137 matches
-
cărora iacobinii au triumfat. În 1794 rămășițele pămîntești ale lui Jean-Jacques Rousseau au fost aduse la Panthéon, bustul lui fiind așezat în Sala Adunării Constituante, alături de busturile lui Voltaire, Franklin și Washington, iar Robespierre în discursul său aduce omagiul "acestei revoluțiuni al cărei precursor era" și îi decernează "funcția de învățător al speciei umane". Rousseau a lăsat generațiilor următoare o comoară extraordinară. Émile a fost cea mai influentă lucrare din domeniul educației după Republica lui Platon. Confesiuni a reprezentat cea mai
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
revoluționare din Lombardia. Ele conturează, În conștiința cititorului, imaginea unei zone incandescente, frecvența referirilor generând adevărate clișee: „din Italia citim știri tot Îngozitoare”; „În Sicilia citim adese despre scene sângeroase”; „Înștiințări despre complote mari”; „hârtiile revoluționare lipite pe păreți”; „nemulțumiri, revoluțiuni, adunări cu zgomot șcl.”; „bătăile sângeroase Între soldați și popor” etc. Desigur, Într-o bună măsură, interesul față de asemenea știri se datora și caracterului lor spectaculos, notei de senzațional care răspundea așteptărilor unor cititori animați de o sensibilitate modernă. Gustul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Romania, estratto da Atti del XLVI Congresso di storia del Risorgimento italiano, Istituto per la Storia del Risorgimento, Roma, 1974. Delureanu, Ștefan, „Români alături de Garibaldi În expediția «celor o mie»”, În Revista de istorie, 35, 1982, nr. 10. Densușianu, Nicolae, Revoluțiunea lui Horia În Transilvania și Ungaria. 1784-1785, Tipografia Carol Göbl, București, 1884. Dima, Alexandru, Principii de literatură comparată, Editura pentru Literatură, București, 1969. Djuvara, Neagu, Între Orient și Occident. Țările române la Începutul epocii moderne, Editura Humanitas, București, 1995. Dragomir
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Teodor, Istorici români și probleme istorice, Fundația Culturală „Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1993, pp. 103-167. Ștefan Pascu, Revoluția populară de sub conducerea lui Horea XE "Horea" , Editura Militară, București, 1984, cap. 2: „Izvoare și istoriografie”, pp. 30-56. Nicolae Densușianu XE "Densușianu" , Revoluțiunea lui Horia În Transilvania și Ungaria. 1784-1785, Tipografia Carol Göbl, București, 1884, pp. 6-24: „Literatura revoluțiunii”; pp. 25-28: „Fontânile istorice ale revoluțiunii”. David Prodan XE "Prodan" , Răscoala lui Horia În comitatele Cluj-Napoca și Turda, Imprimeria Națională, București, 1938, pp. 3-15
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Pascu, Revoluția populară de sub conducerea lui Horea XE "Horea" , Editura Militară, București, 1984, cap. 2: „Izvoare și istoriografie”, pp. 30-56. Nicolae Densușianu XE "Densușianu" , Revoluțiunea lui Horia În Transilvania și Ungaria. 1784-1785, Tipografia Carol Göbl, București, 1884, pp. 6-24: „Literatura revoluțiunii”; pp. 25-28: „Fontânile istorice ale revoluțiunii”. David Prodan XE "Prodan" , Răscoala lui Horia În comitatele Cluj-Napoca și Turda, Imprimeria Națională, București, 1938, pp. 3-15: „Stadiul cercetărilor și contribuția lucrării de față”. Ștefan Pascu, „The Publication of Sources concerning the Horea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Horea XE "Horea" , Editura Militară, București, 1984, cap. 2: „Izvoare și istoriografie”, pp. 30-56. Nicolae Densușianu XE "Densușianu" , Revoluțiunea lui Horia În Transilvania și Ungaria. 1784-1785, Tipografia Carol Göbl, București, 1884, pp. 6-24: „Literatura revoluțiunii”; pp. 25-28: „Fontânile istorice ale revoluțiunii”. David Prodan XE "Prodan" , Răscoala lui Horia În comitatele Cluj-Napoca și Turda, Imprimeria Națională, București, 1938, pp. 3-15: „Stadiul cercetărilor și contribuția lucrării de față”. Ștefan Pascu, „The Publication of Sources concerning the Horea XE "Horea" ’s Revolt”, Rumanian Studies
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de avocat, S. învață la Arad, Sibiu și Blaj, din 1887 la Institutul Teologic din Arad, înscriindu-se în 1889 la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, unde își ia licența în 1896, cu lucrarea Românii în revoluțiunea lui Gheorghe Doja (1514), publicată în revista „Arhiva” din Iași și, separat, într-o broșură (1897). Rămas în București, este ajutor de bibliotecar la Academia Română (1895-1898) și funcționar la Arhivele Statului (1898-1900). Revenit în Transilvania, devine profesor la Școala de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
