127 matches
-
Elena Ghica, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Alice Voinescu, Monica Lovinescu, Alina Diaconu (aceasta din urmă publicată și de revista noastră). Considerați că este utilă o dezbatere despre condiția femeii intelectuale în România mileniului III? Ar fi interesante discuțiile, colocviile, chiar revuistice pe această temă. Femeia este o efervescență a existenței; ea posedă, cum zice Nietzsche, „o pedagogie a suferinței”, ea știe să-și 106 asume limitele și eșecurile mai bine decât o fac bărbații. Cu toate acestea, ea a mușcat întâi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
altele erau, să recunoaștem, așteptările noastre imediate), le-am răspuns mai târziu cu reflecțiile ce urmează. Când o revistă de cultură cum este Contrafort e apreciată înainte de toate ca fiind echilibrată (recunoscându-se indirect existența unor extremisme în peisajul nostru revuistic), lucrul acesta atestă de fapt o stare tensionată a cititorului basarabean. Apreciindu-ne drept o „revistă echilibrată”, conchidem, în mod logic, dincolo de orice suspiciuni, că cititorul (între care persoane onorabile, la opinia cărora ținem) s-a așteptat să ne lansăm
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
elan și „suflete dezinteresate”, răspunzând nevoii „de o cultură mai intensă” și conștientă că, „pentru a făuri acest ideal”, „gustul cititului trebuie să pătrundă mai mult ca oricând în toată pătura socială”. Nu lipsește obișnuita provocare lansată centrului de mișcarea revuistică locală, cu critica prezumțiilor capitalei și ale vechii generații. Un text cu accente programatice și polemice, Provincia. O linie strategică pe frontul vieții naționale, aparținând (sub pseudonim) lui Al. Iacobescu, desfide „ironiile atât de dese, de variate și de ieftine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
și în subiectivismul său spectaculos și provocator, Hasdeu a încercat să-și îngrădească, totuși efuziunile romantice, compensând prin rigoare și analiză critică ispita evazionistă. A pus, astfel, un mare accent pe critică, noțiune prezentă la el cu ostentație, atât în revuistică și în demersurile publicistice curente, cât și în memorabila sa sinteză. Conștient de panșantul său romantic, încerca el însuși un retuș, opunându-i un anume criticism de program, fie și fără o acoperire consecventă. Se pune astfel întrebarea dacă era
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
profesor de la Liceul academic din Cluj, care în acea vreme se pătrunsese de ideile noi ale iluminismului european. Împreună cu alți cărturari, acesta înființează "Societatea francmasonică" din Sibiu. În acest mediu, e posibil să se fi născut ideea dezvoltării unei rețele revuistice puternice, în scopul răspândirii ideilor în popor și al ridicării culturale. I. Molnar Piuariu a luat pe seama sa inițiativa scoaterii unui ziar pentru români, ce avea să se cheme "Walachische Zeitung fur den Landmann", adică "Foaie românească pentru sătean" (1789
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pentru mine el a rămas doar chipul Șeferiei Estudiantine, de-a lungul a trei ani nu m-a împins spre idiomul lui și nici spre clasici, ci doar spre "sarcini de organizație" și chiar spre muribundul "Tânăr leninist" (un smârc revuistic în care din comoditate nu m-am aruncat: mă supărase faptul că văzuse în mine doar pe abilul manipulator al limbii de răchită. *** Și iată că ajung la Frog-Island (numit astfel de Rosbifalieni), unde cu timpul Elpi va fi descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Elena Ghica, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Alice Voinescu, Monica Lovinescu, Alina Diaconu (aceasta din urmă publicată și de revista noastră). Considerați că este utilă o dezbatere despre condiția femeii intelectuale în România mileniului III? Ar fi interesante discuțiile, colocviile, chiar revuistice pe această temă. Femeia este o efervescență a existenței; ea posedă, cum zice Nietzsche, „o pedagogie a suferinței”, ea știe să-și 106 asume limitele și eșecurile mai bine decât o fac bărbații. Cu toate acestea, ea a mușcat întâi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
din România (1973, 1982), Marele Premiu al Festivalului Internațional „Nichita Stănescu” (1986), Premiul Special pentru poezie al Festivalului Internațional de Poezie „Lucian Blaga”, Premiul Internațional de Poezie „Rozeta de la Bela Voda” (Krusevac, 1998), Premiul Academiei Române (1997). După o juvenilă tentativă revuistică (scrie singur, ca gimnazist, o revistă care va rămâne în manuscris), debutează cu versuri în „Scrisul bănățean” (1952) și editorial cu volumul Fluviile visează oceanul (1961). Deși despre D. s-a scris mult și insistent, criticii nu s-au putut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
