205 matches
-
să interpeleze guvernul în ședința Adunării Deputaților din ziua de luni 9/21 mai 1877: „1. Dacă guvernul a comunicat oficial tuturor puterilor ruperea legăturilor noastre cu Turcia și, prin urmare, independența absolută a României; 2. Dacă în starea de rezbel în care ne găsim în urma provocațiunii Turciei d. ministru de Esterne a rechemat pe agentul român din Constantinopoli și dacă s-a co municat - în mod oficial - puterilor această stare de rezbel și dacă s-au luat toate măsurile necesare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
absolută a României; 2. Dacă în starea de rezbel în care ne găsim în urma provocațiunii Turciei d. ministru de Esterne a rechemat pe agentul român din Constantinopoli și dacă s-a co municat - în mod oficial - puterilor această stare de rezbel și dacă s-au luat toate măsurile necesare“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 9 mai 1877“, MOF., nr. 118, 28 mai/8 iunie 1877, p. 3449). Această ședință istorică a Parlamentului român, care a început „după-amiază“, a fost prezidată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puterilor europene în legătură cu eventuala proclamare a independenței României, fără a obține răspunsuri prea liniștitoare, și-a luat răspunderea de a proclama solemn voința unanimă a poporului român de a trăi într-un stat independent, de sine stătător: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. (Aplauze.) Avem domn de sine stătător. (Aplauze.)... Voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu mai voim să mai pătimim pentru greșelele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
domn de sine stătător. (Aplauze.)... Voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu mai voim să mai pătimim pentru greșelele altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fim un bulevard în contra rezbelului“ (ibid., pp. 3451- 3452). Așadar, la 9/21 mai 1877 s-a proclamat de către Mihail Kogălniceanu Independența națională a României, și nu la 10 mai, zi care are altă semnificație. 62. Bacalbașa reproduce moțiunea propusă de N. Fleva și adoptată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-se seama de amendamentul propus de Al. Candiano Popescu în numele său și al deputaților G. Missail, Gr. Vulturescu, E. Costinescu ș.a. prin care se preciza că ordinul „Steaua României“ se acordă numai „pentru a recompensa serviciile militare în timp de rezbel“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 9 mai 1877“, MOF., nr. 120, 29 mai/10 iunie 1877, p. 3493). Deputații care s-au pronunțat împotriva atribuirii decorației și civililor susțineau că aceasta ar fi putut constitui un „mijloc de corup
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ra portului generalului Cernat, ministrul de Război, hotărăște ca să se acorde lui Carol I medalia „Virtutea militară“, înființată atunci. Consiliul de Miniștri subscrie următorul act: „Astăzi 20 mai anul 1877, Consiliul Miniștrilor, având în vedere referatul d-lui ministru de Rezbel, decide ca cu toții [împreună] să meargă și să roage pe Măria-sa Domnitorul, în numele armatei, ca în calitatea sa de întâiul oștean român, în memoria zilei fericite în care armata a admirat curagiul și devotamentul Suveranului ei pentru patrie și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aclamațiilor, cortegiul a fost astfel format. În prima trăsură, Țarul, Doamna și doi fii ai Țarului. În a doua trăsură, Domnitorul cu Marele duce Nicolae. În a treia trăsură, cancelarul, prințul Gorciacof cu Ion Brătianu. În a patra, ministrul de Rezbel general Miliutin cu Mihail Kogălniceanu. În a cincea generalul Ignatief, fostul ministru al Rusiei la Constantinopol, cu generalul Ion Ghica, fostul agent al României în aceeași capitală.82 Țarul a dejunat la Palat, apoi, la ora 2, a fost recondus
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
na Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti, ia conducerea unui spital pentru răniți.104 Rușii nu se mai sunt în stare dc a învinge singuri după cum le era ambițiunea. După ce au cerut, tot la fel micii Serbii, istovită după rezbelul ce făcuse, ca să lupte din nou, același ajutor îl cere și de la Grecia. Iar Munte negrul era mereu în luptă. La începutul lui august, Serbia intră din nou în foc.105 Pe la 19-20 august, garda imperială rusă începe să sosească