Școalele primare rurale ș.a.), precum și poezii. Versuri dau V. Alecsandri, Zaharia Antinescu, I. Savin. O comedie de Eugène Scribe traduce, sub titlul Independinții, Iacov G. Manu, iar I. Răducănescu transpune sub titlul Șarlota Corday un fragment din studiul Femeile și revoluțiunea de Jules Michelet. În 1867, la rubrica „Încercări de poezie”, e inserat un Imn cântat de elevii bursieri din Liceul Sf. Sava de Gr. G. Tocilescu, pe atunci elev în clasa a cincea de liceu, iar după câteva luni, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288365_a_289694]
-
mai știu. Și uite așa mi-am adus aminte de o altă poveste, cu un tip care în decembrie ’89 se întorcea cu tac’su de la țară, unde tăiaseră porcul. Chiar pe 22 se întorceau ei în București, unde începuse revoluțiunea. Acolo, la țară, printre țuici și caltaboși, nu auziseră de fuga lui Compostatu. Sau auziseră ceva la radio, dar confundaseră tot tămbălăul cu o piesă cu 23 August. Ajunși în Capitală, hăbăuci, cu mintea încă tulbure, la primul stop au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
odihnește. X se însoară. După ce es de la starea civilă, soacra zice: S-a sfârșit. De-acum cred că nu vei mai face prostii. Nu! răspunde ginerele, făgăduiesc că aceasta va fi cea din urmă a mea prostie! Marea cauză a revoluțiunilor este că, pe când națiunile merg înainte, constituțiile rămân pe loc. Macaulay. Totdeauna când vedeți un popor revoltat, pricina trebue căutată în greșalele guvernanților. O'Connel. Guvern bun poate fi numai pentru națiunile hotărâte să se guverneze singure. Gambetta. Et nunc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țara înzestrată cu șosele, drumuri-de-fer, telegraf, telefoane, școli, cazărmi, spitaluri, fabrici, în fine cu tot aparatul de civilizațiune pe care alte țări nu l-a putut avea decât după o muncă de sute de ani și cu prețul a multe revoluțiuni și vărsări de sânge. De unde țara noastră era într-un timp nu tocmai depărtat cutrierată de hoarde străine și bande de haiduci a căror nume ajunsese legendar; de unde pentru siguranța publică nu era decât o ceată de panțiri 1 plătiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Domniei-Voastre pănă aici și care a înlăturat toate piedecele din calea mea, nu va lăsa neîndeplinită opera sa. Trăiască România!" Negreșit că începutul domniei lui Vodă Carol n-a putut fiu scutit de oarecare zbuciumări. Noul regim venea în urma unei revoluțiuni de palat, în urma domniei agitate a lui Vodă Cuza, într-un timp pe când partizele politice, nefiind bine diferențiate, o întreagă confuziune domnea în spirite, pe când ideea liberală era taxată de subversivă, de anarhistă, iar ideea conservatoare de reacționară, separatistă, pe când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
șoviniști, zicem noi, cu o nuanță de ironie. Așa o fi. Dacă însă șovinismul e un păcat, apoi cred că mai bine e să păcătuim în sensul patriotismului decât în sensul contrar. Dar grecii care au făcut mai dăunăzi o revoluțiune întreagă, fiindcă se tradusese Evanghelia în altă limbă decât aceea a lui Homer? Vedeți, nu trebuie să alergăm departe pentru a ne convinge ce poate produce un popor cu iubire de tradițiunile sale. E lucru dovedit că, precum o plantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
că în școli, în parlament, în biserici, în tribunale, în gazetele literare și politice, limba întrebuințată astăzi nu se mai asamănă cu aceea de acum 40 de ani. Influența acestei societăți a produs o evoluțiune sau, mai bine zicând, o revoluțiune în spirite, a modificat gustul publicului și l-a îndrumat spre izvoarele cele curate românești, îndepărtându-l de la obicinuința împrumuturilor și a imitațiunilor străine. Dar "Junimea" n-a lucrat numai pe tărâmul literar și științific; ea număra în sânul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sigiliul Băncii Naționale a României și Băncii Statului rus, iar cheile au fost remise - una domnului T. Capitanovici, director al Băncii, și alta domnului Kowalnitzky, gerantul sucursalei Băncii de Stat rusești. Ambele depozite au rămas păzite de o gardă specială. În acest timp, revoluțiunea se întindea în toată Rusia; țarismul se prăbușea treptat, treptat, cu mai multă sau mai puțină vărsare de sânge, iar comitetele revoluționare le luau locul. Situațiunea în Moscova devenise gravă: luptele de stradă, bombardamentul, asasinatele și prădăciunile se succedau din ce în ce mai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
În toată vara vedem câte două sau trei generații colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa de fraze și rezonamente cu care la oameni se-mbracă această emigrare a superfluenței locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluțiune contra aristrocrației, a curtizanilor reginei - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Cinis et umbra sumus. Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură, după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
