386 matches
-
despre distanța iluzorie dintre ficțiune și realitate este o bucată care, parcursă corect, indică, cu suficientă precizie, programul teoretic al lui Dan Lungu. Iar aceasta fără a intra în fundături dogmatice. Un reportaj segmentat privitor la lumea - de o bizarerie revolută - închisă în granițele autoproclamatei republici Transnistria dă, aparent, tonul acestei proze. Spicuiesc, în continuare, din posibile intertitluri de capitole. Umbra statuilor lui Lenin se întinde peste fiecare kilometru pătrat al zonei cu statut juridic incert. O hagiografie comunistă binecunoscută nouă
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
că se pot lipsi de îngerul ei. Scria, nu demult, doamna Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga îl numea pe Gheorghe Simon, într-o cronică literară pe care i-o făcea la ultima lui carte, Duminica absențelor, "un poet orfic și lumea sa revolută": "...am intrat ca într-o altă lume, o lume revolută, a culturii, în care respectul pentru poezie era cel al orficilor, al aleșilor cuvântului. Spun orfici în chip generic, convențional, căci Gheorghe Simon este un poet al Cuvântului în sens
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
doamna Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga îl numea pe Gheorghe Simon, într-o cronică literară pe care i-o făcea la ultima lui carte, Duminica absențelor, "un poet orfic și lumea sa revolută": "...am intrat ca într-o altă lume, o lume revolută, a culturii, în care respectul pentru poezie era cel al orficilor, al aleșilor cuvântului. Spun orfici în chip generic, convențional, căci Gheorghe Simon este un poet al Cuvântului în sens primordial. De fapt, în cele două volume, apărute la un
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
adnotări simbolice: iernile scapă de inventarierea promisă printr-un subterfugiu inteligent; oricât de albe vor fi fiind ele, zăpezile nu pot avea nicicând memoria olfactivă a spumei de ras. Numai că nu aici, nu în exploatarea - cam fastidioasă și cam revolută - a senzorialului stă centrul de greutate al romanului. Așa cum văd eu lucrurile, reușita lui Petru Maier Bianu decurge - folosesc, cu bună știință, un stereotip medical - dintr-un tratament adecvat aplicat perioadei. De la oscilantul Petru Groza, trecând prin formula brutală a
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
Doamna a cultivat asiduu prietenia într-o lume săracă afectiv. Dumnezeu i-a iubit pe toți cei cărora generozitatea ei cu totul aparte le-a atins și luminat existența. Model de demnitate, Suzana Szörenyi a fost o Doamnă a vremurilor revolute, trăind după un sistem de valori astăzi tot mai rar întâlnite - abnegația și dăruirea fără rezerve, practicând exercițiul constant al disciplinei și autodisciplinei. Lumea noastră a pierdut un OM de excelență, iar cea spirituală s-a îmbogățit cu o ființă
Pianul a amuțit by Viorica RĂDOI () [Corola-journal/Journalistic/84299_a_85624]
-
și în funcție de care a fost "scris" textul. După vlăguirea și dezagregarea acestei culturi nu mai rămîne decît un "text mort", așa cum se spune o "limbă moartă". Ne aflăm deci în fața unui cerc vicios: singurul drum sigur spre cunoașterea unei epoci revolute este contactul cu produsele ei (în cazul de față "textul"), dar acestea, scoase din context, "mor", își pierd sensul. Și atunci singura speranță este să reușim să le readucem la viață. Dar cum să învii un "text mort"? Cu siguranță
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
face - trebuie să ni-l asumăm. Totuși, ce e cu viitorul? Repugnîndu-mi postura vaticinară (Leon Bloy îl numea pe profet "omul care-și amintește viitorul"), mă mulțumesc a înregistra reacțiile prezentului ca pe un soi de eșantion concomitent al perioadelor revolute și al celor ce vor veni. Un optimism exacerbat, de factura idealizării naive a "intrării în Europa", a instaurării unei democrații perfecte, taumaturgice, ni se prezintă din capul locului deplasat. Sînt înclinat a acorda mai mult credit posturii circumspecte, mereu
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
și ’60: „The New Yorker”, „Harper’s Bazaar”, „The Atlantic Monthly” (mă refer aici strict la magazinele de interes public larg.) Rând pe rând, le-am abandonat, pentru că-mi părea că sunt datate, prea legate de un moment cultural deja revolut. Nu țin minte exact împrejurările în care am început să citesc „Vanity Fair”. E posibil să fie un amănunt legat de publicarea pe copertă, în vara lui 1991, a celebrei fotografii a lui Demi Moore, gravidă în luna a șaptea
De ce m-am abonat la „Vanity Fair“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4448_a_5773]
-
după anul 1960, că s-a afirmat mai întîi în arhitectură, pentru a se manifesta apoi în arte (romanul începe să se joace cu timpul și nu mai respectă acțiunea de tip clasic, versul trăiește din aluzii culturale la epoci revolute, figurativul revine ostentativ în artele plastice etc.etc). Starea postmodernă marchează trecerea la vizualizare în domeniul comunicării (computerul); centrele de putere se modifică într-o lume care a încetat de a fi bipolară. Postmodernismul, introducînd scepticismul și relativismul cu privire la valorile
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