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a sosit la înaltul comandament al armatei ruse la 15/27 septembrie 1877 și a fost numit ajutor al comandantului Armatei de vest, principele Carol, pentru a-și aduce contribuția la operațiunile de blocare a Plevnei. Generalul Cernat, ministrul de Rezbel, a primit comanda trupelor române din fața Plevnei. Ion Brătianu a luat portofoliul Războiului, iar Ion Câm pineanu interimatul Finanțelor.107 În același timp, principele Carol, care se afla în capul armatei române în ziua când a trecut Dunărea, a rostit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avântul oamenilor cari au conștiință că de la devotamentul lor atârnă ființa statului român. Pe cât timp oștirile operau în depărtare și noi nu eram amenințați decât de năvălirile unor cete de jefuitori, ne puteam ține numai în apărarea țărmurilor. Acum însă rezbelul se apropie de hotarele noastre și, dacă turcii ar fi învingători, este învederat că ar năvăli cu toții asupra țării, aducând cu dânșii măcelul, prădarea și pustiirea. În această pozițiune, ca să scăpăm țara de sălbătăciile năvălitorilor, este de datoria noastră a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
această bătălie s-a distins și Regimentul 5 de infanterie.115 Ion Docan a ieșit din guvern și în locul său a intrat P.S. Aurelian.116 Cabinetul e compus acum numai din 5 miniștri: I. Brătianu la Interne și adinterim la Rezbel, M. Kogălniceanu la Externe, G. Chițu la Instrucție, I. Câmpineanu la Justiție, P.S. Aurelian la Agricultură, Comerț și Lucrări Publice.117 113. În cadrul pregătirii ofensivei asupra Plevnei, la 27 august/8 septembrie 1877, Regimentul 13 dorobanți (din Divizia a IV
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să obosească opinia publică.155 Încep murmurele, iar încrederea în destoinicia militară a comandamentului rus slăbește. La București, ca și în alte orașe ale țării, dese conflicte izbucnesc prin localurile publice între militarii ruși și publicul român. Intrarea României în rezbel a pricinuit la Budapesta nu numai decepții, dar și o mare turburare. Ziarele evreo-maghiare sunt pline de obrăznicii la adresa României. Unul din aceste ziare ia în zeflemea armata română, spunând că este o armată de iepuri, pe care numai două
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Suhr este transformat în sală de teatru, reprezentațiile încep cu spectacole variate, tombolă etc. La Teatrul Național se reprezintă pentru întâia oară, la 8 noiembrie, următorul spectacol: oștenii noștri 1877 Piesă națională în 6 tablouri și un prolog (Episod din rezbelul actual) Lucrată de d-nii Frédéric Damé și Dem. C. Olănescu prolog visul dochiei Poemă dramatică în versuri de dl. Frédéric Damé Tradusă de d-nii... muzica de dl. A. Canne Persoanele prologului Dochia d-na E. Popescu România d-șoara M. Vasilescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
afirmă Bacalbașa) au capitulat fără condiții, mușirul (gene ralul) Osman-pașa, rănit la un picior, predându-se colonelului Mihail Cerchez, comandantul Diviziei a 2-a de infanterie română, care ajunsese în această parte fierbinte În ziua de 2 decembrie, Serbia declară rezbelul Turciei.166 Duminică 4 decembrie, țarul Rusiei intră în București spre a se reîntoarce în Rusia. Primirea ce i se face e grandioasă, orașul e pavoazat, seara iluminații. Nemaifiind armată activă în București, onorurile au fost date de Garda Națională
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
proiect de lege prezentat de Pantazi Ghica în calitate de raportor al comitetului de delegați ai secțiunilor prin care se deschidea Ministerului de Interne „un credit extraordinar de la 10 [mii] până la 20 000 lei... spre a da ajutoare familiilor sărace care, din cauza rezbelului turco-sârb trec peste Dunăre și caută un refugiu pe teritoriul În bătălia cea mare de la Kunajevatz sârbii au pierdut 400 morți și [neclar în ziar] răniți. Generalul Cernaieff a comandat centrul, dar generalul Horvatovič în loc să apere orașul Kunajevatz s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deschis în 1877, ca în fiecare an, în sesiune ordinară la 15/27 noiembrie; mesajul șefului statului, alcătuit probabil de M. Kogălniceanu, cuprindea într-adevăr fraze emoționante referitoare la proclamarea independenței României și la vitejia ostașilor români peste Dunăre: „În fața rezbelului ce ne-a fost făcut Înalta Poartă, d voastră, în sesiunea din aprilie, ați declarat rupte legămintele noastre cu Imperiul Otoman, ați rostit sus și tare că de acum înainte Țara noastră este de sine stătătoare! In dependența României, proclamată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o țară liberă, o țară de sine stătătoare!