În toată vara vedem câte două sau trei generații colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa de fraze și rezonamente cu care la oameni se-mbracă această emigrare a superfluenței locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluțiune contra aristocrației, a curtizanilor reginei, - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Cinis et umbra sumus. Dar, vei răspunde - părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
va fi un semizeu pentru mine, un mântuitor, poate, pentru țara lui. - Schimbați opiniunea publică, dați-i o altă direcțiune, răscoliți geniul național - spiritul propriu și caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme, făceți o uriașă reacțiune morală, o revoluțiune de idei, în care ideea românesc să fie mai mare decât uman, genial, frumos, în fine, fiți români și iar români, zise el încet și răgușit. - Cine s-o facă asta? Nu sunt toți astfel? Nu sunt toți numai receptivi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tot. Astfel ședeam lungit seri întregi cu capu-n poalele ei, pe când vitele se-ntorceau mugind greu de prin munți, iar talancele de la gâturile vacelor cu ugerul greu de lapte suna alene și melancolic prin atmosfera cea dulce a serei. Revoluțiunea ardea în câmpia Transilvaniei, dar mie ce-mi păsa de toate. Pentru realitate eu eram omorât... Nepăsare leneșă, lene de-a cugeta, lene de-a simți, abrutizarea cea mai adâncă și mai idioată, iată ce făcuse din mine amorul unei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
luna erau mai palide-n cer, cerul însuși părea mai sur. Era unul din acele spectacole mărețe, din acele tablouri uriașe pe care numai Dumnezeu le poate zugrăfi pe tabla întinsă* a lumei înaintea ochilor uimiți și a inimei înfrînte. Revoluțiunea pătrunsese-n munți. La noi, cari eram mai în poalele munților, veneau honvezii ca să recruteze oameni tineri, însă aceștia o apucase de mult la Iancu. Oamenii mai maturi așteptau ca eu să mă fac pribunul (tribunul ) lor, însă eu, în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
toate, aruncarăm pe morți afară pin ele și ne așezarăm cu toții la masă, pare-că nu se-ntîmplase {EminescuOpVII 214} nimica și parcă venisem la nuntă. Orcine va crede poate că asta nu-i cu putință, dar când ar ști cineva cum revoluțiunea și nesiguranța vieței proprii îl face pe om nepăsător pentru viața sa și face din omor și luptă o stare normală a omului, acela va-nțelege nu numai starea noastră, ci și secolii aceia unde ocupațiunea principală a popoarălor consta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
copiii, păreau a se-ntrece care pe care în cruzime și-n grozăvie. Ce era dar mai natural decât ca românii, împinși de răzbunare, să ceară dinte pentru dinte, ochi pentru ochi. Ungurii nu pusese-n scenă pe-atâta o revoluțiune, pe cât un brigandagiu, o hoție ca să zic privilegiată - și o hoție cu - atât mai scuzată, cu cât ea se esersa asupra unei națiuni de paria - asupra românilor. Numai că-și găsise oamenii! Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi! Asta era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lui de fier, teribil ca varga lui Dumnezeu. Și oare nu sunt toate popoarăle așa? Blânde și pacifice în timp de pace, fizionomia bunomă, ochii sinceri, statura aplecată de sarcina cea grea a {EminescuOpVII 221} vieței. Dar vezi-le în revoluțiune! Vezi profunditatea acelui suflet teribil care zăcea sub masca bunomiei, vezi cum presupune, de nu știe, injuriile trecutului, vezi cum aruncă lanțurile mînilor sale în fața stăpânilor fără de suflet. Și se tem stăpânii fără de suflet și-și dau averile ca să-și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-i obligat să fie virtuos, fiecine să fie drept - și când sentința acelui drept nu găsește carnefice, fă-te singur carneficele ei. Un om ucis, o literă necitită; un oraș de ars, o pagină de-ntors - iată cartea de legi a revoluțiunilor, a dreptății lui D-zeu! .......................................................................................................................................... Aici sunt mai multe pagine rupte din manuscriptul lui Toma. Or că le-a găsit de bine a le rumpe, or că vro mână streină căruia i le dedese el să le citească a avut
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
gând a o împlini fără chiar ca să-mi vină o asemenea veste. Moș Terinte îi tot da: că să vin în sat la ei, ca să mă fac popă. Scoate-or ei de la episcop carte ca să mă popească, nu te teme. Revoluțiunea se sfârșise și n-aș fi avut de ce să nu mă fac popă, ci natura mea nu suferea reverendă. Puțin după aceea era să se declare pacea de restituită, cu toate că noi, garde ale Carpaților, nu ne dizolvasem încă. Într-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]