numai Europa de mijloc, ci și zonele est-centrale și Estul profund sunt contaminate. E firesc să fi fost așa și în cazul creațiilor literare, istorice, artistice, tehnice. Mare parte din reprezentanții culturii maghiare îmbrățișează ideile Franței iluministe. Pătrunderea masivă a revuisticii, de multe ori sub forma corespondenței, deci ferită de ochii cenzurii, antrenează mișcarea iacobină pestană de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Contele Széchenyi Ferenc pune bazele renumitei biblioteci pestane care îi poartă numele. El ctitorește o instituție de cultură capabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
limbii gazetarului Eminescu. Deși aceasta a fost remarcată, încă de la început, dar numai ca distincție profesională în elevație, față de condiția de joasă altitudine lexicală (mai ales), de exprimare, în care se consumau polemicile mărunte ale majorității atacurilor la baionetă din revuistica vremii. Abia recent, stilul gazetarului Eminescu a fost luat cu mai mult temei în discuție analitică, odată cu recunoașterea faptului că el a pus aceeași pasiune și același talent în articolele amenințate de efemeritate, ca și în scrierile literare poetice, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
noutate în eminescologie. Observație utilă în acest demers se dovedește a fi aceea referitoare la faptul că "gazetăria lui Eminescu exprimă frământările unei epoci" la care s-au referit, asupra căreia s-au pronunțat și alți gazetari într-un context revuistic/publicistic ce proba deja o anume tradiție. Așadar, Eminescu "nu vine pe un teren gol, ci construiește pe o temelie așezată deja de întemeietorii presei românești și de pașoptiști". Temele epocii, regăsite în întreaga publicistică a acestuia, sunt "constante ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Încă câțiva. De fapt, această „clătinare” a vocației am mai observat-o și În alte câteva cazuri „de vârf” ale culturii române contemporane, ilustrând acel fenomen pe care l-am numit „șocul libertății”. Pleșu, deși Împovărat de sarcini publice sau revuistice, a mai publicat una sau două cărți, În care s-a aventurat În eseistica patristică, christică, părăsind, se pare, preocupările mai vechi de exegeze ale artei plastice, nu știu, nu sunt „specialist” În materie și nu pot să le judec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și în subiectivismul său spectaculos și provocator, Hasdeu a încercat să-și îngrădească, totuși efuziunile romantice, compensând prin rigoare și analiză critică ispita evazionistă. A pus, astfel, un mare accent pe critică, noțiune prezentă la el cu ostentație, atât în revuistică și în demersurile publicistice curente, cât și în memorabila sa sinteză. Conștient de panșantul său romantic, încerca el însuși un retuș, opunându i un anume criticism de program, fie și fără o acoperire consecventă. Se pune astfel întrebarea dacă era
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
fie model de limbă literară. Aș mai reproșa revistelor de azi că nu au o concepție limpede a profilului lor, că pun în pagină cam tot cele cade prin poșta electronică, cu colaboratori de toată mâna. Excepții de la acest talmeș-balmeș revuistic sunt puține. Între ele, aș cita câteva: Poesis de la Satu Mare, sub oblăduirea lui George Vulturescu, Însemnări ieșene, redactor-șef Al. Dobrescu, Argeș și Cafeneaua literară de la Pitești, Steaua de la Cluj-Napoca, România literară, Limba Română (Chișinău), Ateneu (Bacău) și poate alte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și despre admirația sa pentru geniul creator transilvănean ilustrat de Liviu Rebreanu, Aron Coruș, Lucian Blaga, Emil Cioran) și cu Petre Georgescu-Delafras, directorul Editurii Cugetarea. Sectorul de critică literară e susținut de Arșavir Acterian (Visul lui Descartes), Ion Șiugariu (Ardealul revuistic), Pericle Martinescu (Misiunea artistului), N. Crevedia, fiind completat de rubrica „Vitrina literară”, asigurată de Mihail Straje, care obține încă un interviu de la Mircea Eliade. Mai semnează Perpessicius - eseul Hasdeu academician, Anton Balotă - textul memorialistic Am cunoscut pe Iovan Ducici, N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290473_a_291802]
-
Valentin Silvestru, Constantin Chiriță, Nicuță Tănase, Ioachim Botez, Cezar Petrescu, Mihu Dragomir, Sidonia Drăgușanu, Tudor Mușatescu, Ion Băieșu, Geo Dumitrescu, Teodor Mazilu, Romulus Vulpescu, Mircea Horia Simionescu, Eugen Frunză, Vasile Băran, Mircea Sântimbreanu ș.a. Frecvent apar scenete, scenarii și cuplete revuistice, avându-i ca autori pe Tudor Mușatescu, Sadi Rudeanu, I. Avian, Mircea Crișan, Marius Mircu, Ion Băieșu ș.a. Periodic, mai ales cu ocazia unor aniversări - centenare etc. -, sunt reluate versuri comice, parodii, schițe, satire, fragmente în proză din literatura lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
câteva mărturii ale celor care l-au cunoscut pe misteriosul autor de portrete-destin, oferind cititorului adevărata dimensiune ideală a scriitorului, relația sa cvasi predestinată cu epoca generatoare de coșmar și umor negru. Se demonstrează că nimic nu este hazardat și revuistic în textele lui Urmuz; el "nu prezintă cazuri întâmplătoare. El descrie caractere esențiale, narațiunile sale vizează permanențe în destinul eroilor săi". Monograful plasează Paginile bizare sub egida literaturii fantastic-ironice, personajele fiind un fel de măști ale unor pure ficțiuni. Așa cum