se implice sufletește în ceea ce parcurge cu ochii și cu mintea. Se întâmplă în această situație să am momente în care uit cu totul că este vorba de pură ficțiune sau de umbre rămase în ceața rece a unui timp revolut (ca în cazul narațiunii lui P.H.L.). Devin „personaj” alături de personajele din carte, încât m-aș îndrăgosti eu însumi de Teodora, aș iubi la fel de mult ca Domnul R. și m-aș emoționa până la lacrimi ținând copilul în brațe. Nu exagerez deloc
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
motiv al acestei duble sinucideri? Să fi uitat părinții că și ei au fost tineri? Au uitat până și tragedia marelui Brit (Shakespeare - nota scriitorului)? O fi fost o nepotrivire de clasă, ca să zic așa, precum în literatura unor veacuri revolute? Mă tem că și atunci acest motiv era exagerat de imaginația poeților. Dragostea nu era dușmănită de această nepotrivire convențională, ea se năștea chiar din nepotrivire, pentru că iubirea adevărată nu trebuie să dureze. Ea își găsește totdeauna un aliat (aparent
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
invers, cu cît trecutul e mai recent cu atît riscul de amorsare a unei posibile tensiuni este mai mare. Mai precis, cam tot ce depășește pragul ultimelor două secole nu mai are astăzi nici o miză. Cunoștințele provenite din această zonă revolută intră în cămara culturii generale, dar nu în tunelul temporal al adevărurilor fierbinți. Ele se pretează la un exercițiu intelectual de fină aranjare a informațiilor, un exercițiu în virtutea căruia evenimentele sunt ordonate după criteriul verosimilității istorice, dar în nici un caz
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
grație socială, de mare finețe psihologică și, aș spune, de mare subtilitate metafizică, pentru a uni cele două exigențe (A și B) într-o atitudine comportamentală unică și coerentă." În fine, cea de a patra conferință abordează tema ideologiilor, concept revolut teoretic, dar resuscitabil în prima clipă de ațipire a rațiunii: Ideologiile între ridicol și subversiune. "Scopul meu - recunoaște conferențiarul - este să vă și amuz, evocând ridicolul ideologiilor "victorioase", dar să vă și indispun, semnalând, discret, subversiunea care vă pândește." Pentru ca
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
vuietul tăcerii din străzile pustii/ sub tinere sălcii viața pierdută" (Cu toate acestea). Ori își proiectează simțămîntul dezolant nu doar în trecut ci și într-un viitor a cărui naștere n-ar putea fi decît o lăuntrică certificare a timpului revolut: "mereu ați crezut că nu aș veni dintre voi/ îmi sîngeră în ochi lumina-acestui timp/ de aceea îi am dureros aplecați înăuntru/ asemenea femeii ce-așteaptă/ s-aducă pe lume un prunc" (ibidem). în planul poeticii, o similară, înfiorată adăstare
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
însăși; el trebuie s-o înțeleagă, s-o interpreteze, s-o evalueze, pe scurt, el trebuie să fie critic pentru a fi istoric". Iar Hans Georg Gadamer, în consens, are rezerve față de obiectivismul atît de frecvent pe planul reconstituirii epocilor revolute. întrucît se raporta la valori, apare firească atracția lui G. Călinescu față de o abordare sincronică, inclusă în diacronia inerentă na-rațiunii istorice, la modul unei perspective întoarse dinspre prezent spre trecut. E o lectură inversă, "revoluționară", pe care au practicat-o
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
în spirit autohton. Bucureștiul e Parisul lui Filimon. Descriind lumea fanariotă, el este cel dintîi prozator român pentru care această lume devine obiect de contemplare estetică, așa cum o va face mult mai tîrziu Caragiale în Kir Ianulea. Reconstituirea unei perioade revolute se realizează păstrîndu-se ferm perspectiva prezentului ("Lăutarii scoaseră din viori și cobze niște accente foarte patetice pentru timpii de atunci, dar care astăzi n-ar avea cea mai mică putere asupra simțurilor noastre", cap. VII; "Cei ce cunosc cum era
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
cînd. În al șaptelea rînd, dogma trinității îl amuțeșe pe musulman, ideea că Dumnezeu nu e unul, ci trei, părîndu-i-se de o sfruntată lipsă de măsură. Dumnezeu e unul și nu rabdă multiplicări, de aceea musulmanul vede în creștinism forma revolută și irațională a unui politeism contemporan căruia nu i se poate prevedea decît o singură soartă: sfîrșitul. În al optulea rînd, cele șapte taine ale bisericii creștine îi dau musulmanului senzația că se află parcă în fața unei religii a misterelor
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
pentru flaut și harpă, Mozaic pentru violoncel solo și Prin sunetul rezonanțelor pentru flaut, harpă, pian și violoncel. Fără a fi explicite, titlurile sugerează totuși, în maniera discret-metaforică, tipică autorului, pe de o parte, nevoia aducerii-aminte a unor "practici" - sperăm revolute -, incompatibile cu condiția umană, pe de altă parte, nevoia exorcizării prin translarea lor în zona imaginarului și a oniricului... Intuind cu certă acuitate esența spiritului iudaic, Ulpiu Vlad a transformat fiecare lucrare într-un eșantion psihologic, într-o formulă sintetică
"Rezonanțe" în memoria Holocaustului by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/9505_a_10830]
-
Istoria eternității, un soi de cochetărie a profetului ce s-a voit acesta, căruia-i stătea bine să se rostească exclusiv cu alura unui născător de adevăruri proprii. Să adăugăm constatarea, din păcate... prozaică, a matematicii, conform căreia reconstituirea realului revolut, fie și în infinitul spațio-temporal, nu e decît o iluzie (v. teoria mulțimilor a lui Georg Cantor).