“ (MOF., nr. 256, 15/27 noiembrie 1877, pp. 6455-6456). Mesajul era semnat de principele Carol, precum și de membrii guvernului liberal: I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri, ministru de Interne și ad-interim la „Rezbel“, M. Kogălniceanu, ministru de Externe; G. Chițu, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice; I. Câmpineanu, ministru de Finanțe; Eugen Stătescu, ministru de Justiție; P.S. Aurelian, ministrul Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice. Sala în care se afla Cloșca cu pui era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cunoscut, se susține că a călcat în urmă rea. Război întunecimile de lună și stelele cu coadă prevestesc război. Cînd sînt stele multe pe cer e semn de război. Cometa cînd se arată pe cer aduce veste de vreun mare rezbel ori boală. Dacă latră cînii uitîndu-se la lună, va urma război. Război de țesut Războiul de țesut să nu-l așeze femeia în casă, că va țese cu greu. Ridiche Ridichile să nu le răsădești cu degetul, că se fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
important. Fiecare succes în lupta pentru realizarea Unirii Principatelor era rezultatul unor lupte politice aprige însoțite de multe ori de concesii și retrageri tactice. Gruparea liberal-moderată susținea în articolul Credința noastră, din toamna anului 1858, că "nu iubim urile și rezbelele între clase, nu ne plac extravaganțele nici teoriile excentrice și imposibile, nu voim a ne întoarce la întunericul trecutului, dar nici nu alergăm după un viitor ideal și iluzoriu, preferăm dar progresul moderat, treptat și convingător în locul progresului exaltat, brusc
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și ale Palatului regal din București. Teodor Văcărescu (1842-1913), militar (absolvent al Școlii Militare din Berlin), participant la războiul din 1877-1878. A avut și o carieră diplomatică între 1871 și 1891. Autor al lucrării în două volume Luptele românilor în rezbelul din 1877-1878, apărută în anii 1886-1887 (Cf. B. Mangâru (ed.), Discursurile generalului Th. Văcărescu 1868-1906, Tipografia Carol Göbl, București, 1915. Pentru lucrările sale istorice, vezi Enciclopedia istoriografiei românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978, pp. 338-339). Victor Crețeanu (1832-1897), militar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
trag la măsea și nu le stă gându' decât la pomană, mai bine călare, învârtind toporișca, chiuind ca la nuntă, strigând până la ultima suflare: "Pentru Moldova și Ștefan!!! Moldovaaa!!!" Gheorghiță dârdâie încetișor: 'Mnetale ce gândești, bădie? S-or mântui cu rezbelele aistea? Că tăt la oaste, la oaste numa' bozii și buruiană pârloagă-i ogoru... Toader se scarpină în creștet: Apăi... după scărmăneala aiasta, o da Dumnezău și-om apuca câțiva anișori de tihnă și pace... Doamne miluiește! Doamne miluiește! se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pereche de coarne, îl înțeapă Alexa din invidie. Du-te dracului! izbucnește Cupcici. Știi ceva?! spune el apoi, panicat, dar se liniștește. N-am treabă, o țin sub cheie... Am auzit că domnii ăi mari din Francia, când pleacă la rezbel, au născocit o pașmanterie de fier cu lăcată cu care cetluiesc fâșneața muierii, de nu intră-n ea nici vântu', nici gându', dară-mi-te, mădularu'... De-l pune dracu' pe careva s-o cerce, i-o taie de zici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu binișorul. Zău așa, înțelege și tu... Trebuie! Nu-l putem lăsa singur. Câțiva târgoveți, fiecare cu bocceluța sa, s-au oprit să caște gura la ciorovăială. Oameni buni! îi ia Savastița, martori: Uitați-vă la el, hodorogu', viteazu' vitejilor, rezbel îi trebuie?! Abia-și trage bășinile de prăpădit ce-i. Cât îi nopticica de mare, se vaicăre că-l doare ici, că-l doare colo și mă pune să-l calc! Moartea-l cată acasă și el o găsește la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îi trebuie?! Abia-și trage bășinile de prăpădit ce-i. Cât îi nopticica de mare, se vaicăre că-l doare ici, că-l doare colo și mă pune să-l calc! Moartea-l cată acasă și el o găsește la rezbel! Nu-ți ajunge cât te-or străpuns, cât te-or tăiat varvarii?! se pune ea pe boceală, pe văicăreală. O să-ți bage turcii o țapă-n cur și-o să mă lași vădană, singură-singurică, vai și-amar de bătrânețile mele! Ufff!! Dumitre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nici șorțul de băiat de prăvălie nu l-a scos: Nea Dumitre, șoptește el. Nea Dumitre... Ce vrai, mă puță mă! se sborșește Dumitru la el, țâfnos peste fire. Nea Dumitre, se milogește băiatul, ia-mă și pe mine la rezbel, tovarăș... Ceee?!... Plimbă ursu'! Rezbelu' nu-i joacă de copii! Să mai crești, mă!... Valea! Zău, nea Dumitre, ia-mă și pe mine... se milogește el. Nu ț-am spus?! se răsucește Dumitru să-i ardă una după ceafă, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]