinit 10 ani de la moartea Andei Călugăreanu. În PIAȚA LITERARĂ nr. 17, un interviu cu dl Gh. Grigurcu. Să relevăm două lucruri. Mai întîi un elogiu al cronicii literare, care, i se pare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
Răspund: toate emisiunile moderate de dl Dan Diaconescu erau, de soiul lor, din cale afară de lungi, aceea în care s-a produs dl C.V.T. intrând, așadar, perfect în cadrul obișnuit. Altcum, enormități, grozăvii, mișelii, dl Corneliu Vadim Tudor profesează încă dinainte de Revoluție, în presă, la televiziune, acasă în vestibul, de la ferestre, bănuim că și în somn sau pe masa de operație. Ele au provenit însă, și întotdeauna, nu de la bărbatul politic - stăpânit în manifestări și îndeobște aplecat spre mișcări generoase - nu de la
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
s-a lăsat prea mult așteptat, dar care ar putea fredona cu Edith Piaf, în fața oglinzii, pieptănîndu-și cochet părul și aranjîndu-și nodul cravatei, "Non, je ne regrette rien"? Despre Theodor Cazaban se știu puține lucruri în România de azi. înainte de revoluție vocea sa putea fi auzită în emisiunile culturale ale postului de radio "Europa liberă". Numele său apare frecvent în jurnalele și memoriile unor reprezentanți ai diasporei românești din Paris, de cele mai multe ori în contexte favorabile, dar legat de anumite situații
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
gazul, iar peste o lună apa rece. Culmea incoerenței e că principalii autori ai jafului sunt un peremist și o udemeristă! Așa încât, duplicitarul Voltaire, care pe de-o parte făcea elogiul "cultivării propriei grădini", iar pe de alta pregătea otrava revoluției comuniste, ar face bine să se ducă naibii!
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
au scos recent pe Ștefan cel Mare din cartea de istorie proastă pe care au învățat-o ca să-i alunge pe investitorii turci. Toate guvernele au dorit ca România să intre în NATO și în UE. După treisprezece ani de la revoluția anticomunistă, opoziția cea mai importantă la actuala guvernare este de tip naționalist și extremist. Toate acestea arată că societatea civilă a fost stopată din pricină că formele noi împrumutate au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
întîmpla decît într-un singur caz: atunci cînd vii nădușit de la chef și ai cam pierdut numărul paharelor. Boris Caragea l-a înfățișat pe Lenin într-o astfel de ținută, adică în strictă și elocventă conformitate cu viziunea caragialescă asupra revoluției: "Steaguri, muzici, chiote, tămbălău..." Tot din articolul menționat mai aflăm că Mihai Buculei este artistul cel mai potrivit spre a umple golul din Piața Scînteii: "Elev al lui Boris Caragea, al cărui atelier îl și folosește acum, el pare a
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
fotografie din revistă, el seamănă izbitor cu o moară de vînt, părînd gata, deși imobilă, să-și anime aripile la prima adiere. Lucrarea discipolului devine astfel o emblemă străvezie a liber-schimbismului, efectuînd totodată un subtil racord cu viziunea maestrului asupra revoluției. Salutăm cu bucurie apropiata înfăptuire a proiectului, sugerînd ca pe soclu să fie gravată strofa a doua a Imnului P.L.S.: Își schimbă lupul la soroace părul, Iar omul schimbă slujbe sau idei. Schimbarea oțelește caracterul La tineri, la bărbați și
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
cadru au fost organizate statele pe care le numim, în zilele noastre, democratice. Cum stau lucrurile la noi? Este neîndoielnic faptul că, în decembrie 1989, în România a avut loc o schimbare care poate fi denumită revoluționară, cu observația că revoluția la care au participat timișorenii nu a reușit încă. Amintita schimbare a indus și ideea de democrație. Pentru a o caracteriza, diverse persoane (de obicei oficiale) au folosit sintagme (oricum originale) precum: democrație tânără, democrație fragilă, democrație incipientă, etc. Cred
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
privilegiată sí că frecvență, precum sí adausul de broderii pe canavaua existența (chiar acceptarea invaziei de termeni englezești sau de argou mai ales "romaní") denotă, ca întotdeauna, "ceva". Toți - sau mai toți - cunoșteam, "înainte de-", cum se pune (adică, "de revoluție", ori "de 1989" etc.), zicală "Să(-i) moară capră vecinului!". Nu are rost să discut din care cauza acest animal blajin, poate cam prostuț, dar nepretențios sí scoțând lapte chiar de pe râpi mai ponosite, este evocat sí în alte zicale
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
Dramaturgia românească, genul situat cel mai mult în umbră din toată literatura română postbelică, necesită revizuiri, cu atît mai mult cu cît nu avem sinteze critice recente consacrată ei, iar ierarhiile și analizele existente datează în mare parte de dinainte de Revoluție. Volumul de micromonografii critice al lui Romulus Diaconescu nu ne oferă însă o revizuire, ci o recapitulare a operelor unora din dramaturgii cotați ca cei mai importanți din perioada postbelică. Deși miza afirmată a cărții este semnalarea cîtorva dramaturgi de
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
1966 și 1974 și premiul UAP pentru artă monumentala - 1964. Locuiește în București și este soția sculptorului Vasile Gorduz. Au trecut deja cîțiva ani de cînd a fost amplasată la Timișoara, în cadrul complexului de monumente cunoscut sub numele de Memorialul revoluției, compoziția Sf. Gheorghe a sculptoriței Silvia Radu. înainte de a fi trimisă spre a-și ocupă locul rezervat în minusculă Piața Sf. Gheorghe, lucrarea a fost expusă o vreme, pentru a fi văzută și de către bucureșteni, în curtea Muzeului colecțiilor, în
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
învechiți în concepte și măsurători din satelit, există poliție și servicii secrete, mijloace de manipulare a opiniilor... Există, în sfârșit, teama de luare cu asalt a aeroporturilor, intrarea cu forța în hotelurile rămase fără turiști (ironie al adresa așa-zisei revoluții din 1974, când clădirile mai de seamă din Portugalia au fost ocupate de "revoluționari"), există mai ales vânătoarea oarbă, fără sens a celor patru inși "premonitori", capabilă în orice moment să transforme solii în inamici. Povestea celor patru, căutarea lor
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]