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
al Ilenei Roman, La Castel din volumul Figuri de stil. Cu oarecare emoție: o înșurubare într-un Castel - al Alchimistului - figura într-unul din propriile-mi tomuri de versuri. Multe se pot petrece într-un castel pustiu/părăsit, în evuri revolute zidit și de generații de mult stinse locuit, până la extrema oboseală a podelelor, podețelor, cuhniilor. Ileana Roman a simțit prin toți porii aventura parcurgerii din beciuri în pod, pe scări trosnitoare, cu trepte și fără, într-o fantastică izbucnire de
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
poate împăca, teologul e privit cînd cu suspiciune, cînd cu complezență. Suspiciunea ține de situația ingrată în care se află: el trebuie să pară un om adaptat spiritului modern, cu toate că mesajul lui e unul picat parcă din cerurile unei Antichități revolute. În plus, e vorba de un mesaj cristic pe care nu-l poate analiza fără să-l propovăduiască. Nu poți face teorie creștină fără să fii în același timp misionarul ei. Discret sau nu, subtil sau ba, indirect în formă
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
valorizatoare: "Ajunsă la un moment de mare strălucire în Barocul înalt, când noul gust muzical caută deja alte scopuri și mijloace de expresie, fuga va cunoaște apoi perioade alternative de umbră și revigorare, atingând momente de nostalgie a unui timp revolut sub forma unui stile antico (s.a) (la Haydn), forțându-și vechile limite după gustul neconvențional beethovenian, adaptându-se la îmbogățirile de limbaj al unui romantism târziu (Brahms, Liszt, Reger, Franck), sau trăind o nouă încarnare în lumea sonoră de
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
Buican: Brâncuși - o biografie. Cum e ea, în câteva vorbe: compozită și eclectică, așa cum le stă bine tuturor lucrărilor de gen, vertebrată de o firavă tendință către care se scurg mai toate demonstrațiile, având, dincolo de bibliografia consistentă, o pasiune cam revolută a peisajului și a investigației sociale. Adică mai nimic nu ne scoate din zona atât de bine știută a discursului majoritar narativ și a analizelor îndreptate fără excepție înspre coincidențele semnificative. Toate datele, toate notele de la finalul cărții și toate
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
valorizatoare: "Ajunsă la un moment de mare strălucire în Barocul înalt, când noul gust muzical caută deja alte scopuri și mijloace de expresie, fuga va cunoaște apoi perioade alternative de umbră și revigorare, atingând momente de nostalgie a unui timp revolut sub forma unui stile antico (s.a.) (la Haydn), forțându-și vechile limite după gustul neconvențional beethovenian, adaptân-du-se la îmbogățirile de limbaj ale unui romantism târziu (Brahms, Liszt, Reger, Franck) sau trăind o nouă încarnare în lumea sonoră de mare diversitate
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
febră, își revărsa razele asupra peisajului mut și neînsuflețit. Cu toate acestea, pământul și ierburile exalau un miros deosebit, atât de puternic, că, respirându-l, îmi reaminteam anumite minute din copilărie. Izvorau în mine gesturi și cuvinte din acel timp revolut. Percepeam chiar cum unul din acele momente îndepărtate recapătă viață, cu atâta intensitate, de parcă s-ar fi petrecut ieri; mă cuprinse o amețeală plăcută, de parcă m-aș fi născut din nou într-o lume pierdută. Impresia asta se asocia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]