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cărora, recunosc, nu m-aș aventura să le caut răspunsul. Le consider, cu părere de rău, inutile. Fiindcă, de fapt, nu un răspuns îl preocupă pe Livius Ciocârlie să găsească. Frecvența cu care apar aceste jurnale nedatate și rodajul lor revuistic (aproape toate au apărut întâi în paginile României literare) dovedesc destul de clar faptul că nu atât despre o anchetă interioară s-ar cuveni să vorbim, cât despre exercitarea unui stil. Scopul așa-zicând terapeutic se exclude, prin urmare. Pentru Ciocârlie
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
și Romă antică, civilizația asiro-babiloneană, perioada Revoluției franceze, Germania medievală). Și, în toate, dovedește cunoaștere, încît atmosferă timpurilor, a obiceiurilor specifice sînt bine realizate. E aici, aș spune, chiar un exces de erudiție, uneori inutil, obținut, credea Călinescu, prin documentare revuistica. Aș adaugă, fără a-l contrazice pe Călinescu, ca întîmplarea a făcut să citesc, aproape în același timp, românul lui Rebreanu și India lui Eliade, putînd, astfel, verifică bunele cunoștințe indice ale autorului lui Ion. Cum necum, indiferent de mijloacele
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
inconformiste, novatoare, menite a restabili climatul democratic în cetatea culturii: " Nu a fost deloc la îndemînă să scriu atît de răsfirat, mărturisește Ovidiu Pecican, trebuind să înving ba acuzele de sprijinire a adversarilor (și deci de concurență neloială în cîmpul revuisticii!) formulate de redacția-mamă, ba frînele cenzurate ale unor redactori șefi neinteresați în promovarea revizuirilor, însă foarte implicați în protejarea amicilor lor personali." (Menționez aceste detalii pentru că, în cei cincisprezece ani scurși între timp, asemenea conduite sînt departe de a fi
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
muzicală îi aparține compozitorului Dan Dimitriu, dirijorul Orchestrei care a evoluat în fiecare sâmbătă seară pe scena Grădinii “Herăstrău”. A fost o serie de spectacole musical - umoristice cu cele mai reușite momente artistice selectate de-a lungul anilor din repertoriul revuistic, pe texte de Mihai Maximilian, Octavian Sava, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Dan Mihăescu etc. Producătorul TV al spectacolelor, de fiecare dată altele, dar desfășurate sub genericul “Seară le Revistă”, a fost Carmen Movileanu, echipa TVR înregistrând încă de la debutul acestui
Succesul SERILOR de la REVIST? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83862_a_85187]
-
ani de exercițiu săptămânal, neputându-se împăca cu obligația conjuncturală de a râvni puterea simbolică. Asemănător e cazul lui Ion Manolescu. Reunite în Benzile desenate și canonul postmodern, articolele sale depun, la rândul lor, mărturie asupra excelentului nivel intelectual al revuisticii noastre din anii nouăzeci. Grupate în patru secțiuni (Imagini ale culturii populare, Benzi desenate &desene animate, Noul canon și Cronici postmoderne), acestea reprezintă în fond o remarcabilă serie de eseuri-manifest. Noțiunea poate suna contradictoriu. Dar e singura care acoperă complet
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
complexul periferiei? De ce intimidează și de ce ține comentatorii la distanță? Un prim răspuns vine din evidenta supraspecializare. Cine altcineva decât adevărații cercetători și pasionații cunoscători ai avangardei se pot pronunța cu acribie asupra unei cărți care intră curajos în arhivele revuistice ale anilor '20-'30 și care nu neglijează aproape nici o referință bibliografică? Cu atât mai mult cu cât, practic, chiar pentru un cititor lipsit de inocență, există nesfârșite dificultăți de orientare între zecile sau sutele de fragmente plasate, doct, între
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
N. Georgescu Încercând să sintetizăm ca pentru o revistă de înaltă cultură cum este "România literară", demersurile noastre ziaristice și revuistice 1) din ultimii doi ani, în speranța susținerii unui dialog pe tema editării lui Eminescu azi cu cei avizați, rețin următoarele trepte ale informației culese de-a lungul timpului. În raportul lui Titu Maiorescu 2) din 8 aprilie 1880, intitulat
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
care are parte Radu Aldulescu -, și inamicii mediocri - Constantin Barbu ține capul de afiș -, și pe sine însuși în perioadele de nevroză politică. La fel de puțin indulgent se arată, însă, a fi, atunci când nemulțumirile sale au circulație mediatică, editorială sau măcar revuistică. Polemizează, de pe poziții de naturalețe jucat cordială, cu noii intelectuali de stânga, se indignează în fața gafelor gramaticale pe care le comit redactorii singurului post de televiziune cultural, se distanțează de viziunea simplificatoare a unor critici literari cu - altminteri - admirabile cunoștințe
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]